Se afișează postările cu eticheta Golia. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Golia. Afișați toate postările

duminică, 18 aprilie 2021

Marele val de la Kanagawa - o stampã japonezã ca un filtru

 Marele val de la Kanagawa cunoscut și sub numele de Marele Val sau pur și simplu Valul, este o xilogravură creată prin tehnica blocurilor de lemn de artistul japonez Hokusai. Este cea mai faimoasă operă creată de Hokusai și una dintre cele mai cunoscute opere de artă japoneză din lume.




 Imaginea prezintă un val enorm care pune în pericol bărcile de pe coasta orașului Kanagawa (astăzi orașul Yokohama, Prefectura Kanagawa). Deși uneori s-a presupus că este un tsunami, este mult mai probabil ca valul să fie un val seismic de dimensiune mare. Ca în multe dintre imaginile din serie, este ilustrată zona din jurul Muntelui Fuji într-un moment specific, iar muntele apare în fundal.






 Am utilizat filtrul PRISMA având ca textură “valul lui Hokusai” pentru a prelucra câteva fotografii personale ale unor clădiri din orașul Iași. Iată ce am obținut.



 

 

luni, 5 iunie 2017

Petru cel Mare la Iaşi

Iaşi - Biserica Mãnãstirii "Trei Ierarhi"
Iaşi - Biserica Mãnãstirii "Trei Ierarhi"

În dimineaţa zilei de duminică 25 iunie 1711, pe când "împăratul venea de la feredeu şi în curte la scări, s-au adunat Dimitrie Vodă cu împăratul, de i-au sărutat mâna şi împăratul l-a sărutat pe cap, luându-l în braţe şi ridicându-l sus cu o mână, fiind Vodă om scund şi împăratul om deafirea întru tot înalt..."


Iaşi - Baia turceascã (feredeul tucesc) - blog FOTO-IDEEA
Iaşi - Baia turceascã (feredeul tucesc)

În ziua aceea, "au îmblat pren toate mănăstirile… De le-au vădzut, şi din toate i-au plăcut mănăstirea Golia  şi mult lăuda împăratul lucrurile, chipul şi toate obiciele moldovenilor"

Iaşi - Mãnãstirea Golia - blog FOTO-IDEEA
Iaşi - Mãnãstirea Golia

Seara spune cronicarul Ion Neculce, "au făcut Vodă împărăţiei masă frumoasă în curţile domneşti, în casa ce mare… iar când au fost să şadză împăratul la masă, n-au vrut să şadză în capul mesei, ce-au şedzut în scaon lângă masă, iar în capul mesei au pus pe Vodă" "Să ospătă şi să veseli pre frumos cu vin de Cotnar şi lăuda vinul foarte. Şi încă mai bine le plăce vinul cel cu pelin, şi mult să miră cum spre partea lor nu să face vin cu pelin aşe bun".

Mãnãstirea "Trei Ierarhi" - Sala Goticã - blog FOTO-IDEEA
Mãnãstirea "Trei Ierarhi" - Sala Goticã (locul unde a fost ospãtat Petru I)


A doua zi dimineaţa, împăratul a ieşit pe neaşteptate pe poartã singur şi a mers la Trei Sfetitele (Biserica "Sf. Trei Ierarhi") şi s-a închinat, sărutând sfintele icoane şi moaştele Preacuvioasei Paraschevei. Sunt informaţii pe care le-am preluat din ziarul Lumina.

Petru I si Dimitrie Cantemir la Iasi - gravurã de Gh. Asachi


Întâlnirea între împãratul Petru I şi domnitorul moldovean Dimitrie Cantemir s-a dovedit un eveniment de mare însemnãtate pentru acea perioadã a istoriei. În jurnalul sãu campanie, Petru I spune despre Dimitrie Cantemir: "Acest domn este un om foarte deştept şi în stare să povăţuiască… o persoană foarte isteaţă, inteligentă şi abilă". Mai multe despre "viaţa aproape secretã a lui Dimitrie Cantemir" puteţi gãsi AICI.

Legăturile lui Petru cel Mare cu familia Cantemir par să fi continuat şi mai apoi. Bârfa lumii spune cã Maria Cantemir, fiica domnitorului exilat al Moldovei, o tânără extrem de frumoasă, educată şi inteligentă, ar fi devenit amanta împãratului rus. Mai multe amãnunte puteţi găsi AICI.

Maria Cantemir - Ivan Nikitin
Maria Cantemir - Ivan Nikitin - galeriile Tretiakov (sursa: museum.ru)

Vizita lui Petru I în Moldova şi la Iaşi este un subiect de luat în seamã pentru fotografii pasionaţi de istorie. O documentare bunã cu fotografii care sã urmãreascã traseul vizitei împãratului, totul încheiat cu o expoziţie la Mãnãstirea Golia sau la Sala Goticã de la "Trei Ierarhi" mi se pare un proiect frumos şi nu foarte dificil. De altfel, în rolul  oaspetelui strãin se poate afla orice altã personalitate care a vizitat Moldova sau Iaşul de-a lungul istoriei. 

Şi dacã tot vorbim de Petru I am ocazia sã postez câteva fotografii şi să spun câteva cuvinte  despre oraşul pe care Petru l-a fondat  în golful Finic al Mării Baltice.

Sankt Petersburg - Fortareaţa Sfinţii Petru şi Pavel - blog FOTO-IDEEA
Sankt Petersburg - Fortareaţa Sfinţii Petru şi Pavel - detalii AICI (sursa foto: arhiva personalã)

Sankt Petersburg - Fortareaţa Sfinţii Petru şi Pavel - blog FOTO-IDEEA
Sankt Petersburg - Fortareaţa Sfinţii Petru şi Pavel (sursa foto: arhiva personalã)


Este oraşul care o perioadã lungã de timp a purtat numele de Petrograd, a fost capitala imperiului rus pânã în 1918 şi care se numeşte astãzi Sankt Petersburg. Este cel de-al patrulea oraș ca mărime al Europei şi este recunoscut ca un important centru european de cultură.

Sankt Petersburg - Palatul Peterhof -fost Petrodvorets
Sankt Petersburg - Palatul Peterhof -fost Petrodvorets (sursa foto: arhiva personalã)


Am avut ocazia sã vizitez oraşul, care în perioada comunistã s-a numit Leningrad şi sunt convins cã multe s-au schimbat în metropola pe care mulţi o numesc şi în zilele noastre "Capitala Nordului".

Sankt Petersburg - Muzeul Ermitaj - blog FOTO-IDEEA
Sankt Petersburg - Muzeul Ermitaj - picturã italianã (sursa foto: arhiva personalã)


Sankt Petersburg - Muzeul Ermitaj - blog FOTO-IDEEA
Sankt Petersburg - Muzeul Ermitaj - sala Jupiter (sursa foto: arhiva personalã)


Aş dori sã-l vizitez din nou, dar nu mi se pare la fel de simplu. Vizã, documente... şi nu numai. În anul când cãlãtoream la... Leningrad circula o vorbã care spunea "bucuraţi-vă de vizită azi, mâine veţi vedea oraşul pe.. valutã grea". O fi adevãrat!?


Sã auzim numai de bine!

miercuri, 1 martie 2017

Mărțișor cu amintiri din copilărie

O primãvarã frumoasã vã ureazã blogul Foto-Ideea

Astăzi este o zi frumoasã la Iaşi. E 1 Martie, prima zi după calendar a primãverii și ziua Mărţişorului simbol al reînvierii... Și mai trebuie amintit un eveniment aparte în ton cu primãvara și cu începuturile. Mă gîndesc la cea mai frumoasã perioadã a vieţii noastre pãmântene. Mă gândesc la copilãrie.

Astăzi îl sărbătorim pe bădița Ion ! Cum nu-ţi aminteşti? Ion al nost' din Humuleşti. Fecioru' lui Ştefan a Petrei Ciubotariul şi al Smarandei Creangã...

Viaţa bădiței Ion a fost legatã în bunã mãsurã de "dulcele târg al Ieşilor" și aici poţi descoperi umbra cunoscutlui povestitor aproape la fiecare pas.

Un proiect fotografic gen "pe urmele lui Ion Creangã la Iaşi" este de luat în seamã. O documentare bunã, o cameră foto pe mãsurã, un pic de antrenament la mersul pe jos, vreme frumoasã, bunã dispoziţie şi ingredientele unei foto-ture faine sunt gata.

Prin urmare sã purcedem la drum !

Ion Creangã a ajuns în Iași în 1855 și timp de patru ani a urmat cursurile Seminarului Teologic de la Mănăstirea Socola - Iaşi.

Seminarul de la Socola (fotografie din epocã - sursa

A absolvit seminarul în vara lui 1858 când a fost hirotonit şi a primit o parohie. A slujit ca preot 11 ani şi în acest timp, a schimbat mai multe parohii. După Sfânta Treime, a ajuns la biserica socrului său - Patruzeci de Mucenici; apoi la Mănăstirea  Bărboi, la Sf. Pantelimon, la Galata şi Golia.

Biserica Mănăstirii Bărboi

A avut câteva "conflicte" cu biserica şi perioade de "evadare" cunoscute. I s-a reproşat, printre altele,  faptul că mergea la teatru. A utilizat puşca, trãgând în ciorile ce-şi făceau veacul pe turla bisericii de la Golia, unde a locuit pentru o perioadã. Şi altele asemenea...

Turnul Golia și biserica mănăstirii-blog Foto-Ideea
Turnul Golia și biserica mănăstirii


Într-una din perioadele de "rãzvrãtire", în 1864, Creangă intră la Școala preparandală vasiliană de la Trei Ierarhi, unde l-a avut profesor pe Titu Maiorescu. Acesta îl aprecia mult și l-a numit învățător la Școala primară nr. 1 din Iași.

Bustul lui I. Creangă în incinta Mănăstirii Golia unde a locuit o perioadă-blog Foto-Ideea
Bustul lui I. Creangă în incinta Mănăstirii Golia unde a locuit o perioadă

În 1875, îl cunoaște pe Mihai Eminescu, la acea vreme revizor școlar la Iași și Vaslui, cu care se împrietenește. Pânã în 1883, la îndemnul poetului,  scrie cele mai importante opere ale sale. În "perioada ieşeana" cei doi prieteni au fost nedespărţiţi şi multe din locurile pe unde au trecut din târg sunt prezente în postarea despre bădiţa Mihai.

Nu poţi neglija în aceastã turã fotograficã  binecunoscuta "Bojdeucã a lui Creangã", primul muzeu memorial literar organizat în România în anul 1918.

Bojdeuca lui Ion Creangă din Iași, mahalaua Țicăului-blog Foto-Ideea
Bojdeuca lui Ion Creangă din Iași, mahalaua Țicăului

Aici au fost scrise „Poveștile” și „Amintirile din copilărie”. Aici a locuit Mihai Eminescu, în 1876, ca şi chiriaș al lui Creangă.
Asta-i "bojdeuca de căsuţă în care locuiesc eu de vreo 18 ani, e de vălătuci şi povârnită spre cădere pe zi ce merge, de n-ar fi rezămată în vreo 24 de furci de stejar şi acelea putrede. Iarna dorm într-o odăiţă toată hrentuită, iar vara într-un cerdăcel din dos, începând de pe la maiu şi sfârşind pe la octomvrie, când este vremea bună cum îi acum."

Şi a locuit în Bojdeucã pânã în ultima zi a anului 1889 când a plecat, la final, în alt "loc important". Era la doar câteva luni dupã ce îl "părăsise" și bădiţa Mihai. A poposit la Cimitirul Eternitatea, alãturi de alte nume sonore din viaţa literarã şi culturalã a oraşului Iași şi a tãrii numitã România.

Mormântul scriitorului la cimitirul Eternitatea din Iași
Mormântul scriitorului la cimitirul Eternitatea din Iași

Şi dacã ţi-am dat iubite cititorule, o idee bunã, un motiv sã vizitezi Iaşul... Iaşul lui Creangã, apãi tot îi bine. Şi nu uita să-ţi iei aparatu' cu tine. Cãci e mare lucru dacã ţi-ai urnit măcar gândurile.
„Românului i-e greu până se apucă de treabă, că de lăsat îndată se lasă.”— Ion Creangă


Să auzim mereu de bine.

Fragment din Panorama cu povești de la Bojdeucă - blog Foto-Ideea
Fragment din Panorama cu povești de la Bojdeucă

În loc de p.s. - Despre Panorama cu povești realizată la Bojdeucă acum vreo 17-18 ani am mai povestit și o puteți vedea AICI




sâmbătă, 27 august 2016

Iașul vãzut de sus

M-am gândit cã un proiect fain de promovare a oraşului Iaşi ar fi realizarea unei expoziţii itinerante de fotografii cu imagini panoramice realizate din câteva puncte de belvedere ale oraşului. Şi iatã ce propun.


  • Cupola Bibliotecii "Mihai Eminescu" - clãdirea fostei Fundaţii Ferdinand
Palatul Fundațiunii Universitare „Regele Ferdinand I” este o clădire monumentală situată în Piața Mihai Eminescu  din Iaşi. Clădirea a fost construită în stil neoclasic între anii 1930-1934. În cupola BCU sunt amenajate spaţii pentru galerii de artã şi de aici se poate vedea Piaţa Eminescu şi împrejurimile bibliotecii spre Dealul Copoului şi Pãcurari.

Imagine din Cupola BCU spre zona de E a orasului - Piata M.Eminescu -B-dul Independentei - anul 2016

Imagine din Cupola BCU spre zona de NE a orasului - anul 2016

  • Etajul XIII al Hotelului Unirea din Piaţa Unirii

Hotelul a fost construit în anii '60, iar de la etajul al XIII-lea vizitatorul are o imagine panoramicã în zona centralã a Iaşului pânã spre Catedrala Metropolitanã şi Palatul Culturii, dar şi spre Copou şi cartierele din estul, sudul şi vestul oraşului.

Imagine din Hotelul Unirea spre Piata Independentei - anul 2001




Imagine din Hotelul Unirea spre zona de Nord - cartierul Copou

Imagine din Hotelul Unirea spre zona centrală a orasului - anul 2001

  • Turnul Mãnãstirii Golia
Turnul Goliei are o înălțime de 30 metri. Clãdirea are o bazã pătrată cu lături de 5 metri, un parter, două caturi boltite, o încăpere a clopotelor, o galerie superioară și terase. Pentru a ajunge pe terasã, cel care dorește să vadã panoramă a orașului trebuie să urce 120 de trepte. turnul este unul dintre simbolurile oraşului Iași.

Imagine din Turnul Golia spre strada Cuza Vodă

Imagine din Turnul Golia spre zona de SE a orasului - fosta Zonă Industrială


  • Turnul cu ceas de la Palatul Culturii
Clãdirea Palatului Culturii din Iași a fost construitã între anii 1905 şi 1925 şi este ultima clădire din lume construită în stil neogotic.  Turnul cu ceas (carillon) atinge o înălţime de 55 metri

Imagine din turnul Palatului Culturii spre zona de SV a orasului (Mircea cel Bătrân- Alexandru cel Bun) - anul 2000

Imagine din turnul Palatului Culturii spre zona centrală a orasului (Stefan cel Mare - Piata Unirii) - anul 2000

Sã auzim numai de bine!







joi, 11 august 2016

Scările și fotografia

Te-ai gândit vreodatã sã realizezi un proiect fotografic având ca temã scãrile. Scãrile din viaţa ta!? Scãrile din oraşul tãu sau din regiunea ta!? Şi sã spui povestea lor şi a locului unde se aflã.
Scările prezintã o serie de elemente care pot face fotografiile deosebite, ca de exemplu: linii directoare, simetrie, modele și forme interesante.

Scãrile de la fosta Casã a Modei din Iasi

Elementul principal care dă originalitatea fotografiei în cazul unui astfel de proiect este compoziţia. Trebuie să priveşti în sus înainte de a urca. Să le priveşti de sus în jos după ce ai urcat, să vezi luminile şi umbrele pe care le creează. Dã frâu liber imaginaţiei, cautã şi ataşează-le o poveste, găseşte o relaţie pe baza cãreia să transmiţi o stare.

Râpa Galbenã - (iese în evidentã forma scãrilor si textura datã de numeroasele trepte)

Râpa Galbenã (scãrile din stãnga -de aceastã datã imaginea este color pentru a pune în evidentã zona verde)

Scãri evidentiate de reflexie

Aceleasi scãri în realitate - Pasaj Sfânta Vineri - Hala Centralã
Uneori scãrile sunt colorate (Blocuri Pãcurari)

 În cazul în care nu au culori deosebite precum exemplul de mai sus părerea mea este să încerci să le converteşti în alb şi negru la postprocesare. Vei pune mai bine în evidenţă jocul de forme, texturi şi modele, iar culoarea nu va distrage atentia privitorului.
Uneori scările pot constitui ele însele amintiri plăcute. De exemplu pentru foștii studenții ieșeni...

"Jocul" scãrilor metalice din Tudor Vladimirescu

Formele scãrilor de la Universitate

Seara în Palas

Simplu si texturat - Scãrile ce duc în Turnul Golia




La final iatã şi alte exemple de proiecte fotografice despre scări: