Se afișează postările cu eticheta Titu Maiorescu. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Titu Maiorescu. Afișați toate postările

miercuri, 1 martie 2017

Mărțișor cu amintiri din copilărie

O primãvarã frumoasã vã ureazã blogul Foto-Ideea

Astăzi este o zi frumoasã la Iaşi. E 1 Martie, prima zi după calendar a primãverii și ziua Mărţişorului simbol al reînvierii... Și mai trebuie amintit un eveniment aparte în ton cu primãvara și cu începuturile. Mă gîndesc la cea mai frumoasã perioadã a vieţii noastre pãmântene. Mă gândesc la copilãrie.

Astăzi îl sărbătorim pe bădița Ion ! Cum nu-ţi aminteşti? Ion al nost' din Humuleşti. Fecioru' lui Ştefan a Petrei Ciubotariul şi al Smarandei Creangã...

Viaţa bădiței Ion a fost legatã în bunã mãsurã de "dulcele târg al Ieşilor" și aici poţi descoperi umbra cunoscutlui povestitor aproape la fiecare pas.

Un proiect fotografic gen "pe urmele lui Ion Creangã la Iaşi" este de luat în seamã. O documentare bunã, o cameră foto pe mãsurã, un pic de antrenament la mersul pe jos, vreme frumoasã, bunã dispoziţie şi ingredientele unei foto-ture faine sunt gata.

Prin urmare sã purcedem la drum !

Ion Creangã a ajuns în Iași în 1855 și timp de patru ani a urmat cursurile Seminarului Teologic de la Mănăstirea Socola - Iaşi.

Seminarul de la Socola (fotografie din epocã - sursa

A absolvit seminarul în vara lui 1858 când a fost hirotonit şi a primit o parohie. A slujit ca preot 11 ani şi în acest timp, a schimbat mai multe parohii. După Sfânta Treime, a ajuns la biserica socrului său - Patruzeci de Mucenici; apoi la Mănăstirea  Bărboi, la Sf. Pantelimon, la Galata şi Golia.

Biserica Mănăstirii Bărboi

A avut câteva "conflicte" cu biserica şi perioade de "evadare" cunoscute. I s-a reproşat, printre altele,  faptul că mergea la teatru. A utilizat puşca, trãgând în ciorile ce-şi făceau veacul pe turla bisericii de la Golia, unde a locuit pentru o perioadã. Şi altele asemenea...

Turnul Golia și biserica mănăstirii-blog Foto-Ideea
Turnul Golia și biserica mănăstirii


Într-una din perioadele de "rãzvrãtire", în 1864, Creangă intră la Școala preparandală vasiliană de la Trei Ierarhi, unde l-a avut profesor pe Titu Maiorescu. Acesta îl aprecia mult și l-a numit învățător la Școala primară nr. 1 din Iași.

Bustul lui I. Creangă în incinta Mănăstirii Golia unde a locuit o perioadă-blog Foto-Ideea
Bustul lui I. Creangă în incinta Mănăstirii Golia unde a locuit o perioadă

În 1875, îl cunoaște pe Mihai Eminescu, la acea vreme revizor școlar la Iași și Vaslui, cu care se împrietenește. Pânã în 1883, la îndemnul poetului,  scrie cele mai importante opere ale sale. În "perioada ieşeana" cei doi prieteni au fost nedespărţiţi şi multe din locurile pe unde au trecut din târg sunt prezente în postarea despre bădiţa Mihai.

Nu poţi neglija în aceastã turã fotograficã  binecunoscuta "Bojdeucã a lui Creangã", primul muzeu memorial literar organizat în România în anul 1918.

Bojdeuca lui Ion Creangă din Iași, mahalaua Țicăului-blog Foto-Ideea
Bojdeuca lui Ion Creangă din Iași, mahalaua Țicăului

Aici au fost scrise „Poveștile” și „Amintirile din copilărie”. Aici a locuit Mihai Eminescu, în 1876, ca şi chiriaș al lui Creangă.
Asta-i "bojdeuca de căsuţă în care locuiesc eu de vreo 18 ani, e de vălătuci şi povârnită spre cădere pe zi ce merge, de n-ar fi rezămată în vreo 24 de furci de stejar şi acelea putrede. Iarna dorm într-o odăiţă toată hrentuită, iar vara într-un cerdăcel din dos, începând de pe la maiu şi sfârşind pe la octomvrie, când este vremea bună cum îi acum."

Şi a locuit în Bojdeucã pânã în ultima zi a anului 1889 când a plecat, la final, în alt "loc important". Era la doar câteva luni dupã ce îl "părăsise" și bădiţa Mihai. A poposit la Cimitirul Eternitatea, alãturi de alte nume sonore din viaţa literarã şi culturalã a oraşului Iași şi a tãrii numitã România.

Mormântul scriitorului la cimitirul Eternitatea din Iași
Mormântul scriitorului la cimitirul Eternitatea din Iași

Şi dacã ţi-am dat iubite cititorule, o idee bunã, un motiv sã vizitezi Iaşul... Iaşul lui Creangã, apãi tot îi bine. Şi nu uita să-ţi iei aparatu' cu tine. Cãci e mare lucru dacã ţi-ai urnit măcar gândurile.
„Românului i-e greu până se apucă de treabă, că de lăsat îndată se lasă.”— Ion Creangă


Să auzim mereu de bine.

Fragment din Panorama cu povești de la Bojdeucă - blog Foto-Ideea
Fragment din Panorama cu povești de la Bojdeucă

În loc de p.s. - Despre Panorama cu povești realizată la Bojdeucă acum vreo 17-18 ani am mai povestit și o puteți vedea AICI




joi, 14 iulie 2016

Puțină istorie la grãdină, fotografii și o invitație


Pe la sfârșitul secolului XX... Ce "tare" sună asta !!! Nu!? Cum spuneam... la sfârșitul anilor 1900... (ha!)... prin 1998-1999, lucram la CD-ul Multimedia "Iași - A Magical Tour" și am făcut o documentare în ceea ce privește istoricul Grădinii Botanice din Iași. Acum câteva zile am dat peste informații și fotografii și m-am gândit că un proiect fotografic pe această temă, merită discutat. Fotografiilr personale chiar sunt făcute la sfârșitul secolului XX (!)

Ultimul fotograf "la minut" din Grădina Botanică ( foto 1998)

În anul 1856 este înfiinţată la Iaşi prima Grădina Botanicã din România, de către medicul şi naturalistul Anastasie Fãtu, mare patriot, filantrop şi om de cultură.

Casa lui Anastasie Fătu (intersecția străzilor A. Fătu și Florilor), imagine realizată cu ajutorul prietenului... Google Earth

Grãdina era amplasată pe un teren cumpărat din fonduri proprii în apropiere de Râpa Galbenã. unde se afla şi propria sa casã.  În prefaţa la lucrarea sa "Enumeratiunea speciilor cultivate în Grãdina Botanicã din Iaşi", medicul Fãtu scria cã la început grãdina "a propăşit încet", fiind finanţata din fonduri proprii, dar a mers din ce în ce mai bine, după ce a început să fie finanţată "de Casa Statului şi a Comunei Iașilor".

Societatea de Medici şi Naturalişti din Iaşi înfiinţează în 1873 o a doua Gradinã Botanicã în jurul clãdirii în care funcţiona atunci, actualmente sediul Muzeului de Istorie Naturalã.

Micul parc de lângă sediul Muzeului de istorie Naturală (foto 1999)

Sarcina organizãrii acestei noi grãdini este încredinţată naturalistului Dimitrie Brândzã, fondurile au fost furnizate de societate, iar plantele vii şi seminţele au fost oferite de A. Fãtu din grãdina sa.

O parte din plantele sãdite atunci (1873) mai dãinuiesc şi astãzi în părculeţul din curtea Muzeului de Istorie Naturalã.

Primul sediu al Universitãții din Iași (astăzi Universitatea de Medicină și Farmacie)


În 1870 şi 1900 au loc douã tentative de înfiinţare a unei grădini botanice proprii a Universităţi : una în zona clădirii UMF de astăzi (fost sediu al Universităţii), iar al doilea în spatele Palatului Culturii (zona Palas de astăzi). Dezvoltarea acestor zone eşuează din cauza situaţiei istorice dificile din acea perioadă (inclusiv Primul Război Mondial).
Zona din spatele Palatului Culturii (fotografie din anul 2000) - astăzi aici este zona Palas

Pentru a satisface totuşi cerinţele Învăţământului biologic în 1921, este înfiinţată o mică grădină (1ha) în spatele clădirii noi a Universităţii "Al.I.Cuza" (zona Complex Titu Maiorescu).

Seră în fostul Parc Pușkin (astăzi Titu Maiorescu) - foto 1998
În 1963 este înfiinţată actuala Grădina Botanică consideratã, la un moment dat, cea mai mare grãdinã botanicã din România.



Grădina Botanică actuală (fotografie din 1963, preluată dintr-o broșură proprie de prezentare)

Realizarea unui proiect fotografic (documentar sau artistic) în cadrul Grãdinii Botanice Iaşi este o provocare frumoasã şi interesantã, având în vedere numeroasele elemente ce pot fi luate în calcul şi fotografiate:

- anotimpurile în grădina botanicã,
- zonele cu copaci şi arbuşti







- rosarium-ul
- alte flori
- zona lacului




- animalele ce vieţuiesc în gadina (păsări, mamifere, insecte)
- obiectivele tursitice, izvoarele si ruinele din grãdinã
- expoziţiile organizate peste an şi multe altele 




Expoziție de toamnă în cadrul Grădinii Botanice iași


























Ce spuneți!? Merită să vizitați și să fotografiați orașul Iași și Grădina Botanică din Dealul Copoului !? Eu spun că da !