Dorinţe, speranţe şi aluzii... fotografice

Ideea de a realiza un muzeu de fotografie la Iaşi este o dorinţă mai veche de-a mea. Pot spune că am făcut câţiva paşi pe acest subiect, măcar la nivel de informaţie şi documentare.

Cameră foto - Kodak (sfârșitul sec. XIX)

Găsirea unui spaţiu, restrâns la început, pentru un muzeu în "dulcele târg" nu este chiar o problemã. Istorie fotograficã avem, încã din anul în care a fost inventată dagherotipia (vezi o postare de anul trecut),

Fotografii vechi în muzee avem. Fotografi sunt în Iaşi, cât nu sunt în multe alte locuri adunaţi la un loc. Activitate fotograficã nu mai vorbesc. Concurenta este acerbă între cele câteva mii de fotografi pasionaţi din Iaşi, organizaţi în cluburi, asociații, școli sau neafliați!

Ce ar mai trebui!? Ceva fonduri, un grup de acţiune şi o persoană cu putere de decizie care să spună: "Daţi-i drumul la treabă, băieţi!"

La Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii din cadrul Complexului Naţional Muzeal "Moldova", găzduit la Palatul Culturii Iaşi, se găseşte o colecţie frumoasă de camere foto. O parte din exponate ar putea fi incluse în expoziţia permanentă de la muzeul nostru.

Cameră foto_W.B.Alpin (1936)

În cuprinsul postării am inserat  trei fotografii ale unor exponate vechi de colecţie aflate în Muzeul Tehnic. Le-am extras dintr-o lucrare foarte interesantă în domeniul fotografiei. Este vorba de catalogul  "Pictorialul amintirilor" realizat de doamna Camelia Elena Pralea, specialist în cadrul muzeului, foarte cunoscut și apreciat la Iaşi.

Cameră foto - Agfa (1940)

În muzeele din Iaşi am descoperit multe fotografii originale realizate de-a lungul timpului în studiourile fotografice din oraş (fraţii Heck, Chaland, Flaschner, Franchette), dar şi de către alţi cunoscuţi autori: Félix Nadar, Gustave Le Grey, Disdéri, Paul Boyer, Carol Popp de Szatmary, Franz Mandy, Spirescu, etc.

A.C Cuza, Ion Creangă, N.A. Bogdan - fotografie inedită descoperită la Iași

Printre imaginile  originale din colecţiile Muzeului Național al Literaturii Române Iași se numără fotografiile unor personalități cunoscue precum Mihai Eminescu, Ion Creangă, Yehudi Menuhin, George Enescu, Aurel Vlaicu, Regele Carol I, Regina Elisabeta s.a.

Cunoscută fotografie a lui M. Eminescu (are o poveste simpatică)

Două treimi din resursele necesare demarãrii unui proiect de acest gen la Iaşi existã. Restul este decizie, entuziasm, pasiune şi multã-multã muncã.

S-auzim numai de bine!

Mărțișor cu amintiri din copilărie

O primãvarã frumoasã vã ureazã blogul Foto-Ideea

Astăzi este o zi frumoasã la Iaşi. E 1 Martie, prima zi după calendar a primãverii și ziua Mărţişorului simbol al reînvierii... Și mai trebuie amintit un eveniment aparte în ton cu primãvara și cu începuturile. Mă gîndesc la cea mai frumoasã perioadã a vieţii noastre pãmântene. Mă gândesc la copilãrie.

Astăzi îl sărbătorim pe bădița Ion ! Cum nu-ţi aminteşti? Ion al nost' din Humuleşti. Fecioru' lui Ştefan a Petrei Ciubotariul şi al Smarandei Creangã...

Viaţa bădiței Ion a fost legatã în bunã mãsurã de "dulcele târg al Ieşilor" și aici poţi descoperi umbra cunoscutlui povestitor aproape la fiecare pas.

Un proiect fotografic gen "pe urmele lui Ion Creangã la Iaşi" este de luat în seamã. O documentare bunã, o cameră foto pe mãsurã, un pic de antrenament la mersul pe jos, vreme frumoasã, bunã dispoziţie şi ingredientele unei foto-ture faine sunt gata.

Prin urmare sã purcedem la drum !

Ion Creangã a ajuns în Iași în 1855 și timp de patru ani a urmat cursurile Seminarului Teologic de la Mănăstirea Socola - Iaşi.

Seminarul de la Socola (fotografie din epocã - sursa) 

A absolvit seminarul în vara lui 1858 când a fost hirotonit şi a primit o parohie. A slujit ca preot 11 ani şi în acest timp, a schimbat mai multe parohii. După Sfânta Treime, a ajuns la biserica socrului său - Patruzeci de Mucenici; apoi la Mănăstirea  Bărboi, la Sf. Pantelimon, la Galata şi Golia.

Biserica Mănăstirii Bărboi

A avut câteva "conflicte" cu biserica şi perioade de "evadare" cunoscute. I s-a reproşat, printre altele,  faptul că mergea la teatru. A utilizat puşca, trãgând în ciorile ce-şi făceau veacul pe turla bisericii de la Golia, unde a locuit pentru o perioadã. Şi altele asemenea...

Turnul Golia și biserica mănăstirii

Într-una din perioadele de "rãzvrãtire", în 1864, Creangă intră la Școala preparandală vasiliană de la Trei Ierarhi, unde l-a avut profesor pe Titu Maiorescu. Acesta îl aprecia mult și l-a numit învățător la Școala primară nr. 1 din Iași.

Bustul lui I. Creangă în incinta Mănăstirii Golia unde a locuit o perioadă

În 1875, îl cunoaște pe Mihai Eminescu, la acea vreme revizor școlar la Iași și Vaslui, cu care se împrietenește. Pânã în 1883, la îndemnul poetului,  scrie cele mai importante opere ale sale. În "perioada ieşeana" cei doi prieteni au fost nedespărţiţi şi multe din locurile pe unde au trecut din târg sunt prezente în postarea despre bădiţa Mihai.

Nu poţi neglija în aceastã turã fotograficã  binecunoscuta "Bojdeucã a lui Creangã", primul muzeu memorial literar organizat în România în anul 1918.

Bojdeuca lui Ion Creangă din Iași, mahalaua Țicăului

Aici au fost scrise „Poveștile” și „Amintirile din copilărie”. Aici a locuit Mihai Eminescu, în 1876, ca şi chiriaș al lui Creangă.

Asta-i "bojdeuca de căsuţă în care locuiesc eu de vreo 18 ani, e de vălătuci şi povârnită spre cădere pe zi ce merge, de n-ar fi rezămată în vreo 24 de furci de stejar şi acelea putrede. Iarna dorm într-o odăiţă toată hrentuită, iar vara într-un cerdăcel din dos, începând de pe la maiu şi sfârşind pe la octomvrie, când este vremea bună cum îi acum."

Şi a locuit în Bojdeucã pânã în ultima zi a anului 1889 când a plecat, la final, în alt "loc important". Era la doar câteva luni dupã ce îl "părăsise" și bădiţa Mihai. A poposit la Cimitirul Eternitatea, alãturi de alte nume sonore din viaţa literarã şi culturalã a oraşului Iași şi a tãrii numitã România.

Mormântul scriitorului la cimitirul Eternitatea din Iași

Şi dacã ţi-am dat iubite cititorule, o idee bunã, un motiv sã vizitezi Iaşul... Iaşul lui Creangã, apãi tot îi bine. Şi nu uita să-ţi iei aparatu' cu tine. Cãci e mare lucru dacã ţi-ai urnit măcar gândurile.

„Românului i-e greu până se apucă de treabă, că de lăsat îndată se lasă.”— Ion Creangă

Să auzim mereu de bine.

Fragment din Panorama cu povești de la Bojdeucă

În loc de p.s. - Despre Panorama cu povești realizată la Bojdeucă acum vreo 17-18 ani am mai povestit și o puteți vedea AICI

Iașul vãzut de sus

M-am gândit cã un proiect fain de promovare a oraşului Iaşi ar fi realizarea unei expoziţii itinerante de fotografii cu imagini panoramice realizate din câteva puncte de belvedere ale oraşului. Şi iatã ce propun.

• Cupola Bibliotecii "Mihai Eminescu" - clãdirea fostei Fundaţii Ferdinand

Palatul Fundațiunii Universitare „Regele Ferdinand I” este o clădire monumentală situată în Piața Mihai Eminescu  din Iaşi. Clădirea a fost construită în stil neoclasic între anii 1930-1934. În cupola BCU sunt amenajate spaţii pentru galerii de artã şi de aici se poate vedea Piaţa Eminescu şi împrejurimile bibliotecii spre Dealul Copoului şi Pãcurari.

Imagine din Cupola BCU spre zona de E a orasului - Piata M.Eminescu -B-dul Independentei - anul 2016

Imagine din Cupola BCU spre zona de NE a orasului - anul 2016

• Etajul XIII al Hotelului Unirea din Piaţa Unirii

Hotelul a fost construit în anii '60, iar de la etajul al XIII-lea vizitatorul are o imagine panoramicã în zona centralã a Iaşului pânã spre Catedrala Metropolitanã şi Palatul Culturii, dar şi spre Copou şi cartierele din estul, sudul şi vestul oraşului.

Imagine din Hotelul Unirea spre Piata Independentei - anul 2001

Imagine din Hotelul Unirea spre zona de Nord - cartierul Copou

Imagine din Hotelul Unirea spre zona centrală a orasului - anul 2001

• Turnul Mãnãstirii Golia

Turnul Goliei are o înălțime de 30 metri. Clãdirea are o bazã pătrată cu lături de 5 metri, un parter, două caturi boltite, o încăpere a clopotelor, o galerie superioară și terase. Pentru a ajunge pe terasã, cel care dorește să vadã panoramă a orașului trebuie să urce 120 de trepte. turnul este unul dintre simbolurile oraşului Iași.

Imagine din Turnul Golia spre strada Cuza Vodă

Imagine din Turnul Golia spre zona de SE a orasului - fosta Zonă Industrială

• Turnul cu ceas de la Palatul Culturii

Clãdirea Palatului Culturii din Iași a fost construitã între anii 1905 şi 1925 şi este ultima clădire din lume construită în stil neogotic.  Turnul cu ceas (carillon) atinge o înălţime de 55 metri

Imagine din turnul Palatului Culturii spre zona de SV a orasului (Mircea cel Bătrân- Alexandru cel Bun) - anul 2000

Imagine din turnul Palatului Culturii spre zona centrală a orasului (Stefan cel Mare - Piata Unirii) - anul 2000

Sã auzim numai de bine!