Mănăstirea Frumoasa din Iași este construită pe locul unei foste biserici, ctitoritã în secolul al XVI-lea de cãtre hatmanul Melentie Balică, boier ce a deținut înalte funcţii în divanul Moldovei..
 |
| Mãnãstirea Frumoasa - Turnul-clopotniţă de la intrare |
În secolul al XVIII-lea, domnul Moldovei, Grigore la II-lea Ghica "a înzestrat mãnãstirea cu veşminte şi odoare, cu bucate şi cu robi şi moşii şi vii, ca pre o mănăstire deplin. Făcut-au şi turnu mare pe poartă, în curtea domnească şi ceasornic mare, aşijdere şi două cişmele, fântâni aduse pre oale, cu multă cheltuială, una denaintea porţii curţii domneşti şi una denaintea feredeului“. Datorită liniştii şi splendorii de aici, aşezământul a fost botezat Frumoasa şi a devenit reşedinţă de vară pentru domnii Moldovei.
A cunoscut momente de înălţare şi de decãdere, a fost martorã la numeroase evenimente istorice povestite în cronicile vechi ale oraşului. (vezi
AICI)
 |
| Mãnãstirea Frumoasa - Biserica cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil“ |
De-a lungul timpului mănăstirea a avut mai multe funcţiuni în afară de cea religioasă. A fost infirmerie, cazarmă, spital pentru bolnavi de ochi şi închisoare militarã. A fost mai apoi bisericã de parohie, pentru ca în 2002 să fie reînfiinţată ca mănăstire de maici.
Mănăstirea Frumoasa conţine un ansamblu de şase monumente istorice şi anume: Biserica cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil“, Palatul „de pe ziduri“, Palatul domniţelor (palatul „Pentru Femei“), aflat astăzi în ruină, la intrarea în mănăstire; Turnul-clopotniţă, zidul de incintă şi un monument al descendenţilor familiei Sturdza (Mausoleul lui Grigore Sturdza), aflat lângă biserică.
 |
| Monumentul familiei Sturdza |
Pe latura de est a zidurilor de incintă, se poate deschide și astăzi o poartă din lemn cunoscută drept Poarta Spânzuraților. Tradiția spune că cei condamnați la moarte, în vremea cât aici a fiinţat închisoarea (1820-1845) erau scoși pentru executare din beciurile palatului domnesc pe Poarta Spânzuraților.
Ieșirea din mănăstire pe această poartă dădea către un maidan, loc unde se organizau execuțiile publice (prin spânzurare) ale tâlharilor, în special în zilele de iarmaroc.
 |
| Mãnãstirea Frumoasa - Poarta Spânzuraților |
În curtea bisericii se mai află și o cruce ridicată în memoria soldaților români căzuți pe front în primul război mondial (1916-1918). Crucea este amplasată în fața Palatului de pe ziduri.
Martor al istoriei acestor locuri Mănăstirea Frumoasa merită atenţia vizitatorului pasionat de istorie şi fotografie. E greu dar nu complicat să surprinzi şi astăzi şi să fotografiezi frumuseţea grădinilor "din partea palatului al doilea, o grădină de preumblare şi o alta de fructe. În palat se intră printr-o sală mare, care este despărţită printr-o balustradă, fiind ferestre mari, care ocupau toată faţada, cu privire într-un lac ce se termină pe la poalele colinelor. Lacul este format dintr-un izvor care curge de la picioarele colinelor şi e oprit de un dig puternic, întărit cu pari şi pământ şi care e aproape de o 1/2 milă de lung.
În mijlocul digului este o deschizătură cu un canal prin care curge apa la o moară apropiată. Lacul e plin de peşte şi are şi bărci de preumblare, dar în partea dinspre apus e plin de stuh şi alte buruiene de baltă“, - spune abatele Giuseppe Boscovich, musafir al locului pe la 1761.
Dacã ajungeţi la Iaşi treceţi şi pe la Frumoasa. Nu veţi regreta. Poate nu e la fel de frumoasã, dar e la fel de autenticã precum în "cele vremuri".
 |
| Mãnãstirea Frumoasa - Palatul de pe ziduri |
Sã auzim numai de bine.
