joi, 30 iunie 2016

Viața la țară (I)

Animalele - un subiect frumos pentru un foto-proiect în spatiul rural
 Acum câţiva ani membrii Clubului Fotografilor din Iaşi obişnuiau să organizeze, la sfârşit de săptămână, foto-ture în afara oraşului. Se organizau ieşiri în judeţ în diverse localităţi rurale sau în satele din Zona Metropolitană  (localităţi aflate pe o rază de 30 km în jurul municipiului Iaşi). Deplasarea se făcea cu transportul auto local sau cu trenul şi rareori cu autoturismele proprii.

Spaţiul rural oferă numeroase subiecte interesante pentru un proiect fotografic ce se poate încheia cu o expoziţie faină.

Ocupațiile

Se poate organiza o expoziţie cu lucrări "artistice", dar şi o expoziţie documentara este bine-venită. O astfel de expoziţie colectivă, împreună cu colegii de la CFI, am organizat în 2013,  în Galeria "La Gard" din Parcul Copou.

Poate cândva, cumva, una din instituţiile româneşti abilitate vor folosi fotografiile în scopuri educative, pentru cercetare şi/sau informare cum se întâmplă în alte ţări europene.

Peisajul

Un văcar modern


Ocupații de sezon

Şi pentru că tocmai au decis să renunţe la statutul lor de membru al UE mă voi referi la Marea Britanie şi voi da ca exemplu Reţeaua muzeelor din spaţiul rural ( Rural Museums Network)

Reţeaua furnizeazã sprijin pentru dezvoltarea accesului la colecţiile patrimoniale şi informaţiile rurale, dar şi pentru facilitarea cercetãrii în zona rurală.


Strada/Ulița



Muzeul Spaţiului Rural Englezesc (The Museum of English Rura Life) este dedicat spiritului spaţiului rural din Anglia şi locuitorilor săi. Întreţine colecţii din zona rurală spre folosul tuturor locuitorilor ţării.

Colecţia de fotografii a muzeului cuprinde cca 15.000 de imagini, acoperind o perioadă de peste 70 de ani de schimbare a zonei rurale din Anglia.

Una din cele mai interesante este cea a lui John Tarlton. Fotografiile acestuia acoperă spaţiul rural englezesc în perioada 1940-1980. În această perioadă autorul şi-a publicat fotografiile în diverse reviste despre spaţiul rural al Angliei (Field, Shooting Times, Farmers Weekly and Country Life). O parte din fotografiile sale pot fi admirate AICI.

În general fotografiile din satele românești surprind aspecte de zi cu zi din gospodãriile rurale, viaţa la câmp, cultivarea plantelor şi creşterea animalelor, apiculturã, pescuit şi alte ocupaţii curente. Nu lipsesc imagini de la evenimentele vieţii: nunta, botezul, etc.

Copii și animalele

Vacanța

La scăldat


În final douã proiecte faine din viaţa satului românesc:


marți, 28 iunie 2016

Te rog, nu mai fotografia timpul pe automat !

Oare cum ai putea să simbolizezi timpul / trecerea timpului în fotografiile tale !?
E o întrebare grea şi răspunsul nu poate fi unul singur. S-au străduit filozofi care mai de care să ne lămurească ce este timpul dar noi, "muritorii de rând", nu putem face altceva decât să constatăm că timpul curge şi nu oricum: el trece peste noi şi nu-l mai putem da înapoi.

O relatie temporala copil-persoană în vârstă

"Ne place să spunem că trăim în secolul vitezei, că dacă nu ești cel mai rapid atunci ești mort, că pe cel de pe locul doi nu și-l amintește nimeni. Acceptăm prea ușor un ritm impus de alții, o goană fără sfârșit către ținte care nu sunt aproape niciodată visele noastre..." Am citat din prezentarea la o expoziţie de fotografie a colegului meu Cristian Țibu, de la Clubul Fotografilor din Iaşi, al cărei vernisaj va avea loc marţi, 5 iulie 2016, la ora 18,30, la Casa de Cultură "Mihai Ursachi" din parcul Copou. Titlul expoziţiei este "Arhitecturi efemere".

Nu cunosc şi nu am văzut nici una din lucrările ce vor fi expuse, dar mi-a atras atenţia cuvântul "efemer" din titlu. EFEMÉR = De scurtă durată; trecător, vremelnic. (dexonline).

Am avut acum 2-3 ani intenţia de a realiza o serie de fotografii în relaţie cu noţiunea de timp şi voi descrie "frãmântãrile" mele de atunci pe acest subiect (fotografiile îmi aparțin).

Cred că este imposibil şi în mod sigur inutil să încerci să simbolizezi timpul ca noţiune în sine (conform dexonline timp= Mediu omogen și nedefinit, analog spațiului, în care ne apare succesiunea ireversibilă a fenomenelor). Dar ceea ce poate fi simbolizat şi aparent... interesează este trecerea timpului (cealaltă accepţiune a timpului, conform dexonline este: timp= Durată, perioadă, măsurată în ore, zile etc., care corespunde desfășurării unei acțiuni, unui fenomen, unui eveniment; scurgere succesivă de momente; interval, răstimp, răgaz).


În fotografie, trecerea timpului poate fi simbolizata în diferite moduri:

  • utilizând un instrument de măsurare a timpului: un ceas, un calendar, o clepsidră



  • utilizând relaţia tânăr - bătrân

Pare că undeva în față se zărește tineretea trecută






















  • prezentând efecte ale trecerii timpului:  o casă veche, o faţă ridată, un cimitir, un om în vârstă
În prim plan simbolul crucii, în fundal o persoană cu barbă albă

Un bărbat cu toiag în parcul cu copaci înalți

Trei generații...
  •  folosind elemente ce simbolizează schimbarea/dezvoltarea în timp (de ex: o spirală)

În fundalul străzii, două imagini din două epoci diferite

Spirala ceasului de la Palatul Culturii (efect Droste)

Filozoful australian Elisabeth Grosz spune: "timpul are o calitate şi aceasta este intangibilitatea, emiterea de particule elementare are loc numai în trecerea sau transformarea obiectelor și evenimentelor. Timpul în sine moare, renăscând şi deschizându-se spre mişcare şi dezvoltare"

Sunt convins "iubite cetitoriule" cã ai cunoștință de încă 15-20 de modalități de simbolizare a trecerii timpului în fotografie. De aceea, dacă ai... timp, arată-ne și nouă aici sau pe Forum câteva din realizările tale. Îți vom fi veșnic recunoscători.

Și apropo, știai că timpul trece mai repede atunci când te grăbeşti !?

Fără să ne grăbim, te invit marţi, 5 iulie 2016, la ora 18,30, la Casa de Cultură "Mihai Ursachi" din parcul Copou la vernisajul expoziţiei "Arhitecturi efemere" aparţinând lui Cristian Ţibu.


duminică, 26 iunie 2016

Brexit-ul și Ion Creangă al nostru

Zilele astea toată lumea vorbeşte englezeşte. Nu ştiu dacă gândeşte prea multă lume englezeşte, dar Regatul Unit se afla pe prima pagină a ziarelor şi în breaking-news-urile posturilor de televiziune. Am uitat de căldură, de Campionatul European de Fotbal şi exersãm limba engleză.

Brexit ! Bbb-rexit, Brrrrrr-exit, brex-iiiit şi tot aşa, chiar dacă nu toţi ştiu ce înseamnă asta! Mi-am adus aminte cum noi elevii de la Negruzzi (liceul Costache Negruzzi din Iaşi) obişnuiam să ne bucurăm de regionalismele lui Creangã al nostru cel profund şi obişnuiam să ne amintim de ele în cele mai ciudate momente ale existenței noastre, de zi cu zi.

Ceva de genul - "britanicii şi-au luat rămas bun de la călcâie". "S-au cărăbănit, au pârlit-o la fugă” ar spune povestitorul, iar noi am completa: au pornit de la ideea că Uniunea Europeană “era balcâza şi lălaie de-ţi era frică să înnoptezi cu dânsa în casă”.

Se pare că nimeni dintre cei ce au votat nu a înţeles nimic dar într-un entuziasm subit anti-UE au mers la vot. Cum s-ar zice, “fiecare pentru sine croitor de bine”. O bulibăşeală totală şi-a făcut loc în mintea unor britanici. "Poate că acesta-i vestitul Ochilă, frate cu Orbilă, var primar cu Chiorilă, nepot de sora cu Pândilă, din sat de la Chitila, peste drum de Nimerilă ori din târg de la Să-l Caţi, megieş cu Căutaţi şi de urmă nu-i mai daţi".

Cei mai mulţi regretă acum acţiunea cu referendumul, au început să dea înapoi şi fac scenarii de tot felul. “Vorba ceea: lasă-l măi! L-aş lăsa eu, dar vezi că nu mă lasă el acum!”

Dar să dăm la spate <brexitul> lor, cãci vorba ceea : “milă mi-e de tine, dar de mine mi se rupe inima de milă ce-mi este.”

Modelajul în lut pare un meșteșug simplu

Să ne întoarcem la ale noastre, la Iaşi şi la Copoul nostru cel de toate zilele. De vreo nouă ani de zile în fiecare vară la sfârşitul lui iunie-începutul lui iulie, după târgul "Cucuteni 5000", Asociaţia Meşteşugurile Prutului organizează o tabără de creaţie pentru copii "Micii meşteri din Copou."
Evenimentul se adresează elevilor cu vârste cuprinse între 9 şi 17 ani, care sunt instruiţi de către meşteri populari renumiţi, în tainele unor meşteşuguri populare româneşti tradiţionale (olărit, modelaj în lut, împletituri din paie şi din sfoară, cioplituri în lemn, picturã icoane din lemn şi altele).

Tehnica nodurilor este o artă la îndemână
An de an, Primãria Iasi si Asociatia "Dialog pentru Dezvoltare" Iasi au fost doi din partenerii permanenti ai evenimentului. TVR Iasi, Radio Iasi si presa scrisã localã promovează evenimentul și sunt alãturi de organizatori. Anul acesta, Puteţi învăţa la Iaşi ceva ce poate aţi văzut cândva doar la bunici - spune Ziarul de Iaşi într-un articol de acum câteva zile.

Atelierul de pictură icoane pe lemn
De la an la an numărul celor prezenţi a crescut şi la ediţia din 2016 (cea de-a IX-a) numărul copiilor prezenti a ajuns la peste 100. Într-un fel sau altul, mă simt legat de această tabără pentru că am participat la organizarea unora din cele 9 ediţii şi sunt atasat de Asociaţia ART - Meşteşugurile Prutului. Asociaţia a fost înfiinţată în anul 2008, în  urma unui proiect  european la care am participat. Meritele cele mai mari în organizare şi "sufletul" taberei este Silvia Cozminca, preşedinta Asociaţiei, fără de care lucrurile ar fi mult mai complicate. Aş vrea să găsim o formă de finanţare permanentã şi metode de a asigura sustenabilitatea acestui eveniment devenit deja permanent şi la care toată lumea vrea să fie an de an partener.

Tot în tabără învățăm și meșteșugul vânzării lucrărilor noastre
Vă invit deci în perioada 27 iunie - 2 iulie 2016, în Parcul Expoziţiei din Copou (vis-a-vis de Grădina Botanică)  să vedeţi ce pot face peste 100 de copii frumoşi şi 11 meşteri inimoşi în decurs de o sãptãmânã.

FOTO-IDEEA : În urmã cu doi ani de zile în urma unui astfel de eveniment am avut ocazia sã particip la organizarea de cãtre Clubul Fotografilor Iasi a unei expozitii colective de fotografie cu titlul "Mâinile" din care puteti vedea mai jos câteva lucrãri personale.


Sculptura în lemn




Meșteșugul olăritului cere abilitate, atenție și efort


vineri, 24 iunie 2016

Fundalul unei fotografii reușite (I)


Am auzit acum câteva zile o frază de genul: poţi să iei lecţii de fotografie de pe blogul FOTO-IDEEA. Aş vrea să precizez ceva foarte clar şi am spus-o încă de la început. Blogul acesta nu vrea să dea lecţii nimănui. Tot ceea ce scriu se bazează pe încercările mele şi pe opinia mea personală, după ce am studiat şi experimentat. Vorbesc atât de problemele tehnice, care ţin de cameră foto, dar şi de ideile de foto-proiecte, care au la bază, în primul rând, principiul: nu căutam subiecte şi teme noi în locuri noi ci încercam să vedem lucrurile existente într-un alt mod, acolo unde avem acces, relativ uşor.


Spuneam într-o postare anterioară ca una din metodele de punere în valoare a subiectului  în fotografie este aceea de a alege un fundal cât mai curat în contrast cu subiectul. Acest lucru nu este posibil întotdeauna. Te întorci în stânga, te întorci în dreapta, te laşi jos, te roteşti, etc. Există şi o altă posibilitate.
Să încerci să faci fundalul (background) cât mai neclar (blurat).

Subiectul este dialogul între cele două personaje
Atragi atentia asupra subiectului din dreapta blurând fundalul
Reglajele nu sunt foarte complicate. Diafragma cât mai mare - numărul de dupã "f" cât mai mic posibil (la f/2.8 diafragma este mai deschisă - mai mare- decât la f/5.6), depinde cât permite obiectivul pe care îl ai, iar fundalul cât mai departe de subiectul care vrei să iasă clar. 


Acestea sunt condiţiile optime. În cazul în care foloseşti mai multe obiective, cel cu diafragmă mai mare sau cel cu focala mai mare te vor ajuta să obţii efectul dorit pentru background. AICI poţi găsi un calculator de adâncime a câmpului (DOF - Depth of Field în englezã). Cu cât câmpul e mai îngust, cu atât eşti mai aproape de efectul pe care îl doreşti. 



Cu atenție și multă răbdare poți focaliza pe o suprafață destul de mică astfel încât să o izolezi de restul scenei, redând-o cât mai clar. 


În anumite situatii dramatismul unei scene poate fi pus în evidentă făcând neclar fundalul.





Există si alte metode de a face fundalul neclar si a izola subiectul principal pentru a-l pune în evidentă, dar voi reveni după ce voi realiza o serie de experimente proprii pe acest subiect.



miercuri, 22 iunie 2016

Un hectar de... foto-povestiri ieşene (I)

Teatrul National "Vasile Alecsandri" Iasi - blog FOTO-IDEEA
Teatrul National "Vasile Alecsandri" Iasi


Am stat puţin să mă gândesc dacă e bun titlul său nu !? Acum ce să zic!? Cã o fi vorba de un hectar sau două nu mai are importanţă. Dar vreau să mă refer la o zonă a Iaşului care concentrează o "firimiturã" din cultura lumii. Nu exagerez. Această zonă este legată într-un fel sau altul de multe locuri ale lumii, renumite pentru conexiunile strânse cu teatrul, opera, arta spectacolului, arhitecturã sau literatură. Este zona cuprinsã între strãzile: Cuza Vodã, I.C. Brãtianu, Agatha Bârsescu, Matei Millo si Mãnãstirea Dancu, zona în care se aflã clãdirea Teatrului National si parcul ce îl înconjoarã.

FOTO-IDEEA: Un foto-proiect complet care să pună în valoare oraşul Iaşi prin locurile sale, pline de istorie a culturii romaneşti şi universale

Actuala clãdire a Teatrului Naţional din Iaşi datează din anul 1896, ea fiind construită în (atenţie!) doi ani de zile. Planurile clădirii aparţin celebrilor arhitecţi vienezi Fellner şi Helmer, ce au proiectat construcţii similare în Viena, Praga, Odessa, Budapesta, Berlin, Zürich si.alte orase europene.

Cortina de la Teatrul National "Vasile Alecsandri" Iasi - blog FOTO-IDEEA
Cortina de la Teatrul National "Vasile Alecsandri" Iasi
Inauguratã odată cu teatrul, uzina electrică a acestuia a marcat începutul iluminatului electric la Iaşi (1896). Uzină a fost construitã de specialiştii firme germane AEG proaspăt înfiinţată în acei ani şi devenitã foarte cunoscutã în Europa, mai apoi. La peste 100 de ani de la instalare, echipamentele germane erau încă funcţionale la Iaşi.

Vechea uzinã electricã a Teatrului National din Iasi - blog FOTO-IDEEA
Vechea uzinã electricã a Teatrului National din Iasi


În 1908, într-o zi friguroasă de iarnă, un cortegiu de peste 75.000 de oameni bloca circulaţia în Manhattan -
New York. Veniseră să petreacă pe ultimul drum un evreu sosit din România. Se numea Avram Goldfaden şi cu doar câteva zile înainte. New York Times îl numea “Shakespeare al evreilor”. 

Renumit ca poet şi jurnalist, dar mai ales pentru piesele sale de teatru, Goldfaden este recunoscut astăzi ca întemeietorul.primului teatru evreiesc din lume. Prima piesã pe care a pus-o în scena s-a jucat la Iaşi, în vara anului 1876, în Grădina “La Pomul Verde”, localizată, în apropierea viitoarei clădiri a Teatrului Naţional.

Bustul lui Avram Goldfaden - fondatorul teatrului "Pomul verde" - blog FOTO-IDEEA
Bustul lui Avram Goldfaden - fondatorul teatrului "Pomul verde"

Placa comemorativã - Primul tetru evreiesc din lume Pomul verde" - blog FOTO-IDEEA
Placa ridicatã pe locul unde a functionat primul tetru evreiesc din lume "La Pomul verde" în Iasi

În timpul primului rãzboi mondial, pentru doi ani, autorităţile române şi familia regalã muta capitala României,la Iaşi, după ce Bucureştiul a cãzut în mâinile Puterilor Centrale în decembrie 1916.

Generalul francez Henri Mathias Berthelot, şeful Comandamentului Aliat al Dunãrii se mutã şi el la Iaşi. Generalul a fost personajul cheie în refacerea armatei române după înfrângerile din anul 1916 şi cel mai consecvent sprijin în recunoaşterea României Mari dupã 1 decembrie 1918. 

În primãvara anului 1927 generalul revine la Iaşi şi dupã ce viziteazã vechea sa reşedinţa, este invitat sã planteze un stejar în apropierea clãdirii Teatrului Naţional. Rãmâne cu o frumoasã amintire despre oraşul Iaşi şi locuitorii sãi. 

Dupã moartea să în 1931, alãturi de stejar este instalat un bust al generalului, prin care cetăţenii Iaşului cinstesc memoria unui mare prieten al României.

Bustul generalului Bethelot prietenul francez al românilor din Primul Rãzboi Mondial - blog FOTO-IDEEA
Bustul generalului Bethelot prietenul francez al românilor din Primul Rãzboi Mondial

Bustul generalului Bethelot si stejarul sãu pe strada Cuza Vodã - blog FOTO-IDEEA
Bustul generalului Bethelot si stejarul sãu pe strada Cuza Vodã

"Stejarul generalului"


Într-o clădire aflatã la capătul străzii Agatha Bârsescu a locuit Valentin Silvestru (nume real-Marcel Moscovici-nascut 1924), cunoscut teatrolog, prozator și dramaturg român în perioada comunistã.

Casa în care a locuit Valentin Silvestru - blog FOTO-IDEEA
Casa în care a locuit Valentin Silvestru


Mai sunt multe alte zone interesante ale oraşului care amintesc de istoria noastră a locuitorilor de pe valea vestitului şi tumultuosului Bahlui si trebuie foto-povestite. Dar lãsãm pe altã datã, cã doar n-au intrat zilele în sac.