Creativitatea, un alt fel de a vedea lucrurile...

Îmi amintesc cum, copil mic fiind, de 3-4 ani, mai făceam câte o boroboaţă. Ca orice alt copil. Tata era personajul “dur” în familie şi era "abilitat sã ia măsuri”. Nu mă bătea, nu ţipa la mine, ci mă pedepsea într-un mod foarte simplu., mă punea să “stau la colţ”. Nu tu ţipete şi nervi. Nu tu vânătăi, lungiri de urechi şi dureri de fese. Nici pe boabe de porumb, nici pe nuci, în picioare. Şi trebuia să tac şi  să nu mă uit nici în dreapta, nici în stânga. Stăteam câte o oră sau două, funcţie de “gravitatea” faptei. Şi stăteam şi “îndurăm”. Fereastra era în stânga, la circa jumătate de metru, dar nu aveam voie să privesc afară. Că... mă vedea “durul”.  Ce se întâmpla în caz că nu respectăm constrângerile!? Nu pot să vă spun, pentru că nu am aflat niciodată. De mic, am fost învăţat să respect regulile. Dacă regula spune aşa sau aşa şi o face cel abilitat să o facă, atunci tu eşti obligat să respecţi regulile jocului.

“Ce educaţie cazonă!”, vor spune bunicii nostalgici; “Ce tatã rău!”, vor îngâna câteva mămici blânde şi drăgăstoase; “Ce copil prost!”, vor spune unii mai tineri. Nu tu  tabletã sau telefon mobil. Nu tu desene animate, consolã sau maşinuţã. Două ore stai ca un personaj fără identitate, cu faţa la colţul camerei. Nu te întorci şi nu te uiţi nici în dreapta – nici în stânga.
Ce îţi rămâne să faci?. Cine îţi ţine companie? Ei aici intervine cineva din interior. Inteligenţa ta începe să scormonească printre gânduri, snapshot-uri mentale şi amintiri. Începi să faci asocieri şi să inventezi. Creezi personaje noi şi joci jocuri cu reguli necunoscute încă. Visezi locuri spectaculoase şi îţi ordonezi dorinţele. Visezi la prieteni fantastici şi te gândeşti ce vei face când îi vei întâlni.
Fără să supăr niciun specialist în parenting şi nici un educator cred sincer că episoadele acestea au contribuit la dezvoltarea imaginaţiei mele, a creativităţii. O idee asemănătoare am găsit AICI .

Aflăm de la specialişti: “creativitatea apare atunci când eşti supus constrângerilor şi nu atunci când ai opţiuni şi resurse nelimitate. Constrângerile ne oferă un punct de plecare și câteva elemente de construcție cu care trebuie să ne descurcăm - o problemă de rezolvat, o învârtire inovatoare care trebuie dezvăluită sau o persoană care să fie pe plac. Totul de pe planetă, inclusiv fiecare dintre noi, este format din doar 118 elemente chimice cunoscute, aflate în milioane de combinaţii unice.” Nu mai ţin minte unde am auzit asta şi vreau să cred că am reuşit să o reconstitui, cât de cât corect.

Unii spun că e nevoie de o  atmosferă specială„zen” sau... "creativitatea se moşteneşte". Sau... "creativitatea se învaţă". De altfel exista mai multe mituri analizate în cadrul unor studii  ştiinţifice. Mai multe detalii găseşti AICI .

Unii cred că pentru a realiza fotografii deosebite au nevoie de tehnică nouă, cât mai performantă. Alţii trebuie să fotografieze locuri cât mai exotice. Desigur, ambele ipoteze îţi pot aduce satisfacţii deosebite şi cadre inedite. Ernst Haas spunea cândva despre fotografie: "Nu sunt interesat sã fotografiez lucruri noi . Sunt interesat să văd lucrurile altfel". Ce pãrere ai?

Iată un exemplu simplu. Încerc să finalizez, cu un album, un proiect foto mai vechi din care am ales câteva fotografii. Mi-am propus ca subiect Palatul Culturii din Iaşi. Cred că unii s-au plictisit de el. Eu am încercat să-l văd şi să-l fotografiez... „altfel”. Poate am reuşit, poate nu. Sper să aflu în cele din urmã. Mai multe imagini... în curând sau, mai bine zis... în album.

Sunt multe de spus pe subiectele acestea. Fiecare are părerea sa. Putem continua la  nesfârşit. Mai povestim pe tema imaginaţie-creativitate. Pânã una-alta, îţi doresc fotografii inedite şi s-auzim numai  de bine.

Despre memorie vizualã şi reflexii

Dupã cum spuneam într-o postare anterioarã prezenţa unei reflexii într-o fotografie este un element de creativitate care poate face compoziţia ta deosebită.

Un peisaj cu o reflexie ce genereazã o simetrie aparte, o imagine rãsturnatã care ne face sã vedem o persoanã sau un lucru din altã perspectivã, o oglindã poziţionată ciudat care ascunde anumite pãrti ale corpului şi le înlocuieşte cu crengi de copaci sunt cadre deosebite care atrag privirea şi stimuleazã imaginaţia privitorului.

Dar reflexiile pot fi uneori inutile sau, obositoare alteori. Pot să-ţi ascundã subiectul parţial, sã-l blur-eze, sã-l dubleze sau sã-l "elimine" total când lumina este foarte puternicã.

În legătură cu acest subiect am câteva idei de împărtăşit:

• în cazul peisajelor măriţi atenţia în proximitatea unei ape şi la ceea ce se poate reflecta în ea (copaci, stânci, persoane, etc)

Zetea - peisaj cu reflexie

 

• atenţie la suprafeţe lucioase şi oglinzi în fotografia de stradã și chiar la interior

Reflexie în Pasaj Piața Unirii din Iași

•  oriunde te afli (în studio sau în altã parte) experimenteazã

Experimente cu oglinzi în laboratorul propriu

Exemple de fotografii ce surprind reflexii

• Smashingmagazine
• Hongkiat
• Noupe

În încheiere vreau să spun două vorbe despre un eveniment ce a avut loc la sfârşitul sãptãmânii în Pasajul Sf. Vineri de la Hala Centralã. Mã refer la la inaugurarea cu surle şi trâmbite a noului Centru Municipal de Memorie Vizuală Iași. Îi urez cale lungã şi "luminã bunã" şi sper ca aceastã iniţiativă sã fie în folosul întregii comunităţi ieşene nu doar al unor "preferaţi". Iar avantaje sã aibã toţi fotografii pasionaţi din oraşul Iaşi nu doar cei cu "lipici" în administraţie. Mult succes CMMVIasi!

Prof. Univ. Dr. Dorel Găină

Am avut plãcerea sã-l ascult la inaugurare pe Prof. Univ. Dr. Dorel Găina - Directorul Departamentului Foto - Video - Procesare Computerizată a Imaginii de la Universitatea de Artă și Design Cluj - Napoca. Profesorul Dorel Gãina ne-a încântat cu prezentarea unei serii de fotografii personale pe care "le-a povestit" din perspectiva elementelor de memorie vizualã. Prezentarea a fost fainã şi voi relua într-o postare ulterioarã o serie de idei ale profesorului.

Acum vreau sã arãt câteva fotografii din prezentarea lui Dorel Gãinã aşa cum le-am văzut eu din poziţia în care m-am aflat. (undeva pe un scaun lângã un perete plin de fotografii înrãmate). Remarcaţi că tocmai vorbeam despre reflexii şi creativitate. Fotografie în fotografie și reflexii, asta poate să fie deja o altă lume!

Așa arăta fotografia prof. Dorel Găină

Așa am văzut-o eu din locul în care mă aflam

O altă imagine a prof. Găină așa cum am văzut-o eu

Aştept păreri personale cu privire la subiectele de mai sus. S-auzim numai de bine!

Când fotografiezi, ia-ți "calitățile" cu tine!

Fotografie Matt Stuart

 
1. Cunoaşte-ţi bine aparatul

Aici nu sunt multe de comentat. Pur şi simplu trebuie să citeşti cartea tehnică şi să "experimentezi" toate indicaţiile de acolo. Există impresia greşită, mai ales în cazul celor aflaţi la început, că vor face fotografii "mai bune" dacă vor avea la dispoziţie un aparat foto digital mai scump şi/sau mai sofisticat. Lucrurile sunt valabile doar parţial. Tehnic fotografia poate fi mai bunã, dar din punct de vedere al compoziţiei, aparatul mai bun nu garantează nimic. Cel mai bun aparat este acela pe care îl ai la dispoziţie şi atât. Pentru alte detalii vezi "calităţile" de mai jos.

2. Fii creativ

Fotografie Tatiana Mikhina

Aceasta este o "calitate" de bazã. Unii spun: în acest caz, ori eşti ori nu eşti. Eu sunt un pic mai nuanţat şi sunt de acord cu Elizabeth Gilbert Cu toţii suntem creativi. Mai mult sau mai puţin. Iar o instruire corespunzătoare te ajuta de cele mai multe ori să cultivi abilitățile creative pe care le ai. Şi nu uita, încearcã mereu lucruri noi. (Vezi și filmul de la sfârșit!)

Fotografie Matt Stuart

3. Fii ambiţios

Fotografia pasiune sau job, fiind o activitate creativã, este în acelaşi timp una competitivã. Te întreci cu alţii sau cu tine însuti. Trebuie să ai ambiţia de a învăţa mereu, de a continua indiferent de numãrul de "like-uri" pentru cã trebuie să fii printre cei mai buni. Încearcã o datã şi încã o datã, revino a doua zi şi a treia zi... pânã vei obţine cadrul pe care ţi-l doreşti.

"Strada mea c-un singur bec"

Desigur existã şi alte "calităţi" necesare unui fotograf, dar dacă ai pasiune, cred cã lucrurile sunt pe drumul cel bun.

În filmuleţul următor (7 min) fotograful Jared Polin vă oferă câteva sugestii pentru antrenamentul  pe care puteţi să-l faceţi pentru a deveni un fotograf mai bun.

a. acoperă ecranul din spate(LCD) şi consideră că ai doar 36 de poziţii la dispoziţie. Apasă pe declanşator doar atunci când consideri că va ieşi fotografia perfectă.

b. Învaţă de la alţi fotografi. Imită-i pe clasici.

c. Fotografiazã lumea din jurul tãu cu camera sau doar cu mintea. Învaţă "să vezi" înainte de a apăsa pe declanşator.

d. Nu cropa (decupa) o fotografie. Încearcă a spui cât mai mult, dacă se poate totul, în cadrul pe care îl capturezi în fotografia ta.

Fotografia și sportul minții

Putem cãdea de acord ca şi fotografii pasionaţi sunt creativi, mai mult sau mai puţin, fiecare în felul său.Important este să perseverezi în ceea ce crezi şi îţi place. Te consideri bun sau crezi că eşti un nepriceput nu contează, continua şi fă-ţi cunoscută creaţia. Iar ceea ce spun ceilalţi nu contează. Este în firea omului să pună "etichete". "Vor spune că eşti un geniu, un impostor sau un amator, un prefăcut, un aspirant, o fostă stea,

un fanatic, un concurent care nu s-a calificat în finală, un star în ascensiune sau un maestru al reinventării de sine. Poate o să zică lucruri măgulitoare despre tine, poate o să zică lucruri dispreţuitoare... Nu contează nici cât negru sub unghie. Lasă-i pe oameni să aibă câte păreri vor..." Am citat, din nou, din "Lecţiile de magiei" ale lui Elizabeth Gilbert. Oamenii te vor eticheta pentru că le place să facă asta. 

W.C. Fields spune pe aceeaşi tema : "Nu contează cum te strigă ceilalţi, contează la ce nume răspunzi tu". Şi continuă să fotografiezi, fără să te schimbi. Atunci când vei fi pregătit vei avea revelaţia.

Conform psihologilor, şahul este considerat o modalitate eficace de a-ţi îmbunătăţi funcţiile memoriei. Unii susţin că poate dezvolta inteligenţa unei persoane. Efectele pe care le are şahul asupra tinerilor au făcut ca acest joc să fie introdus în numeroase şcoli întreaga lume. S-a demonstrat că poate îmbunătăţi rezultatele şcolare ale copiilor şi că poate avea şi alte efecte pozitive.

Imaginația este la loc de cinste, iar șahul poate constitui un antrenament deosebit pentru fotografi, dar și un subiect de luat în calcul.  

FOTO-IDEEA: Cum ar suna un proiect fotografic legat de lumea şahului. Se pot avea în vedere o derie de subiecte frumoase:

- competiţii de şah
- şahul ca formă de petrecere a timpului liber
- asocieri ale pieselor cu diverse persoane sau fenomene
- atitudini ale jucătorilor, concentrare, calm , nervozitate, nerăbdare

Îndârjire

Concentrare

- şahul şi copii / persoanele în vârstă
- piesele / tabla de şah în relaţie cu mediul natural
- şahul şi umbrele şi multe alte idei provocatoare

Compeție de șah a copiilor

Idem

În parcul Copou din Iași, la începutul anilor 2000

Înainte de toate este foarte importantă pregâtirea unui astfel de proiect, și primul lucru care trebuie făcut, mai ales de către cei mai puțin familiarizați, este documetarea.

Iar dacă nu te documentezi corespunzător riști să fii prins nepregătit și să ratezi un eveniment ca vizita la Iași a fostului campion mondial de șah rusul Anatoli Karpov.

Anatoli Karpov la Iași în mai 2016  (fotografie realizată cu telefonul)

Iată câteva link-uri către site-uri pe care le recomand celor ce doresc să abordeze un proiect fotografic de acest gen.

•  ȘAHUL- Simbolismul jocului de Șah
• Top 10 cele mai interesante lucruri despre şah
• Chess Shoots 
• Chess Projects
• World Chess Hall of Fame 

O partidă între lumi paralele (cea reală și lumea umbrelor)

Pasiune, dragoste, prietenie

 Vi s-a întâmplat vreodatã sã faceţi ceva cu mâna sau cu mintea şi sã intervinã în acţiune şi sufletul. Sã lucrezi, sã visezi, sã compui şi sã creezi, sã gândeşti, sã analizezi şi... tot aşa. Şi deodată uiţi de tine şi lucrurile merg parcă de la sine. Ceva "te poartã" şi nu ştii ce. Şi priveşti, reglezi, încadrezi şi apeşi pe declanşator şi încadrezi şi ... apeşi pe declanşator. Şi ai aşa o satisfacţie şi simţi o împlinire sufleteascã cum numai dragostea şi prietenia adevărată îţi pot oferi. Şi atunci când ai terminat şi te uiţi la ceea ce ai realizat îţi dai seama că habar n-ai cum ai făcut aşa ceva, dar "simţi" că ai acolo ceva bun şi frumos.

Aş spune că aceasta este pe scurt povestea unei pasiuni.

Şi pentru cã asa cum am spus povestea pasiunii pentru fotografie are legãturã cu dragostea şi prietenia, vã propun un proiect fotografic special...

FOTO-IDEEA: Fotografii despre dragoste şi prietenie cu... maxime... în deschidere

Dragoste

• „Acolo unde este dragoste,există viață.” — Mahatma Gandhi
• „Dragostea curată și suspiciunea nu pot locui împreună.” — Alexandre Dumas
• „În iubire, totul se schimbă, toate devin însemnate: dintr-un nimic se naște un colos.” — Tudor Arghezi   
• „Dragostea este spațiul și timpul măsurate cu inima.” — Marcel Proust   
• „Cea mai bună relație este cea în care iubirea reciprocă depășește nevoia fiecăruia.” — Dalai Lama   
• „Când iubești profund, găsești întotdeauna ceva nou în persoana iubită.” — Blaise Pascal
• „Dragostea e ca spinul: nu-l simţi când intră, dar te doare când îl smulgi cu sila.” — Bogdan Petriceicu Haşdeu
• „Dragostea este o prietenie care cântă.” — Joseph Campbell

Prietenie

• „A merge cu un prieten prin întuneric este mult mai bine decât a merge singur prin lumină.” — Helen Keller
• „Zâmbeşte şi vei avea prieteni. Încruntă-te şi vei avea riduri.” — George Eliot
• „Prietenul adevărat e cel care te sfătuieşte bine, nu cel care îţi laudă nebuniile.” — André Malraux
• „E mai rușinos să nu ai încredere într-un prieten decât să fii înșelat de el.” — Arthur Schopenhauer
• „Nu te teme de dușmanii care te atacă. Teme-te de prietenii care te lingușesc." — Dale Carnegie
• „Timpul verifică prietenii aşa cum focul verifică aurul.” — Menandru
• „Dificultatea nu e în a găsi un prieten pentru care să mori, ci de a găsi un prieten pentru care merită să mori.” - Homer   
• „Singura cale să ai un prieten este să fii unul.” — Ralph Waldo Emerson    

Și în timp ce mă documentam pentru subiectele de mai sus mi s-a născut în minte o întrebare: poate pasiunea pentru fotografie, să aducă într-un cuplu dragoste și prietenie în adevăratul sens al cuvântului!? N-am idee, căutăm, explorăm, ne documentăm. Până atunci, să auzim numai de bine!

Fundalul unei fotografii reușite (I)

Am auzit acum câteva zile o frază de genul: poţi să iei lecţii de fotografie de pe blogul FOTO-IDEEA. Aş vrea să precizez ceva foarte clar şi am spus-o încă de la început. Blogul acesta nu vrea să dea lecţii nimănui. Tot ceea ce scriu se bazează pe încercările mele şi pe opinia mea personală, după ce am studiat şi experimentat. Vorbesc atât de problemele tehnice, care ţin de cameră foto, dar şi de ideile de foto-proiecte, care au la bază, în primul rând, principiul: nu căutam subiecte şi teme noi în locuri noi ci încercam să vedem lucrurile existente într-un alt mod, acolo unde avem acces, relativ uşor.

Spuneam într-o postare anterioară ca una din metodele de punere în valoare a subiectului  în fotografie este aceea de a alege un fundal cât mai curat în contrast cu subiectul. Acest lucru nu este posibil întotdeauna. Te întorci în stânga, te întorci în dreapta, te laşi jos, te roteşti, etc. Există şi o altă posibilitate.

Să încerci să faci fundalul (background) cât mai neclar (blurat).

Subiectul este dialogul între cele două personaje

Atragi atentia asupra subiectului din dreapta blurând fundalul

Reglajele nu sunt foarte complicate. Diafragma cât mai mare - numărul de dupã "f" cât mai mic posibil (la f/2.8 diafragma este mai deschisă - mai mare- decât la f/5.6), depinde cât permite obiectivul pe care îl ai, iar fundalul cât mai departe de subiectul care vrei să iasă clar. 

Acestea sunt condiţiile optime. În cazul în care foloseşti mai multe obiective, cel cu diafragmă mai mare sau cel cu focala mai mare te vor ajuta să obţii efectul dorit pentru background. AICI poţi găsi un calculator de adâncime a câmpului (DOF - Depth of Field în englezã). Cu cât câmpul e mai îngust, cu atât eşti mai aproape de efectul pe care îl doreşti. 

Cu atenție și multă răbdare poți focaliza pe o suprafață destul de mică astfel încât să o izolezi de restul scenei, redând-o cât mai clar. 

În anumite situatii dramatismul unei scene poate fi pus în evidentă făcând neclar fundalul.

Există si alte metode de a face fundalul neclar si a izola subiectul principal pentru a-l pune în evidentă, dar voi reveni după ce voi realiza o serie de experimente proprii pe acest subiect.