Astăzi după-amiază am avut parte de o experienţă cruntă. O plimbare prin Copou. Da, n-am greşit! O plimbare prin Copul nostru cel de toate zilele. Şi nu pe o distanţă foarte mare. Doar de la poarta de sus a Grădinii Copou, prin Grădină, spre Teiul lui Bãdia şi mai apoi la vale până la Universitate. Iar când ne-am urcat în maşină, ne-am făcut cruce şi am răsuflat uşuraţi.
Mi-a
venit în minte atunci o epigramă a lui Constantin Iuraşcu-Tataia apropo
de Logica faptelor prin care tocmai trecuserăm (slalom printre bănci
murdare, copaci suprapopulaţi şi urme de excremente, fără a mai pune la
socoteală corul asurzitor si sinistru, care ne insotea sau activitatea
laborioasă de "frecare" a hainelor pătate de muniţia pogorâtă din...
ceruri.
“Un comentariu îndrăznesc,
În cazul că mi se permite:
Toţi papagalii reuşesc
Umblând cu ciorile vopsite.”
Iar
gândul m-a dus la cei care sunt răspunzători de... atmosfera de astăzi
din Copou şi în primul rând la ... Primarul ales al oraşului.
Şi atunci i-am condamnat pe toţi la... repetiţie...
Să
stea o zi întreagă cu căştile la urechi, obligaţi fiind să asculte şi
mai apoi să răspundă la o întrebare obsedantă..."Cum se numeşte Pomul
care face ciori?"