Fotografiile pot spune o poveste...

 De cele mai multe ori fotografiile pot spune poveşti. Există o serie de concursuri în care trebuie să spui povesti realizând 5 fotografii. Dacă regulile şi spaţiul îţi permite mai multe imagini, cu atât mai bine. Şi totul începe cu o foarte utilă documentare. Să urmăreşti filonul povestirii. Să vezi unde începe şi unde se termina realitatea. Să vezi unde începe şi unde se termina ficţiunea. Ce rezistă şi ce nu rezistă în fata criticii. Da, poţi înşela mintea cu o fotografie, dar, tot atâta de bine, fotografia poate reprezenta o mărturie foarte reală a ceea ce vrei să arăţi. Mai bine lămureşti pe cineva arătându-i o fotografie decât explicându-i în cuvinte într-un text. Iată un exemplu mai jos...

Mănăstirea Galata - Iaşi

În curtea mănăstirii Galata a funcţionat, în perioada 1923 – 1950, Penitenciarul Central Iaşi. Aici au fost înfiinţate ateliere de cizmărie, fierărie, lingurărie, tâmplărie și olărie, unde lucrau deținuți. 

În curtea Mãnãstirii , in subsol erau celule.

Au fost înfiinţate ateliere meştesugãreşti unde lucrau deţinuţii

 Circulă o legendă contemporană care spune că la Mănăstirea Galata au fost încarceraţi pictorii Corneliu Baba şi Ion Jalea. Au fost închişi pentru vina de a fi semnat fără prenume în josul unor picturi care îi reprezentau pe Elena (Babă) şi Nicolae (Jalea) Ceauşescu. 

Corneliu Baba si Ion Jalea (foto:Agerpres)

 Povestea nu prea sta în picioare, cel puţin în ceea ce priveşte familia Ceauşescu. Deşi Ceauşescu era prezent în politică chiar şi înainte de al II-lea Război Mondial, familia a “intrat în scenă”, abia după accederea lui Nicolae la funcţia de secretar general al Partidului (1965). Şi în 1950 închisoarea de la Galata fot desfiinţată. Pe zidurile mănăstirii se văd şi astăzi multe “semnături” ale deţinuţilor. 

 

Semnãturi ale deţinuţilor pe zidurile bisericii

Idem

Contactul lui Corneliu Baba cu Iaşul pare să fi durat din 1935 până în 1946 la Facultatea de Arte Frumoase, unde a fost mai întâi student (al lui Nicolae Tonița) şi mai apoi profesor. Sculptorul Ion Jalea a ajuns la Iaşi cu ocazia unei expoziţii (la sfârşitul Primului Război Mondial) şi mai apoi cu ocazia inaugurării Grupului Statuar al Voievozilor din Iași (1934). El este autorul a doua statui (Dragoş Voda şi Mihai Viteazul ) din grupul de statui ale celor 8 domnitori romani. 

Ion Jalea - Mihai Viteazul

Ion Jalea - Dragoş Vodã

 Am identificat totuşi o fotografie (făcută în 1963) în care apar cei doi (Ion Jalea şi Corneliu Baba) alături N. Ceauşescu şi Gh. Gheorghiu Dej. Se pare că, pentru frumuseţea “poantei”, legenda cu Jalea şi Baba a funcţionat o perioadă…

Ion Jalea, Corneliu Baba, N. Ceausecu si Gh.Gheorghiu Dej si altii la vizita expozitiei organizate cu prilejul Conferinţei pe ţară a Uniunii Artiştilor Plastici. (mai 1963) -

sursa: Arhiva Institutului de studii istorice şi social-politice de pe lângă C.C. al P.C.R., fondul Fotografii, mapa I/166. Fototeca online a comunismului românesc

Desigur, documentarea poate continua şi povestea devine tot mai complexã. 

Mult succes şi s-auzim numai de bine.

Octav Bãncilã şi fotografia

 De multe ori mergeam pe jos la şcoală (spre Liceul C. Negruzzi) şi trebuia să urc dealul spre aşa-numita zonă Manolescu. Pe stânga era şcoala Petre Poni, pe dreapta vechea Fabrica de Bere. După fabrica, pe dreapta era un bloc mic construit în anii '50, iar mai apoi o magherniţă sărăcăcioasă care, nu ştiu de ce, mă ducea mereu cu gândul la Bojdeuca lui Creangă. Casa aceea avea pe perete, lângă uşa de la intrare, o placă de marmură pe care era scris ceva important, dar pe care nu reuşeam să-l descifrez. Mai apoi am aflat că acolo a locuit, timp de 25 de ani, până în 1940, marele pictor Octav Băncilă. Avea în casă un atelier unde îşi invita adesea elevii de la Şcoala de belle arte. Picturile lui le-am asemãnat de multe ori cu fotografiile. Fotografii pe care mi-aş fi dorit eu însumi să le fac. A pictat acolo o serie de tablouri cunoscute. Una din picturile, care îmi place mult, este cea intitulata "Dimineaţa la sapă" (1915). Îmi apare ca o fotografie reuşită a zonei de sud a oraşului. În prim-plan cele două personaje centrale, iar în spatele lor... "târgul Ieşilor". Undeva în plan foarte îndepărtat mănăstirile Galata şi Cetăţuia, în dreapta fosta fabrica de ţigarete, în stânga silueta Mitropoliei. "Fotografia" aceasta m-a cucerit. “Bojdeuca” din povestea mea a dispărut de mult, Doar strada şi pasajul din apropiere păstrează numele Octav Băncilă… Iar peisajul ce apare în pictură (din spatele fostei case Băncilă spre mănăstiri) este obturat de câteva blocuri masive…

Bustul lui Octav Bãncilã din Parcul Copou

Octav Bãncilã - "Dimineaţa la sapă" (1915)

Casa lui Octav Bãncilã din Iasi, strada Pãcurari nr. 91

 

 

 

 

 

Din nou Parcul Expoziţiei - Iaşi, I-2021

 Există în Parcul Expoziţiei din Iaşi o fântână arteziană cu o vechime de peste 160 de ani. Domnitorul Grigore Al. Ghica a adus-o în 1851 pentru a o instala în fața Palatului Ocârmuirii (aflat pe locul Palatului Culturii de astăzi). Interesant este că fântâna este ornată cu... delfini despre care se spune (Sorin Iftimi - "Simbolurile unui oraş simbol") că existau pe stema orașului Iași încă de la începutul secolului XIX. De altfel discuţia pe tema prezenţei delfinilor pe stema oraşului Iaşi este mai complexă. După 1920 fântâna este instalatã în piaţa de lângã hotelul Continental.

Fântâna cu delfini

Stema veche a orasului Iaşi

Fântâna poziţionatã în piaţa de lângã Hotelul Continental

 

 

 

 

 

 

Locuri de vizitat şi fotografiat in Iaşi - Subteranele oraşului

 Precum în marile metropole, care se respectã, lumea vorbeşte cã şi în subteranele Iaşului existã o reţea de tuneluri la intersecţia cãrora se aflã pivniţe trainice din piatrã. O legendă veche spune cã existã un tunel care trece pe sub Bahlui şi leagã zona fostei curţi domneşti (azi Palatul Culturii) de curtea mãnãstirii de la Cetăţuia. O altă legendă spune că ar exista un tunel care ar avea ieşire tocmai la Podu Iloaiei. Istoricii infirma ipoteza tunelelor de comunicare. Dar multe beciuri au fost astupate în timpul construirii diverselor clădiri.

În timpul invaziilor tătăreşti din secolul al XVII-lea beciurile reprezentau ascunzători ideale. Tătarilor, care locuiau în stepã, le era frică de întuneric şi se fereau să intre în păduri şi în spaţii închise şi întunecate. Beciurile comunicau între ele şi se putea ajunge prin ele până la marginea oraşului. O cercetare a armatei, realizată înainte de al II-lea Război Mondial vorbeşte de tuneluri ce legau pivniţele , care ajungeau şi până la 300-350 metri lungime (zona de nord - USAMV). Au fost descoperite beciuri trainice în mai multe zone din oraş: Palatul Culturii, Palas, zona Sf. Andrei, Biserica Barnovschi, Hala Centrală, Trei Ierarhi-şcoala Gh. Asachi, str. Colonel Langa, pietonal- CUB (Grigore Ureche), Bolta Rece, Casa Pogor, Rond Agronomie-USAMV, etc.

 

Turnul strãjerilor - Palatul Culturii

Interior - Palatul Culturii

Pasaj subteran - Hala Centralã

santier beci subteran - str. Colonel Langa

Beciuri  -casa Gr. Ureche - pietonal

Crama - Casa Pogor

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Locuri de vãzut si fotografiat în Iaşi: Piaţa din faţa Palatului Culturii

Statuia ecvestră a lui Ştefan cel Mare, realizare a sculptorului francez Emmanuel Frémiet din anul 1882, este situată în  faţa Palatului Culturii din Iaşi. Monumentul a generat încă din perioada inaugurării o serie de controverse. “Figura cu barbă” şi “coroana catolică” de pe fruntea marelui domnitor, au fost principalele motive care au stat la baza viitoarei legende. Înainte de a ajunge la Iaşi (1883), a fost expusă la Salonul Naţional de sculptură de la Paris (1882), unde a fost deosebit de apreciată ca realizare artistică.

Zvonurile susţin că în atelierul sculptorului Frémiet ar fi existat două comenzi, una din România, pentru domnitorul moldovean şi una din Polonia, pentru un cneaz local. După finalizarea lor, s-a produs o confuzie şi se spune că adevărata statuie a lui Ştefan cel Mare ar fi la Cracovia. Supărarea pare să fi trecut, dar nelămurirea persistă.

La inaugurarea monumentului au participat mai multe personalităţi ale momentului, inclusiv familia regală. Regele Carol I a donat, cu această ocazie, două tunuri Krupp, captură din Războiul de Independenţă a Regimentului de dorobanţi din dealul Copoului care, de atunci, flanchează monumentul.

Când vine vorba de fotografie în zona aceasta nu pierde din vedere proiectul meu personal

52 X Palatul Culturii din Iasi - Romania 

 Alte obiective de fotografiat în Piaţã 

* Biserica Sf. Nicolae Domnesc

* Casa Dosoftei (cu statuia mitropolitului)

* Turnul Strãjerilor (în dreapta Palatului)

* Şcoala nr.1 (cu statuia cãrturarului Gh. Asachi)

Sã auzim numai de bine

 

 

 

 

 

 

 

Locuri de vãzut si fotografiat în Iaşi: Parcul Expoziției

 Parcul Expoziției din Iaşi a fost înfiinţat în anul 1923 şi a primit numele după „Expoziția agricolă viticolă și de industrie casnică a Moldovei întregite“ organizate în acel an.

În vara anului 1935, primarul Osvald Racoviţa inițiazã organizarea unei expoziții industrial-agricole, cu ocazia hramului Cuvioasei Parascheva, locul de desfășurare fiind ales Parcul Expoziției. Pentru aceasta, au fost reînnoite plantațiile și s-au construit standuri de expunere.

Ca urmare a succesului obținut, s-a organizat o nouă expoziție în mai 1936, iar cu acest prilej Primăria a apelat la arhitectul Gh. Grumăzescu pentru a construi acolo replici după Hanul Ancuței și Bolta Rece (crama Chirițoaia), pentru petrecerea mai frumoasă a timpului, precum și o copie a Arcului vechii Academii Mihăilene, așa cum era la înființarea ei. Astăzi, Arcul Academiei este vizibil, crama Chirițoaia (replica Bolta Rece), nu este funcţională (din motive subiective), iar replica Hanului Ancuţei a devenit o magazie (în incinta Institutului P.Poni)

 

 

Arcul de pe strada Arcu (în stânga fosta Academie Mihãileanã)

Arcul în Parcul Expozitiei

Crama Boltra Rece

Bolta Rece

Institutul de Chimie Macromolecularã P.Poni

 

 Sã auzim numai de bine.

 

 

Locuri de vãzut si fotografiat în Iaşi - Muzeul Universităţii Al. I. Cuza

 În mai 2014 am vernisat alături de colegii de la Clubul Fotografilor Iaşi o expoziţie cu numele “Muzee din Iaşi”. Cu siguranţă procesul de documentare şi fotografiere pentru o astfel de expoziţie îţi oferă multe satisfacţii. Am descoperit, cu acest prilej, Muzeul Universităţii Al. I. Cuza din Iaşi , care are o serie de colecţii Cucuteni cu valoare deosebită. Am văzut şi fotografiat atunci pentru prima dată Tezaurul botezat “Zeiţele de la Isaiia” (Rãducãneni – Iași). Înainte de a poposi la Muzeul Universităţii, tezaurul statuar a fost prezentat în cadrul unor mari muzee din România, precum și în expoziţii deosebite la Vatican, Lisabona, Londra, New York ş.a. Dar acum ne aflam în pandemie şi tezaurul este… acasă.

Sã auzim numai de bine. 

 

 

 

 

 

Locuri de vãzut şi fotografiat în Iaşi - "Poiana cu schit" sau "Poiana cu statui".

"Poiana cu schit" sau "Poiana cu statui". Un monument istoric foarte vechi, de la sfârşituil sec.XIV, o expoziţie în aer liber cu treizeci de sculpturi (intre 10 si 54 to) şi o rezervaţie floricolă cu specii rare de plante. O nestematã neşlefuitã. Alţii ar fi pus-o în valoare… Noi ne bucurãm cã încã… rezistã şi o zãrim printre ierburi, lãstare şi stejari seculari. Sunt sigur cã, în anul 2120, un explorator chinez, mai curios, va face o mare descoperire în pãdurea Boroseşti, la 20 de km de oraşul Iaşi. Alte detalii în Ziarul de Iasi.

 Sã auzim numai de bine