Din nou despre reguli

Când eşti fotograf începător există câteva lucruri pe care eşti tentat să le faci, fără să stai să te gândeşti prea mult. De exemplu, vezi o scenă care ţi se pare faină şi crezi că merită fotografiată. Tentaţia este de a prinde cât mai multe în cadrul tău. Şi culmea aceea din stânga şi copacul din dreapta şi răul şi norii şi păsările, etc, etc, etc. De asemenea, nu prea vrei să fotografiezi oameni şi ai dori să-i scoţi pe toţi din cadru pentru a se vedea mai bine clădirea sau cetatea. Nu prea îndoi genunchii şi crezi că vei prinde mai bine subiectul dacă îl plasezi în centrul imaginii. Şi multe altele. Lucrurile însă stau puţin diferit şi pe măsură ce înveţi câteva reguli începi să-ţi dai seama de importanţa lor. Iar atunci când ai exersat destul şi le cunoşti bine, regulile pot fi încălcate.

Am notat câteva idei legate de reguli despre care am mai vorbit sau nu în alte postări. Am ataşat fotografii personale în care am experimentat şi prin care încerc să ilustrez aceste reguli.

Regula treimii - plaseazã elementele de interes la 1/3 sau 2/3 din lungimea sau lãţimea imaginii

Nu este indicat ca linia orizontului sã fie plasatã la mijlocul cadrului.

1. Regula treimii (vezi imaginile de mai sus)
Am mai vorbit de această regulă în postarea de AICI. O reiau pe o altă fotografie pentru a mai adăuga o idee. Deci, în care treime plasez linia orizontului !? (vezi mai jos)

Dacã cerul este interesant, plasez linia orizontului in partea de jos (nu era cazul aici)

Dacã marea este mai intersantã (vezi aici), plasez linia sus şi las mai mult din mare în cadru

2. Încearcă să echilibrezi fotografia pe diagonală.

Exemplificând pe aceeaşi fotografie respect regula treimii, plasez pescãruşul intr-un "nod" şi vaporul pe diagonalã în alt nod. 

Vaporul echilibrezã pescãruşul în acest cadru

Afişul din dreapta echilibreazã cadrul din stânga.

3. Fotografiază din poziţii joase

Fotografiazã de jos - hotelul vãzut de la nivelul florilor (Grand Hotel Traian - Iaşi)

Fotografiazã de jos - Palatul Culturii Iaşi

4. Umple cadrul

De ce sã nu umpli cadrul realizând si o încadrare (framing) a Palatului Culturii din Iaşi

Umple cadrul cu flori

Sã auzim numai de bine.

Fotografia prin/printre

Fotografia printr-o sticlã vopsitã

Când compui fotografiile, încerci întotdeauna să obții o fotografie clară a subiectului, fără să-l ascunzi în vreun fel. Dar dacă ai încerca să faci exact invers. Adicã sã interpui ceva între obiectiv şi subiectul tãu. Fotografia prin/printre alte obiecte astfel încât sã distorsionezi/să transformi subiectul poate aduce o notã aparte în fotografia ta.

Iatã câteva exemple ilustrate cu fotografii personale. Există mai multe cazuri şi diverse medii (transparente sau nu) prin/printre care se poate face compunerea imaginii tale.

Un filtru simplu - o sticlã introdusã în apã si scuturatã

• prin sticlã. Sticla este mediul transparent cel mai uzual. De exemplu poţi avea o sticlă vopsită

Iasi -Teatrul naţional "V. Alecsandri" - vãzut printr-o sticlã udã

• Un mod simplu de a realiza imagini de efect utilizând acest mod de a fotografia este utilizarea unui ciob din sticlă curata. Uzi sticla şi o scuturi uşor lăsând picături de apă pe suprafaţa acesteia. Aşezată în fata obiectivului "invenţia" ta se constituie ca un filtru care distorsionează cadrul cu subiectul tău

Cu puţin exerciţiu poţi realiza fotografii deosebite cu efecte deosebite. Poţi lucra asupra suprafeţei udate sau poţi înlocui apa cu ulei.

Iasi - Parcul Expoziţiei - Nu mai plouã, dar rezolvãm cu o sticlã udã

• iarna poţi utiliza o sticlă aburită sau poţi fotografia printr-o fereastră cu promoroacã (sau îngheţată);

Patinoar Palas Iaşi - fotografie printr-o sticlã îngheţatã

Ideea de bază este să experimentezi folosind diverse medii mai mult sau mai puţin transparente. Vei focaliza pe subiect şi mediul prin/printre care fotografiezi va apare neclar ca o vinietă dirijând privirea către ceea ce doreşti să evidenţiezi. Poţi găsi diverse medii în jurul tău prin care să fotografiezi sau poţi crea singur un filtru pe diverse medii (de exemplu o carcasă transparenţă de CD). Iată mai jos şi alte idei pe acelaşi subiect. Cele mai multe sunt fotografii realizate în Iaşi

Statuia lui Stefan cel Mare - Fotografia printr-un vitraliu

• o mică fanta într-un desen realizat pe sticla poate constitui un obstacol "creativ";

Fotografia printr-un banner pe fereastra unui tramvai

• o idee fainã este fotografia realizată printre flori sau printre ramurile de plante;

Fotografia printre flori

Fotografia printre ramuri de plante

• cel mai simplu este sã gaseşti o simplã fantã, dacã se poate, cu margini neregulate;

Fotografia printr-o fantã simplã

Masca prin gura cãreia am realizat fotografia de mai sus

• interesant este şi cadrul realizat aşezând în faţa obiectivului o ţeavă lucioasă care va reflecta anumite părţi ale imaginii.

Grãdina Copou iarna (imagine realizatã printr-o ţeavă lucioasă)

Există desigur şi alte idei dar acestea sunt, deocamdată, cele pe care le-am încercat eu..

Mult succes la experimente
Să auzim numai de bine

Din nou framing

Spuneam într-o postare de anul trecut ca o metodă aparte utilizatã în procesul de compunere a unui cadru deosebit este înrãmarea (eng. framing). 

Mănăstirea Bărboi (framing prin elemente arhitectonice)

Consideram cã se oferã astfel context imaginii şi cã privirea observatorului este "dirijatã" cãtre o parte de interes a cadrului. Bine, ar putea spune cineva, dar asta nu contravine ideii pe care o anunţam cu câteva postări în urmă !? Mă refer la ideea cã fotografia trebuie sã stârneascã imaginaţia celui care o priveşte şi sã-l punã pe gânduri !?

Mănăstirea Dragomirna (framing prin elemente arhitectonice)

Probabil cã da, dar sunt convins cã existã şi în acest caz o soluţie elegantã. Poate o înrãmare (framing) care izoleazã un singur subiect sau elemente puţine!? O înrãmare difuzã cu blur/bokeh în fundal !? În prim plan !? Sau poate rama bluratã !? Voi încerca sã exemplific mai jos câteva din ideile mele.

Cert este cã se evidenţiază câteva tipuri de "rame"  şi anume:

• elemente arhitectonice ( a se vedea cele douã fotografii de mai sus)

• elemente naturale

Constanța (framing prin elemente naturale)

Iași - Teatrul Național V.Alecsandri (framing prin elemente naturale)

Iași - str. Ștefan cel Mare  (framing prin elemente naturale)

• forme şi elemente care "includ" subiectul

Palas Iași - frame în frame 

Iași, str. Ștefan cel mare - frame în frame

Iași - Biblioteca Centrală Universitară - frame în frame

• "rame" create de jocul  luminã/întuneric

Iași - Catedrala Mitropolitană ("ramă" creată prin jocul lumină-întuneric)

Cadru  cu "ramă"(frame) creată prin jocul lumină-întuneric

Aceste tipuri de "înrãmãri" existã şi sunt puse în evidentã de cãtre fotograf sau sunt create de cãtre acesta. Totul depinde de măiestria şi rapiditatea cu care identifici cele douã posibilităţi. Iar acestea vin, o spun încã odatã, din exerciţiu. Fotografiazã, încearcã/experimenteazã, fotografiazã, cerceteazã, citeşte, copiazã,  învaţa sã priveşti, sã vezi şi continuã sã fotografiezi.

Sã auzim numai de bine.

Despre memorie vizualã şi reflexii

Dupã cum spuneam într-o postare anterioarã prezenţa unei reflexii într-o fotografie este un element de creativitate care poate face compoziţia ta deosebită.

Un peisaj cu o reflexie ce genereazã o simetrie aparte, o imagine rãsturnatã care ne face sã vedem o persoanã sau un lucru din altã perspectivã, o oglindã poziţionată ciudat care ascunde anumite pãrti ale corpului şi le înlocuieşte cu crengi de copaci sunt cadre deosebite care atrag privirea şi stimuleazã imaginaţia privitorului.

Dar reflexiile pot fi uneori inutile sau, obositoare alteori. Pot să-ţi ascundã subiectul parţial, sã-l blur-eze, sã-l dubleze sau sã-l "elimine" total când lumina este foarte puternicã.

În legătură cu acest subiect am câteva idei de împărtăşit:

• în cazul peisajelor măriţi atenţia în proximitatea unei ape şi la ceea ce se poate reflecta în ea (copaci, stânci, persoane, etc)

Zetea - peisaj cu reflexie

 

• atenţie la suprafeţe lucioase şi oglinzi în fotografia de stradã și chiar la interior

Reflexie în Pasaj Piața Unirii din Iași

•  oriunde te afli (în studio sau în altã parte) experimenteazã

Experimente cu oglinzi în laboratorul propriu

Exemple de fotografii ce surprind reflexii

• Smashingmagazine
• Hongkiat
• Noupe

În încheiere vreau să spun două vorbe despre un eveniment ce a avut loc la sfârşitul sãptãmânii în Pasajul Sf. Vineri de la Hala Centralã. Mã refer la la inaugurarea cu surle şi trâmbite a noului Centru Municipal de Memorie Vizuală Iași. Îi urez cale lungã şi "luminã bunã" şi sper ca aceastã iniţiativă sã fie în folosul întregii comunităţi ieşene nu doar al unor "preferaţi". Iar avantaje sã aibã toţi fotografii pasionaţi din oraşul Iaşi nu doar cei cu "lipici" în administraţie. Mult succes CMMVIasi!

Prof. Univ. Dr. Dorel Găină

Am avut plãcerea sã-l ascult la inaugurare pe Prof. Univ. Dr. Dorel Găina - Directorul Departamentului Foto - Video - Procesare Computerizată a Imaginii de la Universitatea de Artă și Design Cluj - Napoca. Profesorul Dorel Gãina ne-a încântat cu prezentarea unei serii de fotografii personale pe care "le-a povestit" din perspectiva elementelor de memorie vizualã. Prezentarea a fost fainã şi voi relua într-o postare ulterioarã o serie de idei ale profesorului.

Acum vreau sã arãt câteva fotografii din prezentarea lui Dorel Gãinã aşa cum le-am văzut eu din poziţia în care m-am aflat. (undeva pe un scaun lângã un perete plin de fotografii înrãmate). Remarcaţi că tocmai vorbeam despre reflexii şi creativitate. Fotografie în fotografie și reflexii, asta poate să fie deja o altă lume!

Așa arăta fotografia prof. Dorel Găină

Așa am văzut-o eu din locul în care mă aflam

O altă imagine a prof. Găină așa cum am văzut-o eu

Aştept păreri personale cu privire la subiectele de mai sus. S-auzim numai de bine!

Cel care dă... tonul în fotografie

Răsărit de soare la Baia Mare

Astăzi am în minte o idee care ţine mai mult de compoziţie și postprocesare în fotografie și mai puţin de tehnicã și setãri.

Am citit de curând un articol al lui John Lovett despre contrast. John Lovett este un pictor şi designer australian cunoscut la nivel internaţional, care se autodenumeşte "watercolor and mixedmedia artist".

Lovett spune şi specialiştii în domeniu ştiu desigur cã existã mai multe tipuri de contrast şi anume:

• contrastul dat de culorile complementare (ex: roşu/verde, galben/violet)
• cel dat de direcţiile diferite (orizontal/vertical)
• al diferenţelor date de tonuri (alb/negru, culori săturate)
• al diferenţelor de texturi (aspru/fin)
• contrastul dat de linii (subțire și drept / masiv și curbat) și altele

La toate acestea John Lovett mai adaugă un tip de contrast şi anume contrastul conceptual. Am încercat sã aplic informaţiile pe care le-am citit la fotografiile mele şi m-am orientat către două tipuri de contrast, care mi  s-au părut mai uşor de exemplificat: contrastul tonal şi cel conceptual.

Contrastul tonal

Galbenul este cea mai deschisă culoare atunci când este saturatã pe cercul culorilor. Acesta este motivul pentru care semnele cu mare vizibilitate pe şosele şi în alte condiţii care solicita atenţia privitorului folosesc un contrast galben-negru şi dispunerea diagonală (asta ţine de contrastul dat de direcţiile diferite ale liniilor). Bine luminat un astfel de semn este greu de ratat.

Când priveşte ceva, inclusiv o fotografie, este natural ca ochiul sã se îndrepte spre tonurile cele mai luminate. Mai apoi privirea se îndreaptã spre celelalte zone ale cadrului.

Culoarea roșie, atunci când este saturatã are un ton relativ întunecat. În contrast cu negrul ar avea un impact vizual mai mic decât perechea galben / negru. În schimb literele albe pe fond roșu au un contrast tonal destul de mare. Acest lucru, combinat cu asocierea "culturală" a culorii roșii cu pericolul, face ca această combinație sã fie utilizat în situaţii în care se solicitã atenţia.

În fotografie utilizarea acestor combinaţii de culori poate fi "periculoasã" pentru cã distrage atenţia privitorului de la subiect/mesaj. Alteori combinaţii ale tonurilor de culoare "vii" plac ochiului şi atrag atenţia spre subiect. Este cazul răsăritului şi apusului de soare (vezi fotografia de la început). 

Cât de repede identificați subiectele (avion, pilot, aparenta staționare a apartului de zbor), în raport cu fotografia de mai jos.

Tonurile vii ale culorilor (roșu, portocaliu) nu mai distrag atenția de la subiect, spre deosebire de prima fotografie (color)

Aş vrea să punctez și alte două situaţii pe care le-am întâlnit. 

a. În prima vorbim de fotografia convertită în alb şi negru. Trebuie ținut seama că tonuri ale unor culori diferite convertite în alb/negru pot da tonuri asemãnãtoare de gri. 

b. A doua situație este cea în care, în funcție de context, o culoare este percepută diferit ca tonalitate.  În fotografia de mai jos cele două pătrate de culoare roșie au aceeași tonalitate, dar în cel de-al doilea caz ea pare mai vie fiind pusă în evidență de verde-culoarea complementară a roșului.

Contrastul tonal poate aduce în prim plan ceea ce ne interesează, mesajul pe care dorim să-l transmitem/

Pun în evidență atmosfera și concentrarea celor ce asistă la spectacol și mai puțin locația și ceea ce urmăresc aceștia.

Desigur există şi alte situaţii de analizat când vorbim de contrastul tonal, dar n-au intrat zilele în sac (!)

Distragerea atenţiei privitorului de la subiect/mesaj prin intermediul culorilor este unul din motivele, dar nu singurul, pentru care mulţi fotografi prefera fotografia alb/negru şi mãrturisesc cã sunt unul din aceştia.

Contrastul conceptual

Contrastul conceptual oferã un impact mai mare a elementelor aflate la extrem, care se condiţionează reciproc:  nou şi vechi, tânãr/bãtrân, alăturări și conexiuni inedite, etc.

Crucea bisericii vs. antenele de comunicații

Casa din lemn vs. antenele parabolice

Vacile ce vin de la păscut de către un văcar modern (pe bicicletă)

În orice condiții o casă de bilete nu își găsește locul în această clădire

Avionul de la scara blocului

Văcuța care vine de la păscut așteaptă încheierea convorbirii telefonice

Lucrurile sunt mai uşor de exemplificat în acest cazuri, dar mesajul şi înţelegerea acestuia depind totuși de perechea fotograf/privitor. S-auzim numai de bine !