Budapesta, Dunãrea şi cârcotaşii

Budapesta este formată de fapt din două oraşe, Buda şi Pesta. Atunci când s-a hotărât oficial numele oraşului s-a discutat şi posibilitatea de a o boteza altfel şi era foarte aproape să se cheme Pestabuda pentru că locuitorii  fiecărei părţi se considerau superiori celorlalţi, lucru care se întâmplă desigur şi astăzi.

Dunãrea la Budapesta pe înserat

Budapesta s-a format prin unificarea (1873) a trei oraşe aflate pe malurile Dunării, Buda şi Obuda (malul vestic) şi Pesta (malul estic). Cele douã pãrti ale oraşului sunt legate una de alta prin câteva poduri. Cele mai cunoscute sunt: Podul cu lanţuri, Podul Libertăţii, Podul Elisabeta, Podul Margareta şi Podul Arpad. 

Insula Margareta, Podul Margareta în prim-plan, Podul Arpad în dreapta-spate

Panorama de pe malul Dunării a fost declarată de UNESCO parte a patrimoniului universal. Există o insulă în Budapesta (insula Margareta), pe care o spalã apele  Dunării. Insula are aproximativ 2,5 kilometri lungime şi circa 500 de metri lăţime. Poartă numele  fiicei Regelui Bela al IV-lea, Margareta, care a trăit pe insulă, ca şi cãlugãriţã la o mănăstire dominicană.

Croazierã pe Dunãre la Budapesta

Dacã vrei sã vezi Budapesta dintr-o perspectivă diferită te poţi înscrie într-o croazieră. Croazierele pe Dunăre sunt, de obicei, însoţite de programe tematice (gastronomice, folclorice sau culturale). Croazierele de noapte sunt cele mai populare, dar costul este mai ridicat ca al celor de peste zi. 

Un picior al Podului cu lanţuri

Clădirea Parlamentului, aflatã pe malul fluviului, este a treia cea mai mare clădire a instituţiilor legislative din întreaga lume. Aceasta are o suprafaţă de 18.000 metri pătraţi, 691 de camere, 20 de kilometri de scări şi are o înălţime de 96 de metri. La ultima renovare a clădirii s-au folosit circa 40 de kilograme de aur.

Clãdirea Parlamentului din Budapesta

Podul cu Lanţuri este simbolul oraşului Budapesta. Ungurii spun că este cel mai frumos pod din Europa. În orice caz, este primul pod de piatră construit pe Dunăre, în aval de Viena.

Podul Margareta

Există câteva legende despre Podul cu Lanţuri. Una din ele spune că cei care au construit podul s-au sinucis pentru că şi-au dat seama că nu au suficiente materiale pentru a-l termina. Mai existã o variantă cum că sculptorul care a realizat leii şi-a pus capăt zilelor pentru că nu era mulţumit de perfecţiunea acestora. E atât de uşor să răspândeşti zvonuri. 

Podul cu lanţuri

Dar cea mai interesantă poveste spune că podul ar fi fost plasat pe Dunăre în locul potrivit pentru că arhitectul principal, un englez, să ajungă mai repede la amanta lui unguroaicã. Au şi budapestanii cârcotaşii lor, nu!?

Podul cu lanţuri - leu la una din cele douã intrãri pe pod

O poveste mult mai realistã spune un locuitor al metropolei AICI.

"La inaugurare, podul a fost ornat cu statuile a patru lei uriaşi, care păzesc cele douã intrări pe pod, Sculptorul a declarat că se sinucide dacă cineva poate găsi un cusur sculpturilor lui. Se spune că o unguroaicã în vârstã i-a reproşat că leii lui nu au limbă. Autorul a replicat: Aveţi pisică acasă? Ea are limbă şi atunci când nu i-o vedeţi. Dacă băgaţi mâna în gura leilor mei, veţi vedea că şi ei au limbă.  Totuşi, de supărare că i s-a adus acest reproş,  artistul s-a aruncat în apele Dunării“. Şi totuşi leii sunt sculptaţi în cele mai mici detalii şi seamănă cu leii de la Obeliscul Leilor din Parcul Copou din Iaşi. Povestea acestora o puteţi afla într-o altă postare AICI.   

Castelul Buda

Biserica Reformatã Calvinã

Să auzim numai de bine!

Cu telegondola la premiile Oscar

Ideea acestei postãri mi-a venit în timp ce ascultăm la televizor un reportaj legat de premiile de consolare pe care le vor primi cineaştii şi actorii care vor fi nominalizaţi, dar nu vor câştiga premiile Oscar în acest an. Iar câteva dintre darurile de consolare constau în sejururi pentru două persoane la Lacul Como din nordul Italiei.

Lacul Como, Lombardia, Italia

Lacul Como este supranumit şi  "lacul romanticilor de pretutindeni". Aici au reşedinţe o serie de actori şi cântăreţi cunoscuţi printre care Madonna (Louise Ciccone) şi George Clooney. În presa noastrã am întâlnit şi titluri de genul "Lacul Como, destinația de vacanță a aristocraților romani".

Una din atracţiile locului o constituie  renumitul funicular Como-Brunate.

Linie funicular Como-Brunate

Funicularul Como - Brunate a fost inaugurat în 1894 și iniţial a fost acţionat cu ajutorul unui motor cu aburi. În 1911 sistemul de tracțiune a fost transformat pentru a utiliza un motor electric. Mică localitate din partea de sus, Brunate are aproximativ 1800 de locuitori şi pentru aceştia funicularul opreşte în 2 staţii, la cerere. Linia are circa 1100 de metri din care 130 de metri trec prin tunel. Diferenţa de nivel este de 496 de metri.

Şi gândurile m-au purtat la un alt funicular, cel din Budapesta.

Funicular Budapesta

Linia de funicular din Budapesta a fost deschisă în 1870 de cãtre o societate privatã şi a intrat în proprietate municipală în anul 1920. A fost distrusă în cel de-al doilea Război Mondial și a fost redeschisã vizitatorilor în anul 1986. Lungimea liniei este de 95 de metri, iar diferenţa de nivel de 51 metri. Tracţiunea este electricã.

Budapesta - Podul Margareta (peste Dunăre) văzut din funicular

Astfel de investiţii sunt realizate în primul rând în scop turistic şi pun în valoare, de la înălţime, arhitectura localităţilor unde sunt construite. În România acest gen de transport cu sprijin pe teren nu prea a avut succes. În schimb cele aeriene: telefericele, teleschiurile, telecabinele şi telegondolele s-au înmulţit în cadrul a numeroase proiecte cu finanţare europeanã. Frumos, interesant, eficient. Şi să vă spun un secret. Poţi face nişte fotografii extraordinare de la înălţime!

Telecabina Braşov

Telecabina din Braşov funcţionează din anul 1971 şi a urmat traseul fostului telescaun de pe Tâmpa. Acesta a fost primul mijloc de transport din România şi a funcţionat din anul 1951. Traseul telecabinei de azi are urmãtoarele caracteristici:

• Lungime: 573 metri
• Diferenţa de nivel: 320 metri

Braşov - Piata Sfatului văzută din telecabină

Imaginea oraşului Braşov, vãzut de sus este de poveste.

În zona Moldovei autorităţile din Piatră Neamţ s-au dovedit cele mai curajoase în a realiza o astfel de investiţie.

Piatra Neamț - centrul orașului

Telegondola Piatra Neamț

A sã nu uit! Şi la Iaşi, în zona lacului Ciric, avem un telescaun care vã plimbã prin pãdure, contra cost. Cine o fi fost cu ideea !? Şi de ce nu am fãcut o astfel de investiţie  în Dealul Copoului sau la de la Mănăstirea Bârnova spre Releu Bucium !? Poate ceva mai complex chiar !? Greu de spus !

Telescaun - Ciric, Iași 

Aminteam cândva o vorbã veche din bătrâni. "Când nu ştii cum stau lucrurile şi nu le înţelegi, întreabã-te de unde vin şi unde se duc banii !"

Mănăstirea Bârnova, Iași

Dealul Copou, Iași (captura Google Maps)

Sã auzim numai de bine.

Crime, distracţie şi fotografie

Budapesta - Parlamentul

Am vãzut nu de mult câteva secvenţe dintr-un film poliţist în care apãrea un fotograf din echipa de detectivi ce investiga o crimã. Fotograful cãuta diverse unghiuri şi poziţii care sã-i facã treabă cât mai uşoară şi mai eficientã. Am cãutat materiale având ca subiect munca fotografilor din echipele de investigaţii ale poliţiei şi am constatat că aceastã meserie nu este de loc uşoară, cere o bunã pregãtire, "scule" diverse şi o experienţă solidã.

Laborator de investigaţii criminalistice - interfaţă joc CSI

Pe site-ul de AICI puteţi găsi o listã destul de lungã cu subiectele pe care trebuie sã le stăpâneşti şi sã le abordezi în situaţiile diverse, mai simple sau mai complicate, care pot apãrea în aceastã meserie de fotograf de investigaţii.

Mai jos găsiţi şi alte materiale pe aceeaşi temã:

• Importanta fotografiei legale 
• Un ghid simplu pentru fotografia de investigaţii criminalistice

Budapesta - clădire pe malul Dunării

Cladirea in Millenáris Park care a gazduit expozitia interactiva CSI

Acum mai mult timp am fãcut o vizitã la Budapesta în preajma sãrbãtorilor de sfârşit de an. Am gãsit acolo un eveniment organizat de cãtre producãtorul cunoscutului serial de televiziune american CSI: The Experience. Era vorba de o expoziție interactivă, care încorpora elemente din celebrul serial de televiziune. Expoziția îi invita pe toți participanţii să devină detectivi folosind  intuiția proprie, dar și metodele moderne de investigaţii, pentru a rezolva un caz de crimă. Totul era astfel proiectat încât vizitatorul era introdus în lumea misterioasă a cazului ce trebuia investigat. . 

CSI - analiza sângelui

De fapt erau trei cazuri, la care aveai acces, funcţie de câţi bani scoteai din buzunar. Totul se desfăşura în sãlile de la Millenáris Park din Budapesta şi urmãrea să-ţi punã la încercare inteligenţa, calmul, simţul de observaţie şi puterea de deducţie. Dupã ce culegeai şi notai indiciile ţi se ofereau toate instrumentele necesare pentru a acționa. Aveai la dispoziţie cele mai avansate tehnologii și tehnici folosite de profesioniști.

CSI - studierea amprentelor

Dupã ce luai notiţe puteai coopera cu personajele tale preferate din serialul TV, dar şi cu experţi criminalişti din viața reală prin intermediul unor ecrane video. Puteai vorbi cu medici, intrai în laboratoare virtuale pentru a face analiza stropilor de sânge, pentru a studia armele de foc sau pentru a examina la microscop urmele de pneuri, fibre de textile, ADN-ul, amprentele digitale sau cartușele. La final, trebuia să trimiţi raportul tău detectivului Gil Grissom, care îţi spunea dacã ai rezolvat cazul corect.

Scopul expoziției era de a distra, dar şi de a educa. Prin natura sa, expoziția este recomandată pentru adulți și doar pentru copii mai mari de 14 ani.

La final obţineai o diplomã de agent de investigaţii avizat în cadrul echipei  CSI:The Experience.

FOTO-IDEEA: Exista şi în România, inclusiv în Iaşi, jocuri interactive de tipul Escape Room care solicitã abilităţile de investigator ale participanţilor. Dar ideea de a dezvolta acest fel de proiecte, care să distreze şi să educe în acelaşi timp mi se pare faină, iar dacă le solicită şi pe cele de fotograf cu atât mai bine. Institutul Cultural Francez organizează în Iaşi, de câţiva ani, un Foto-maraton care pune participanţii fotografi în faţa unor situaţii inedite care trebuie rezolvate într-o anumită perioadă de timp şi care solicită inteligenţa şi creativitatea participanţilor. Acest tip de proiect poate şi trebuie dezvoltat şi diversificat.

N-am scăpat ocazia şi am inclus în postare câteva fotografii personale realizate la Budapesta cu ocazia vizitei de care am pomenit  mai sus.

Budapesta - magazinele se pregăteau de sărbători

Budapesta - târg de sărbători

Un hectar de... foto-povestiri ieşene (I)

Teatrul National "Vasile Alecsandri" Iasi

Am stat puţin să mă gândesc dacă e bun titlul său nu !? Acum ce să zic!? Cã o fi vorba de un hectar sau două nu mai are importanţă. Dar vreau să mă refer la o zonă a Iaşului care concentrează o "firimiturã" din cultura lumii. Nu exagerez. Această zonă este legată într-un fel sau altul de multe locuri ale lumii, renumite pentru conexiunile strânse cu teatrul, opera, arta spectacolului, arhitecturã sau literatură. Este zona cuprinsã între strãzile: Cuza Vodã, I.C. Brãtianu, Agatha Bârsescu, Matei Millo si Mãnãstirea Dancu, zona în care se aflã clãdirea Teatrului National si parcul ce îl înconjoarã.

FOTO-IDEEA: Un foto-proiect complet care să pună în valoare oraşul Iaşi prin locurile sale, pline de istorie a culturii romaneşti şi universale

Actuala clãdire a Teatrului Naţional din Iaşi datează din anul 1896, ea fiind construită în (atenţie!) doi ani de zile. Planurile clădirii aparţin celebrilor arhitecţi vienezi Fellner şi Helmer, ce au proiectat construcţii similare în Viena, Praga, Odessa, Budapesta, Berlin, Zürich si.alte orase europene.

Cortina de la Teatrul National "Vasile Alecsandri" Iasi

Inauguratã odată cu teatrul, uzina electrică a acestuia a marcat începutul iluminatului electric la Iaşi (1896). Uzină a fost construitã de specialiştii firme germane AEG proaspăt înfiinţată în acei ani şi devenitã foarte cunoscutã în Europa, mai apoi. La peste 100 de ani de la instalare, echipamentele germane erau încă funcţionale la Iaşi.

Vechea uzinã electricã a Teatrului National din Iasi

În 1908, într-o zi friguroasă de iarnă, un cortegiu de peste 75.000 de oameni bloca circulaţia în Manhattan -

New York. Veniseră să petreacă pe ultimul drum un evreu sosit din România. Se numea Avram Goldfaden şi cu doar câteva zile înainte. New York Times îl numea “Shakespeare al evreilor”. 

Renumit ca poet şi jurnalist, dar mai ales pentru piesele sale de teatru, Goldfaden este recunoscut astăzi ca întemeietorul.primului teatru evreiesc din lume. Prima piesã pe care a pus-o în scena s-a jucat la Iaşi, în vara anului 1876, în Grădina “La Pomul Verde”, localizată, în apropierea viitoarei clădiri a Teatrului Naţional.

Bustul lui Avram Goldfaden - fondatorul teatrului "Pomul verde"

Placa ridicatã pe locul unde a functionat primul tetru evreiesc din lume "La Pomul verde" în Iasi

În timpul primului rãzboi mondial, pentru doi ani, autorităţile române şi familia regalã muta capitala României,la Iaşi, după ce Bucureştiul a cãzut în mâinile Puterilor Centrale în decembrie 1916.

Generalul francez Henri Mathias Berthelot, şeful Comandamentului Aliat al Dunãrii se mutã şi el la Iaşi. Generalul a fost personajul cheie în refacerea armatei române după înfrângerile din anul 1916 şi cel mai consecvent sprijin în recunoaşterea României Mari dupã 1 decembrie 1918. 

În primãvara anului 1927 generalul revine la Iaşi şi dupã ce viziteazã vechea sa reşedinţa, este invitat sã planteze un stejar în apropierea clãdirii Teatrului Naţional. Rãmâne cu o frumoasã amintire despre oraşul Iaşi şi locuitorii sãi. 

Dupã moartea să în 1931, alãturi de stejar este instalat un bust al generalului, prin care cetăţenii Iaşului cinstesc memoria unui mare prieten al României.

Bustul generalului Bethelot prietenul francez al românilor din Primul Rãzboi Mondial

Bustul generalului Bethelot si stejarul sãu pe strada Cuza Vodã

"Stejarul generalului"

Într-o clădire aflatã la capătul străzii Agatha Bârsescu a locuit Valentin Silvestru (nume real-Marcel Moscovici-nascut 1924), cunoscut teatrolog, prozator și dramaturg român în perioada comunistã.

Casa în care a locuit Valentin Silvestru

Mai sunt multe alte zone interesante ale oraşului care amintesc de istoria noastră a locuitorilor de pe valea vestitului şi tumultuosului Bahlui si trebuie foto-povestite. Dar lãsãm pe altã datã, cã doar n-au intrat zilele în sac.