Iaşi Underground

Ca în orice altã metropolã care se respectã, lumea bârfeşte că şi în subteranele Iaşului existã o reţea de tuneluri la intersecţia cãrora se aflã pivniţe trainice din piatrã. O legendă mai veche spune cã existã un tunel care trece pe sub Bahlui şi leagã zona fostei curţi domneşti (azi Palatul Culturii) de curtea mãnãstirii de la Cetăţuia.

De-a lungul timpului, în ultimii 50 de ani am avut ocazia sã vãd în diverse cartiere ale oraşului urmele a diverse construcţii subterane din piatrã.

Iaşi Underground - "Turnul străjerilor" - lângã Palatul Culturii (foto: an 2001)

Voi încerca sã le trec în revistã şi voi prezenta câteva fotografii pe care le-am putut realiza la "locul faptei." Îmi amintesc cã prin 1997-1998 am citit pe o paginã de web a fostului furnizor de Internet Dynamic Network Tehnology (DNT) o informaţie legată de aceste construcţii subterane. Se spunea acolo ca pe la începutul sec XX, în urma unui inventar, armata a reuşit să descopere tuneluri subterane pe teritoriul oraşului, care însumate atingeau mai bine de 100 km lungime.  

Primele informaţii pe care le-am aflat încă din copilărie erau legate de "Turnul străjerilor" aflat în apropierea Palatului  Culturii  (în curtea fostului gimnaziu "Alexandru cel Bun" din str. Palat). Se  spune că de aici pleacă tunelul care se îndrepta spre Cetăţuia.

Iaşi Underground - santier la intersectia str. Colonel Langa, sf. Andrei, Uzinei (foto:an 2014)

În timpul lucrărilor de modernizare a orașului, în vremea comunismului şi în anii de după, s-au descoperit multe ruine ale fostelor tuneluri şi pivnițe adânc săpate în pământ. Unele dintre ele, cele mai multe, au fost distruse sau "plombate" cu zeci de metri cubi de beton iar unele, destul de puţine, au fost păstrate și conservate.

Iaşi Underground - Pasaj Hala Centralã

Dari cercetătorii de azi nu susţin teoria existenţei unei reţele subterane pe teritoriul oraşului Iaşi. Şi asta atât din cauza lipsei dovezilor care au dispărut dar şi datorită inexistentei, spun unii, a unei "abordări arhitectonice" reale în studiul istoric al "dulcelui târg".

Se pare că pe Bulevardul Ștefan cel Mare şi Sfânt, în zona Cubului, există intrarea într-o galerie de catacombe, dar ea este închisă astăzi.

Iaşi Underground - Bulevardul Ștefan cel Mare şi Sfânt, în zona Cub

În ceea ce priveşte beciurile din piatrã, sunt bine cunoscute pivniţele de la "Bolta Rece", cele de la "Casa Pogor", dar şi din zona altor construcţii vechi.

Majoritatea caselor erau ridicate din lemn, paie și șindrilă, dar tunelurile şi pivniţele erau zidite din piatră. Există o ipotezà care spune că în zona satului Pietrărie, comuna Bârnova, lângă Iaşi, trăiau meşteri renumiţi pentru construcţia de tuneluri şi beciuri trainice din piatrã.

Iaşi Underground - sunt cunoscute cramele de la "Bolta Rece" si "Casa Pogor"

S-au mai descoperit şi alte intrări în tuneluri subterane pe teritoriul Iaşului şi enumăr doar câteva:

• la teatrul de varã, încã nefinalizat din zona Palas;
• deasupra benzinăriei de la intersecţia străzilor Colonel Langa, Sf. Andrei şi Uzinei;
• în zona Pasajului "Mihai Eminescu", lângã Biblioteca Centralã Universitarã ("plombate");
• pe teritoriul complexului Palas ("plombate");
• în zona pasajului Sf. Vineri de lângă Hala Centrală (reabilitate partial);
• pe strada Lapuşneanu în apropierea cinematografului Republica;
• la mănăstirea Cetăţuia; etc.

Expoziţia colectivã "SubExpus" -Piata Unirii

Există diverse ipoteze în ceea ce priveşte utilizarea unor astfel de construcţii trainice. Iată câteva

• adăposturi în cazul atacării localităţii de către armatele străine. Se spune că erau folosite de populație pentru a se retrage din calea cotropitorilor, cunoscând frica popoarelor migratoare faţă de întuneric şi  zona subterană;
• căi de deplasare în caz de pericol;
• foste conducte de canalizare;
• locuri de tortură;
• crame / locuri de adăpostire a vinului (având în vedere tradiţia viticolă a localnicilor).

Folosesc prilejul pe care mi-l oferă această postare pentru a insera  câteva fotografii personale, propuse pentru o expoziţie colectivă în luna mai, anul 2013. Expoziţia s-a numit "SubExpus" şi a avut ca tema pasajele terane şi subterane ale oraşului Iaşi.

Expoziţia colectivã "SubExpus" - Piata Unirii

Expoziţia colectivã "SubExpus" -pasaj Hala Centralã

Expoziţia colectivã "SubExpus" - str. Cuza Vodã

Expoziţia colectivã "SubExpus" - zona Casa Modei

Să auzim numai de bine.

 

Cu Eminescu prin Iaşi

Din Copou pânã la Bucium sunt nenumărate locurile din Iaşi unde a păşit, acum o sutã şi ceva de ani, poetul  "nepereche" al neamului românesc, Mihai Eminescu.

Ideea de a realiza un itinerar fotografic al drumurilor lui "bădiţa Mihai", prin "dulcele târg" nu este nouã, dar e frumoasã şi generatoare de nostalgii. Iar dacã iei cu tine, pe lângã echipamentul foto şi o culegere cu cele mai frumoase poezii ale Sale, pe care sã le citeşti, câte una, la locurile  cu amintiri ai imaginea unei foto-ture romantice, pline de creativitate şi provocări.

Spiritul eminescian este la el acasă în Parcul Copou, înfiinţat în 1834. Cine nu a auzit despre "Teiul lui Eminescu" la umbra cãruia medita şi visa poetul, amorezat de Veronica Micle.

Teiul lui Eminescu - Parcul Copou

Când ajungea în Iaşi, poetul Nichita Stãnescu vizita întotdeauna teiul, cãruia îi spunea "copacul lui Mişu din Copou"

"Unde-i teiul cu-a sa umbrã, 
Cu-a lui flori pânã-n pãmânt? 
Vis au fost viata noastrã, 
Iar norocul nostru vânt".

Tot în Parcul Copou, Complexul expoziţional "Mihai Eminescu" ce a fost inaugurat în 1989, anul Centenarului poetului, este un punct de atracţie turisticã deosebit. 

Muzeul M.Eminescu - Parcul Copou

Coborând dealul Copoului ajungem la un alt punct de reper pe itinerariul eminescian ieşean şi anume Casa Pogor, care este astãzi sediul Muzeului Literaturii Române. Aici aveau loc întâlnirile membrilor Societăţii Junimea. Scriitorii şi poeţii îşi citeau creaţiile, pe care le publicau mai apoi în revista "Convorbiri Literare".

Casa V. Pogor - Muzeul Literaturii Române

Ieşim de la casa Pogor şi un pic mai la vale se aflã Biblioteca Centrală Universitară "Mihai Eminescu".

Biblioteca Centralã Universitarã "Mihai Eminescu"

Alãturi de clãdire, la baza Copoului se aflã un monument închinat Luceafărului, realizat de sculptorul Ioan Schmith Faur în 1929 şi amplasat aici în 1957. Acest grup statuar este în întregul lui un simbol. Statuia principalã îl înfăţişează pe Luceafãr, având chipul lui Mihai Eminescu, iar pe cele două laturi sunt amplasate douã personaje alegorice ce reprezintã poezia şi filosofia.

Monumentul Luceafãrului

Monumentul Luceafãrului - poezia şi filosofia

"...Din sfera mea venii cu greu
Ca să te-ascult ş-acuma,
Şi soarele e tatăl meu,
Iar noaptea-mi este muma...

Poposim puţin la celebra Bolta Rece unde mai petreceau serile, uneori, scriitorii de la Junimea şi ne îndreptãm spre mahalaua Ticãului.

"Bolta Rece"

Cãci un obiectiv de vizitat şi fotografiat în periplul nostru foto-poetic este Bojdeuca din Ţicău a prietenului Ion Creangã. Prietenia celor doi a rãmas de poveste, mai ales cã aceastã legãturã de suflet a povestitorului cu poetul şi-a pus amprenta asupra vieţii celor doi.

"Plopi fără soţ"

Şi ajungem uşor-uşor, la aşa–numiţii "Plopi fără soţ" de la Bucium, un pâlc de copaci din apropierea hanului "Trei Sarmale", unde se ospătau şi întârziau serile, cei doi prieteni Mihai Eminescu şi Ion Creangã.

"Pe lîngă plopii fără soț
Adesea am trecut,
Mă cunoșteau vecinii toți
Tu nu m-ai cunoscut...

Hanul "Trei sarmale"

Desigur mai existã şi alte locuri în Iaşi care amintesc într-un fel sau altul de poetul nostru naţional, dar îi las pe doritori sã le descopere şi sã le fotografieze. Iar dacã aţi descoperit  astfel de locuri şi aţi făcut fotografii vă invit să le postaţi pe forumul ataşat acestui blog AICI.

Iașul vãzut de sus

M-am gândit cã un proiect fain de promovare a oraşului Iaşi ar fi realizarea unei expoziţii itinerante de fotografii cu imagini panoramice realizate din câteva puncte de belvedere ale oraşului. Şi iatã ce propun.

• Cupola Bibliotecii "Mihai Eminescu" - clãdirea fostei Fundaţii Ferdinand

Palatul Fundațiunii Universitare „Regele Ferdinand I” este o clădire monumentală situată în Piața Mihai Eminescu  din Iaşi. Clădirea a fost construită în stil neoclasic între anii 1930-1934. În cupola BCU sunt amenajate spaţii pentru galerii de artã şi de aici se poate vedea Piaţa Eminescu şi împrejurimile bibliotecii spre Dealul Copoului şi Pãcurari.

Imagine din Cupola BCU spre zona de E a orasului - Piata M.Eminescu -B-dul Independentei - anul 2016

Imagine din Cupola BCU spre zona de NE a orasului - anul 2016

• Etajul XIII al Hotelului Unirea din Piaţa Unirii

Hotelul a fost construit în anii '60, iar de la etajul al XIII-lea vizitatorul are o imagine panoramicã în zona centralã a Iaşului pânã spre Catedrala Metropolitanã şi Palatul Culturii, dar şi spre Copou şi cartierele din estul, sudul şi vestul oraşului.

Imagine din Hotelul Unirea spre Piata Independentei - anul 2001

Imagine din Hotelul Unirea spre zona de Nord - cartierul Copou

Imagine din Hotelul Unirea spre zona centrală a orasului - anul 2001

• Turnul Mãnãstirii Golia

Turnul Goliei are o înălțime de 30 metri. Clãdirea are o bazã pătrată cu lături de 5 metri, un parter, două caturi boltite, o încăpere a clopotelor, o galerie superioară și terase. Pentru a ajunge pe terasã, cel care dorește să vadã panoramă a orașului trebuie să urce 120 de trepte. turnul este unul dintre simbolurile oraşului Iași.

Imagine din Turnul Golia spre strada Cuza Vodă

Imagine din Turnul Golia spre zona de SE a orasului - fosta Zonă Industrială

• Turnul cu ceas de la Palatul Culturii

Clãdirea Palatului Culturii din Iași a fost construitã între anii 1905 şi 1925 şi este ultima clădire din lume construită în stil neogotic.  Turnul cu ceas (carillon) atinge o înălţime de 55 metri

Imagine din turnul Palatului Culturii spre zona de SV a orasului (Mircea cel Bătrân- Alexandru cel Bun) - anul 2000

Imagine din turnul Palatului Culturii spre zona centrală a orasului (Stefan cel Mare - Piata Unirii) - anul 2000

Sã auzim numai de bine!