Geometria si fotografia

Acum câteva zile citeam un articol al fotografei Christina N. Dickson în digital-photography-school.com . Autoarea spunea printre altele cã fotografia este simplã pentru cã atât fotograful în procesul de creatie, cât si privitorul în procesul de analizã / descifrare încearcã sã reducã totul la elemente cât mai simple. Pe lângã asta fotograful mai are în vedere o serie de reguli (a treimilor, a simetriei , diagonalei principale, a liniilor directoare, etc), care usureaza actvitatea privitorului.

Un lucru interesant pe care l-am remarcat si eu la cei care privesc fotografiile este acela cã admiratorul încearcã sã gãseascã o relatie cu un lucru, o fiintã, o formã cunoscutãsi pe care îl identificã rapid. 

Auzeam comentarii de genul : "uite ãsta e turnul mãnãstirii Golia sau al bisericii "cutare", "uite ãsta e un cerc perfect" sau "parcã e o pasãre..." si mai apoi comentarii pe seama mesajului sau sentimentului sugerat de subiectul fotografiei.

Pãrerea mea este cã acest mod de judecare si dezvoltare al compozitiei este cel mai usor de îmteles si practicat pentru cadrele realizate la exterior.

Am incercat sã gãsesc la rândul meu, elemente usor de recunoscut în fotografiile mele personale si uite ce a iesit :

 Christina spune cã utilizarea dreptunghiurilor în compozitie este sinonima cu aplicarea "regulii treimilor", însã nu este obligatorie pãstrarea dimensiunii egale pentru formele geometrice ci dimensiunile dreptunghiurilor pot varia de la unul la altul..

Cercurile si arcele de cerc sugereazã miscarea, iar liniile drepte orienteazã privire.

Cercurile capteaza si redau o energie puternica ( a magnoliei in cazul fotografiei de mai sus)

Triunghiurile sunt formele cel mai usor de identificat si ele sunt cele care dau adâncime compozitiei.

Poligoanele si patratele dau forta imaginii si/sau izoleaza, de cele mai multe ori, zona de forta

Pãrerea mea este ca fiecare sã petreacã putin timp, exersând tehnicile compozitionale, cãutând formele si liniile care dau forta fotografiei si/sau eventual spun povestea. Nu veti reusi sã fiti foarte buni de la prima încercare, dar exercitiul este provocator si va da satisfactie. 

Sex, lumânãri, pere, mere si alte fructe oprite !

Când am început aceastã postare, eram hotãrât sã activez pe blog un pop-up cu un avertisment de genul "acest blog este interzis copiilor sub 3 ani ( cã tot nu înteleg mare lucru din ce scriu) si persoanelor cu vârsta mai mare de 99 de ani (cãci, cu ochelari cu tot. s-ar putea sã nu desluseascã subiectul fotografiilor". Dupã care am renuntat la idee pentru cã, fiind 1 Aprilie,  am gândit cã cititorii o vor considera o glumã... nereusitã !

Dar... cu toatã bunãvointa, astãzi vorbim despre sex... Ba chiar despre fotografie si sex !

Când vorbim despre sex în fotografie, cu sensul dex-ografic acceptat sub forma "cadru cu subiect care exprimã senzualitate si provoacă dorință", gãsesti foto-exprimãri de tot felul cu denumiri ce merg de la "erotic" pânã la "pornografic" si trec prin fotografia "sexy", pin-up, "glamour", "art nudes", boudoir photography, etc, etc, etc.  

Si totusi, "specialistii" au arãtat cã fotografia eroticã este o formã de artã fotograficã si este în mod obisnuit destinatã comercializãrii. Deh, trebuiau sã trãiascã si bietii fotografi din ceva... Si asa au apãrut reviste gen Penthouse si Playboy, pentru bãrbati si Playgirl sau Filament pentru femei. Oricum, mai nou revistele sunt toate la vedere, online si de cele mai multe ori gratuite. 

Intrebarea care apare este cine plãteste fotografii, cãci cui foloseste arta fotograficã de acest gen stim cu totii...
Nu vorbesc de tot mai numeroasele "Nud în...  Bucovina, Oltenia, Banat si alte locatii geografice, etc.

Am sã închei subiectul rapid, cãci nu gãsesc "cuvintele potrivite" în acest caz. Si pentru cã blogul FOTO-IDEEA este al proiectelor, imaginatiei si foto-creativitãtii, am sã vã prezint un proiect simpatic realizat împreunã cu colegii mei de la Clubul Fotografilor din Iasi. 

Proiectul s-a numit "Iluzii si aluzii", iar prezentarea sa era cam asa :

" expozitia încearcã sã ofere privitorului exemple non-umane care surprind prin încadrare, culoare si formã aspecte ce „ating“ vizual fizicul uman si la nivel de intelect perceptia si discernamantul privitorului. Expozitia încearcã sã fie atât un protest, cât si o perspectivã diferitã asupra asaltului sexualitatii în viata noastra prin toate mijloacele posibile. Sexul vinde în aceasta lume mai ales prin simtul vãzului si drept urmare si prin intermediul fotografiei. Umane sau non-umane, exemplele folosite sunt numeroase. O fotografie bine "construitã" poate fi o iluzie sau o aluzie suficientã pentru a crea impulsul de a achizitiona un produs. Cumpãrarea impulsivã, bazata pe aluzii sexuale, devine tot mai frecventã."

Fotografiile prezentate mai jos îmi apartin ..

Un stâlp în Parcul Copou - Iasi

Douã lumânãri ornamentale

Un vas ceramic pentru flori

Vas de cult - Cultura Cucuteni - Muzeul Universitãtii - Iasi

O aplicã cu douã becuri în spatele unui geam ornamental

O parã si un ornament din marmurã, sub formã de coloanã ionicã

Profilul unei vaze de flori

Un ardei

O coalã de hârtie

Si ca sã concluzionez. Totul e o problemã de educatie... Hai noroc de 1 Aprilie si... fie lumina cu  noi !

Fotografia, vârsta si... simbolurile !

Fotografia este de multe ori asemenea unui simbol; o imagine ilustreaza un singur moment în timp, sau surprinde un obiect/un fenomen pe termen nelimitat, sau transmite un mesaj. La fel ca simbolurile, fotografiile pot evoca amintiri vii si pot înseamna o gamã largã de lucruri pentru oameni diferiti.

De obicei, un simbol este o imagine simplificatã care, din cauza unor asociatii din mintea privitorului, reprezinta o idee sau un sistem mai complex. In general, asocierile din mintea celui care priveste o fotografie sunt strâns legate de gradul de informare si culturã generalã a acestuia.

Voi exemplifica aceste afirmatii cu o serie de fotografii cu si despre persoane aflate în perioada a doua a vietii.

"Fiecare om doreste o viatã îndelungatã, dar nici unul nu vrea sa fie bãtrân."  Afirmatia îi apartine lui Jonathan Swift si ne place sau nu ne place, nu cred cã o poate contesta cineva.
 

O idee pe care o consider importantã si pe care încerc sã o aplic în mãsura posibilitãtilor, atunci când fotografiez oameni sau chipuri este de a creea o relatie cu alte elemente din cadru. Si iatã un exemplu :

Contraste - o relatie între femeile din prim plan si magazinul de bijuterii

 Alteori fotografia poate face referire la preocupãrile zilnice ale persoanei. În fotografia de mai jos, gândul te duce automat la viata în mediul rural.

iar la cea de mai jos, la o plimbare linistitã, de dupã-amiazã, prin Copou.

La fotografia urmãtoare, simbolul este relativ simplu : trãinicia în relatia cuplului.

iar aici singurãtatea / nedumerirea / atentia spectatorului

si disponibiltatea la joc si glume

In urmãtoarele 2 fotografii , relatia este stabilitã de postura subiectului/subiectilor si afisajul vizibil în cadru

"Pentru mine, fotografia este surprinderea acelui moment trecator, dar adevarat." spune Jacques-Henri Lartigue.

Simbolurile fac parte din alfabetul fotografului. Ele sunt instrumente care permit sortarea informatiilor si efectuarea unor deductii, ce faciliteazã comunicarea de idei complicate, de multe ori abstracte, cu doar câteva elemente (linii, texturi sau forme).