Te rog, nu mai fotografia timpul pe automat !

Oare cum ai putea să simbolizezi timpul / trecerea timpului în fotografiile tale !?

E o întrebare grea şi răspunsul nu poate fi unul singur. S-au străduit filozofi care mai de care să ne lămurească ce este timpul dar noi, "muritorii de rând", nu putem face altceva decât să constatăm că timpul curge şi nu oricum: el trece peste noi şi nu-l mai putem da înapoi.

O relatie temporala copil-persoană în vârstă

"Ne place să spunem că trăim în secolul vitezei, că dacă nu ești cel mai rapid atunci ești mort, că pe cel de pe locul doi nu și-l amintește nimeni. Acceptăm prea ușor un ritm impus de alții, o goană fără sfârșit către ținte care nu sunt aproape niciodată visele noastre..." Am citat din prezentarea la o expoziţie de fotografie a colegului meu Cristian Țibu, de la Clubul Fotografilor din Iaşi, al cărei vernisaj va avea loc marţi, 5 iulie 2016, la ora 18,30, la Casa de Cultură "Mihai Ursachi" din parcul Copou. Titlul expoziţiei este "Arhitecturi efemere".

Nu cunosc şi nu am văzut nici una din lucrările ce vor fi expuse, dar mi-a atras atenţia cuvântul "efemer" din titlu. EFEMÉR = De scurtă durată; trecător, vremelnic. (dexonline).

Am avut acum 2-3 ani intenţia de a realiza o serie de fotografii în relaţie cu noţiunea de timp şi voi descrie "frãmântãrile" mele de atunci pe acest subiect (fotografiile îmi aparțin).

Cred că este imposibil şi în mod sigur inutil să încerci să simbolizezi timpul ca noţiune în sine (conform dexonline timp= Mediu omogen și nedefinit, analog spațiului, în care ne apare succesiunea ireversibilă a fenomenelor). Dar ceea ce poate fi simbolizat şi aparent... interesează este trecerea timpului (cealaltă accepţiune a timpului, conform dexonline este: timp= Durată, perioadă, măsurată în ore, zile etc., care corespunde desfășurării unei acțiuni, unui fenomen, unui eveniment; scurgere succesivă de momente; interval, răstimp, răgaz).

În fotografie, trecerea timpului poate fi simbolizata în diferite moduri:

• utilizând un instrument de măsurare a timpului: un ceas, un calendar, o clepsidră

• utilizând relaţia tânăr - bătrân

Pare că undeva în față se zărește tineretea trecută

• prezentând efecte ale trecerii timpului:  o casă veche, o faţă ridată, un cimitir, un om în vârstă

În prim plan simbolul crucii, în fundal o persoană cu barbă albă

Un bărbat cu toiag în parcul cu copaci înalți

Trei generații...

•  folosind elemente ce simbolizează schimbarea/dezvoltarea în timp (de ex: o spirală)

În fundalul străzii, două imagini din două epoci diferite

Spirala ceasului de la Palatul Culturii (efect Droste)

Filozoful australian Elisabeth Grosz spune: "timpul are o calitate şi aceasta este intangibilitatea, emiterea de particule elementare are loc numai în trecerea sau transformarea obiectelor și evenimentelor. Timpul în sine moare, renăscând şi deschizându-se spre mişcare şi dezvoltare"

Sunt convins "iubite cetitoriule" cã ai cunoștință de încă 15-20 de modalități de simbolizare a trecerii timpului în fotografie. De aceea, dacă ai... timp, arată-ne și nouă aici sau pe Forum câteva din realizările tale. Îți vom fi veșnic recunoscători.

Și apropo, știai că timpul trece mai repede atunci când te grăbeşti !?

Fără să ne grăbim, te invit marţi, 5 iulie 2016, la ora 18,30, la Casa de Cultură "Mihai Ursachi" din parcul Copou la vernisajul expoziţiei "Arhitecturi efemere" aparţinând lui Cristian Ţibu.

Brexit-ul și Ion Creangă al nostru

Zilele astea toată lumea vorbeşte englezeşte. Nu ştiu dacă gândeşte prea multă lume englezeşte, dar Regatul Unit se afla pe prima pagină a ziarelor şi în breaking-news-urile posturilor de televiziune. Am uitat de căldură, de Campionatul European de Fotbal şi exersãm limba engleză.

Brexit ! Bbb-rexit, Brrrrrr-exit, brex-iiiit şi tot aşa, chiar dacă nu toţi ştiu ce înseamnă asta! Mi-am adus aminte cum noi elevii de la Negruzzi (liceul Costache Negruzzi din Iaşi) obişnuiam să ne bucurăm de regionalismele lui Creangã al nostru cel profund şi obişnuiam să ne amintim de ele în cele mai ciudate momente ale existenței noastre, de zi cu zi.

Ceva de genul - "britanicii şi-au luat rămas bun de la călcâie". "S-au cărăbănit, au pârlit-o la fugă” ar spune povestitorul, iar noi am completa: au pornit de la ideea că Uniunea Europeană “era balcâza şi lălaie de-ţi era frică să înnoptezi cu dânsa în casă”.

Se pare că nimeni dintre cei ce au votat nu a înţeles nimic dar într-un entuziasm subit anti-UE au mers la vot. Cum s-ar zice, “fiecare pentru sine croitor de bine”. O bulibăşeală totală şi-a făcut loc în mintea unor britanici. "Poate că acesta-i vestitul Ochilă, frate cu Orbilă, var primar cu Chiorilă, nepot de sora cu Pândilă, din sat de la Chitila, peste drum de Nimerilă ori din târg de la Să-l Caţi, megieş cu Căutaţi şi de urmă nu-i mai daţi".

Cei mai mulţi regretă acum acţiunea cu referendumul, au început să dea înapoi şi fac scenarii de tot felul. “Vorba ceea: lasă-l măi! L-aş lăsa eu, dar vezi că nu mă lasă el acum!”

Dar să dăm la spate <brexitul> lor, cãci vorba ceea : “milă mi-e de tine, dar de mine mi se rupe inima de milă ce-mi este.”

Modelajul în lut pare un meșteșug simplu

Să ne întoarcem la ale noastre, la Iaşi şi la Copoul nostru cel de toate zilele. De vreo nouă ani de zile în fiecare vară la sfârşitul lui iunie-începutul lui iulie, după târgul "Cucuteni 5000", Asociaţia Meşteşugurile Prutului organizează o tabără de creaţie pentru copii "Micii meşteri din Copou."

Evenimentul se adresează elevilor cu vârste cuprinse între 9 şi 17 ani, care sunt instruiţi de către meşteri populari renumiţi, în tainele unor meşteşuguri populare româneşti tradiţionale (olărit, modelaj în lut, împletituri din paie şi din sfoară, cioplituri în lemn, picturã icoane din lemn şi altele).

Tehnica nodurilor este o artă la îndemână

An de an, Primãria Iasi si Asociatia "Dialog pentru Dezvoltare" Iasi au fost doi din partenerii permanenti ai evenimentului. TVR Iasi, Radio Iasi si presa scrisã localã promovează evenimentul și sunt alãturi de organizatori. Anul acesta, Puteţi învăţa la Iaşi ceva ce poate aţi văzut cândva doar la bunici - spune Ziarul de Iaşi într-un articol de acum câteva zile.

Atelierul de pictură icoane pe lemn

De la an la an numărul celor prezenţi a crescut şi la ediţia din 2016 (cea de-a IX-a) numărul copiilor prezenti a ajuns la peste 100. Într-un fel sau altul, mă simt legat de această tabără pentru că am participat la organizarea unora din cele 9 ediţii şi sunt atasat de Asociaţia ART - Meşteşugurile Prutului. Asociaţia a fost înfiinţată în anul 2008, în  urma unui proiect  european la care am participat. Meritele cele mai mari în organizare şi "sufletul" taberei este Silvia Cozminca, preşedinta Asociaţiei, fără de care lucrurile ar fi mult mai complicate. Aş vrea să găsim o formă de finanţare permanentã şi metode de a asigura sustenabilitatea acestui eveniment devenit deja permanent şi la care toată lumea vrea să fie an de an partener.

Tot în tabără învățăm și meșteșugul vânzării lucrărilor noastre

Vă invit deci în perioada 27 iunie - 2 iulie 2016, în Parcul Expoziţiei din Copou (vis-a-vis de Grădina Botanică)  să vedeţi ce pot face peste 100 de copii frumoşi şi 11 meşteri inimoşi în decurs de o sãptãmânã.

FOTO-IDEEA : În urmã cu doi ani de zile în urma unui astfel de eveniment am avut ocazia sã particip la organizarea de cãtre Clubul Fotografilor Iasi a unei expozitii colective de fotografie cu titlul "Mâinile" din care puteti vedea mai jos câteva lucrãri personale.

Sculptura în lemn

Meșteșugul olăritului cere abilitate, atenție și efort

Fundalul unei fotografii reușite (I)

Am auzit acum câteva zile o frază de genul: poţi să iei lecţii de fotografie de pe blogul FOTO-IDEEA. Aş vrea să precizez ceva foarte clar şi am spus-o încă de la început. Blogul acesta nu vrea să dea lecţii nimănui. Tot ceea ce scriu se bazează pe încercările mele şi pe opinia mea personală, după ce am studiat şi experimentat. Vorbesc atât de problemele tehnice, care ţin de cameră foto, dar şi de ideile de foto-proiecte, care au la bază, în primul rând, principiul: nu căutam subiecte şi teme noi în locuri noi ci încercam să vedem lucrurile existente într-un alt mod, acolo unde avem acces, relativ uşor.

Spuneam într-o postare anterioară ca una din metodele de punere în valoare a subiectului  în fotografie este aceea de a alege un fundal cât mai curat în contrast cu subiectul. Acest lucru nu este posibil întotdeauna. Te întorci în stânga, te întorci în dreapta, te laşi jos, te roteşti, etc. Există şi o altă posibilitate.

Să încerci să faci fundalul (background) cât mai neclar (blurat).

Subiectul este dialogul între cele două personaje

Atragi atentia asupra subiectului din dreapta blurând fundalul

Reglajele nu sunt foarte complicate. Diafragma cât mai mare - numărul de dupã "f" cât mai mic posibil (la f/2.8 diafragma este mai deschisă - mai mare- decât la f/5.6), depinde cât permite obiectivul pe care îl ai, iar fundalul cât mai departe de subiectul care vrei să iasă clar. 

Acestea sunt condiţiile optime. În cazul în care foloseşti mai multe obiective, cel cu diafragmă mai mare sau cel cu focala mai mare te vor ajuta să obţii efectul dorit pentru background. AICI poţi găsi un calculator de adâncime a câmpului (DOF - Depth of Field în englezã). Cu cât câmpul e mai îngust, cu atât eşti mai aproape de efectul pe care îl doreşti. 

Cu atenție și multă răbdare poți focaliza pe o suprafață destul de mică astfel încât să o izolezi de restul scenei, redând-o cât mai clar. 

În anumite situatii dramatismul unei scene poate fi pus în evidentă făcând neclar fundalul.

Există si alte metode de a face fundalul neclar si a izola subiectul principal pentru a-l pune în evidentă, dar voi reveni după ce voi realiza o serie de experimente proprii pe acest subiect.

Efectul prafului de cacao asupra fotografiei

În prima jumătate a secolului XX, pe piaţa occidentală circula un produs realizat de un producător german pe nume G.J.Droşte, care construise o fabrică de pudra de cacao într-o localitate din Olanda. Pe pachetele de cacao putea fi văzută o imagine cu o asistentă medicală care transportă o tavă de servire cu o ceașcă de ciocolată caldă și o cutie de cacao Droste care prezintă aceeași imagine (prezentată pe cutie-vezi imaginea din dreapta).

Ca urmare a folosirii continui a ambalajului şi a brandului cunoscut al producătorului, utilizarea într-o fotografie, în mod recursiv a unor imagini mici, care sunt identice cu fotografia în totalitate, a fost botezată efect Droste.

În anii '50, un celebru artist grafic pe nume Maurits Cornelis Escher duce efectul Droste la un alt nivel cu desenele sale incredibile și desenează imaginile într-o spirală (vezi si link-ul de la finalul postãrii). Din nou matematica îşi face simţită prezenţa în fotografie.

Îmi amintesc de o imagine în care este prezent efectul Droste, realizată de fotografa Vivian Maier, devenită faimoasa după ce a încetat din viaţă.

Vivian Maier

De notorietate a fost şi prezenţa efectului Droste pe coperta albumului "Ummagumma" al formaţiei Pink Floyd, lansat în 1969.

Coperta albumului "Ummagumma" - Pink Floyd (1969)

În era digitală efectul Droste a devenit mult mai simplu de obţinut şi replicat. Ideea este de a face fotografia aşezând cameră foto între două oglinzi paralele. (aşa cum a făcut şi Vivian Maier în fotografia de mai sus).

Douã oglinzi paralele în baie

Un experiment simplu pentru a obţine efectul Droste este să aşezi cameră web în faţa monitorului calculatorului. Pe monitor poţi vedea fotografii replicate din ce în ce mai mici. Poţi face o captură şi ai o imagine cu efectul preferat.

Camera web "vede" monitorul PC-ului

Astăzi pentru realizarea de imagini se folosesc fotografiile digitale şi tot felul de aplicaţii post-procesare, care uşurează compoziţia şi dau efecte surprinzătoare. Printre cele mai utilizate aplicatii se numarã Pixel Bender (plugin pentru Photoshop) si Dr.Oste-aplicatie de sine stãtãtoare. Se utilizeazã inclusiv metoda lui Escher de dispunere a imaginilor în spirală.  Iată mai jos, câteva exemple personale (originalul si imaginea procesată).

Câteva exemple de fotografii faine, dar și clipuri video puteti vedea AICI.

Ce mai face soarele pe la Iaşi !

Pare o misiune uşoară să fotografiezi astăzi un răsărit sau un apus superb. Din acest punct de vedere, fotografii începători se bucura foarte mult de astfel de ocazii şi le exploatează la maxim când se ivesc. Iar atunci când se grăbesc fac greşeli, care au ca rezultat o fotografie cu un cadru, uneori nu foarte clar, iar alteori "ars" în zona soarelui.

Lacul din Grãdina Botanicã Iași în asfințit

Pentru cei care au acumulat ceva experienţă lucrurile par să să fie un pic mai complexe.

• se alege cu atenţie punctul de staţie
• diafragma este setatã pentru o profunzime de câmp mai mare (f/8-f/11-f16)
• sunt căutate siluete şi perspective deosebite ce pot constitui subiecte aparte
• se alege un element de prim-plan care să ofere profunzime imaginii (vezi postarea) - http://foto-ideea.blogspot.ro/2016/06/cat-de-profunda-este-fotografia-ta.html
• se fotografiază în format RAW şi multe alte elemente la care fotograful experimentat este mult mai atent

Pentru o precizie extremă, unii folosesc aplicaţia SunCalc, care este un instrument excelent pentru a determina exact când și unde trebuie să te situezi pentru a obține cea mai bună vizualizare a răsăritului sau apusului de soare în zona în care ne aflăm. Există şi o aplicaţie pentru determinarea poziţiei lunii - MoonCalc

Consider că problema cea mai importantă, înainte de a fotografia, este să alegem între două opţiuni:

1. Răsăritul/apusul va fi elementul central (subiectul) fotografiei noastre
2. Răsăritul/apusul/lumina deosebitã va fi un element ajutător pentru a pune în valoare subiectul principal (siluete, copaci, nori, munţi, ape, etc) Funcţie de una din cele două opţiuni vom face mai departe operaţiunile necesare.

Răsăritul/apusul soarelui la Iaşi - ca idee de proiect fotografic. Este o idee de proiect valabilã pentru ocice altã localitate. Dupã pãrerea mea este o modalitate eficientã de a realiza fotografii deosebite, care sã punã în valoare diverse obiective (clãdiri, statui, etc.) într-un oras.

Lumina la apus - pune în valoare Obeliscul Leilor (1834-1841) din Parcul Copou 

În operă sa "Strada Lãpuşneanu", Mihail Sadoveanu povesteşte cum "se uită cu ocheana la Ceahlău, în amurgurile curate de august". Iar muntele se vedea chiar şi cu ochiul liber, deşi se afla la 150 km depărtare.

Astăzi fotografii bine dotaţi pot realiza astfel de fotografii la apus din Iaşi. Vezi Ziarul de Iaşi - Ceahlăul văzut de la Iaşi -

Întotdeauna am susţinut că, primăvară şi toamna, cele mai frumoase fotografii cu răsăritul şi apusul soarelui se pot realiza de la Iaşi.

Iată câteva exemple de fotografii personale şi detalii cu privire la compoziţia lor.

Dimineața în cartierul Păcurari

Teatrul Național Vasile Alecsandri dimineața

Palatul Culturii după răsăritul soarelui

Biserica Sf. Atanasie și Chiril - Biserica Doamnelor la apus

 

Biserica romano-catolică "Adormirea Maicii Domnului" având în fundal Biserica "Trei Ierarhi"

Strada Cuza Vodã la rãsãritul soarelui

Rãsãrit pe calea feratã - Cartierul Canta

Apus în dealul Copoului

Apus în cartierul Tudor Vladimirescu

Poarta Bisericii "Sf. Gheorghe Lozonschi"