Se afișează postările cu eticheta Vivian Maier. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Vivian Maier. Afișați toate postările

luni, 22 mai 2017

De ce fotografiem!?

"Fotografia este determinatã de scop şi de intenţie." (Michael Freeman)

Palas Iaşi - Am vãzut uşa şi geamul foarte mari, am încadrat şi am aşteptat aparitia... persoanei

  Contează mult ce intenţionezi să faci cu acea fotografie. 

  • vrei să o faci, să o expui şi să o aprecieze cât mai multă lume.
  • vrei să o faci, să fie ceva diferit, sã o expui şi să surprindã privitorii.
  • vrei să o faci şi să o aprecieze doar o persoană/un grup de persoane
  • pur şi simplu vrei să o faci.

În ceea ce priveşte varianta din urmă (4) este de amintit cazul Vivian Maier, care a realizat mii de fotografii pe peliculã, fotografii pe care nu le-a revăzut niciodată (dovada stã în faptul cã sutele de filme descoperite erau ne-developate). Singura ei satisfacţie pare să fi fost perioada scurtã  de la încadrare-compunere a imaginii până la apăsarea declanşatorului.

Iaşi-Piaţa Unirii - Am remarcat-o pe mãicuţã si am declanşat. Chiar atunci tinerii s-au sãrutat

Fotografiile sunt utilizate mai mult în comunicarea de masă decât în artă. Asta pentru că sunt utilizate pe scară largă de către neprofesionişti, diminuând astfel sau anulând stilul individual.

Când te hotărăşti să porneşti la fotografiat =>
a. porneşti de la un scop şi te pregãteşti sau,
b. stabileşti o idee şi te bazezi pe capacitatea ta de reacţie. Ambele situaţii presupun iniţierea unui proiect fotografic.

Dar existã şi varianta "îmi place sã fotografiez, hai sã vedem ce o ieşi".

Plaja Modern-Constanţa. Am vãzut vapoarele în depãrtare şi am aşteptat persoana. A durat un pic pânã a apãrut cineva în cadru
Dar, uneori, o imagine puternicã poate să apară în mod neintenţionat/neprogramat.

Spuneam mai sus despre cazul postării fotografiilor pe Facebook. Am prezentat AICI o formulă cu care poţi să-ţi creşti numărul "like-urilor" pe FB pentru o fotografie. Nu am aprofundat subiectul, dar cred cã unii din fotografi pot obţine satisfacţie expunându-se şi asteptând sã acumuleze cât mai multe "like-uri". De aceea, spun specialiştii, reţelele de socializare nu sunt un instrument corect pentru evaluarea unei fotografii.

Iaşi-Râpa Galbenã.  În acest loc aştept, mereu la amiazã, umbrele

Privitorii sunt heterogeni ca educaţie, vârstã, experientã, stare de spirit, etc. Nefiind pregătiţi "sã vadã" ei privesc şi reacţionează pe moment. Unii reacţionează ca răspuns la aprecierile tale pentru ultima lor postare sau în funcţie de gradul de prietenie. Apar şi comentarii, care de multe ori fac referire la propriile acţiuni pe FB. 

Oamenii se pricep foarte bine să eticheteze fără să evalueze. (Prin evaluare înţeleg să pui în balanţă toate informaţiile şi cunoştinţele pe care le ai la un moment dat.)

Iaşi - strada Lãpuşneanu - Instantaneu

Când porneşti cu aparatul în căutarea unui subiect pe care nu l-ai stabilit foarte clar, experienta fotografiilor "bune" anterioare te poate convinge că se va ivi şi de data aceasta ceva promiţător. Este important să fii conştient de ceea ce faci şi de rezultatele bune pe care le obţii.

Doar pentru că ceva se încadrează în gusturile majorităţii nu înseamnă că acel ceva este mai bun. Vezi cazul Facebook.

Faptul că o persoană cu o cameră foto în mâna are o intenţie face deosebirea între "a face fotografii" şi "a fi fotograf".

Iaşi-Piaţa Unirii. Am remarcat fetiţa cu bucuria ei şi am aşteptat "decolarea/aterizarea" prumbeilor.

Nu existã o clasificare a motivelor pentru care oamenii fac fotografii, dar când vine vorba de intenţie, cum spune Michael Freeman, "existã o diferenţă bipolarã între explorarea lumii şi a propriei imaginaţii. La una din dintre extreme gãsim dorinţa de a ieşi şi de a descoperi cum arată oamenii, lucrurile şi locurile, iar la cealaltã se aflã impulsul de a vedea ce putem face noi cu ele, prin intermediul aparatului foto." 

Iar de aici încolo să auzim numai de bine. 




vineri, 17 iunie 2016

Efectul prafului de cacao asupra fotografiei

În prima jumătate a secolului XX, pe piaţa occidentală circula un produs realizat de un producător german pe nume G.J.Droşte, care construise o fabrică de pudra de cacao într-o localitate din Olanda. Pe pachetele de cacao putea fi văzută o imagine cu o asistentă medicală care transportă o tavă de servire cu o ceașcă de ciocolată caldă și o cutie de cacao Droste care prezintă aceeași imagine (prezentată pe cutie-vezi imaginea din dreapta).


Ca urmare a folosirii continui a ambalajului şi a brandului cunoscut al producătorului, utilizarea într-o fotografie, în mod recursiv a unor imagini mici, care sunt identice cu fotografia în totalitate, a fost botezată efect Droste.

În anii '50, un celebru artist grafic pe nume Maurits Cornelis Escher duce efectul Droste la un alt nivel cu desenele sale incredibile și desenează imaginile într-o spirală (vezi si link-ul de la finalul postãrii). Din nou matematica îşi face simţită prezenţa în fotografie.

Îmi amintesc de o imagine în care este prezent efectul Droste, realizată de fotografa Vivian Maier, devenită faimoasa după ce a încetat din viaţă.

Vivian Maier


De notorietate a fost şi prezenţa efectului Droste pe coperta albumului "Ummagumma" al formaţiei Pink Floyd, lansat în 1969.

Coperta albumului "Ummagumma" - Pink Floyd (1969)

































În era digitală efectul Droste a devenit mult mai simplu de obţinut şi replicat. Ideea este de a face fotografia aşezând cameră foto între două oglinzi paralele. (aşa cum a făcut şi Vivian Maier în fotografia de mai sus).


Douã oglinzi paralele în baie
Un experiment simplu pentru a obţine efectul Droste este să aşezi cameră web în faţa monitorului calculatorului. Pe monitor poţi vedea fotografii replicate din ce în ce mai mici. Poţi face o captură şi ai o imagine cu efectul preferat.

Camera web "vede" monitorul PC-ului


Astăzi pentru realizarea de imagini se folosesc fotografiile digitale şi tot felul de aplicaţii post-procesare, care uşurează compoziţia şi dau efecte surprinzătoare. Printre cele mai utilizate aplicatii se numarã Pixel Bender (plugin pentru Photoshop) si Dr.Oste-aplicatie de sine stãtãtoare. Se utilizeazã inclusiv metoda lui Escher de dispunere a imaginilor în spirală.  Iată mai jos, câteva exemple personale (originalul si imaginea procesată).











Câteva exemple de fotografii faine, dar și clipuri video puteti vedea AICI.