Prutul nostru cel de toate zilele

Am făcut parte acum vreo câţiva ani dintr-o echipă internaţională care lucra la Strategie de dezvoltare a oraşului Iaşi - Orizont 2020 şi la un moment dat se discută despre perspectivele de dezvoltare pe suprafaţă ale municipiului Iaşi. Am transmis atunci o idee personalã pe care o voi enunţa în final.

Prutul la Ţuţora

Nu ştiu în ce măsură interesează pe cineva o astfel de idee şi ce ne va aduce viitorul, dar am cãutat în timp, date care să confirme sau să infirme o ipoteză ce pare pentru unii o utopie.

În "România pitoreascã" a lui Alexandru Vlahuţă, în capitolul Valea Prutului se găseşte o frază aparent banală - "Prutul e râul pe-ale cărui ţărmuri n-a înflorit nici un oraş...” Este un lucru evident faptul că pe Prut nu s-au dezvoltat, în istoria recentă, oraşe mari cum s-a întâmplat în alte zone ale României şi ale Europei. Dar unii afirmã că nu la fel au stat lucrurile şi în alte perioade ale istoriei noastre sau, cel puţin, nu aceasta a fot viziunea strategică a vremurilor.

Iatã în continuare câteva comentarii şi idei legate de Prut, pe care le-am găsit în ultimii ani şi care fac trimitere la două localităţi cunoscute, aflate în apropierea oraşului Iaşi, aşezate de-a lungul râului ce desparte astăzi România de Republică Moldova. Este vorba de localităţile Ţuţora şi Ungheni.

Prutul la Ţuţora - urmele vechii cetaţi sunt astãzi ascunse

Am ilustrat postarea cu fotografii din zona de graniţã de pe Prut, aflată în proximitatea oraşului Iaşi.

Un prim articol care vorbeşte despre marea Cetate a Ţuţorei îl găsim AICI. Lucrul interesant este să aflãm cã cetatea exista pe ambele maluri ale Prutului. Sursa informaţiilor o constituie o lucrare a istoricul basarabean Vasile Iucal, director al Muzeului de Istorie şi Etnografie Ungheni şi anume "Târgul medieval Ţuţora, un oraş dispărut (1448 - 1822)".Transcriu mai jos un fragment din această lucrare.

Prutul la Ţuţora - poveştile râului

“Trăitorii târgurilor moldovene nu au fost doar negustori şi meşteşugari, mai ales în faza incipientă a aşezărilor respective, ci şi agricultori; ei cultivau pământul, aveau prisăci, iazuri, vii, păduri, mori şi creşteau, îndeosebi, animale s.a. Apropierea imediată de târgul Iaşi, cât şi aşezarea la un vechi văd al Prutului,  a făcut ca unul din marile drumuri comerciale ale Moldovei medievale (“drumul moldovenesc”) să treacă pe la Ţuţora, pe malul Prutului, iar statutul de vama să-i fie acordat încă de cei dintâi voievozi fapt care a determinat,  mai târziu, evoluţia locului în unul din cele mai importante centre economice, strategice şi administrative medievale aşezate pe râul Prut. Aflarea în calea Marelui Drum Comercial, statutul de vamă şi văd, de branişte şi reşedinţa domnească, fac locul atrăgător pentru meşteşugarii şi negustorii care au legătură directă cu transportul. Aici vin sătenii din împrejurimi pentru a-şi vinde produsele,  cumpărând în schimb unelte de lucru şi alte mărfuri de care au nevoie. Tutora devine atractivă economic, sporind astfel popularea aşezării. Sunt premise care, la răscrucea veacurilor XV-XVI, au determinat evoluţia vechii vame şi trecătoare la Prut în calitate de târg în Evul Mediu. Astfel, călătorul turc Evlia Celebi spune : « Negustorii şi călătorii veniţi din oraşul Iaşi, cât şi cei ce se îndreaptă într-acolo, poposesc în acest orăşel. Deoarece acest oraş se afla pe malul râului Prut,– după un obicei din vechime, aici se  percep toate plăţile vamale… În timpurile vechi, acest orăşel Ţuţora, a fost oraş portuar”.

Văzând astăzi localitatea, dar şi Prutul la Ţuţora afirmaţiile par de necrezut, dar noi oamenii dărâmam şi distrugem atât de uşor încât doar o cercetare atentă ar putea să dezvăluie adevărul istoric. Astăzi urmele zac, eventual, pe fundul apei.

Primãria din Ungheni (Rep. Moldova)

A doua localitate de la Prut este oraşul Ungheni. Acesta  a rezistat ca oraş doar pe malul stâng al râului, în Basarabia. Ceea ce atrage atenţia este investiţia majoră realizată în secolul 19 şi mă refer la podul peste raul Prut. Construcţia sa este considerată una din cauzele dispariţiei localităţii comerciale Ţuţora. Pentru cã s-a dezvoltat o altã variantã de transport. Dar aceasta din urmã nu exclude în niciun caz varianta pe apã.

Podul proiectat de Gustave Eiffel la Ungheni peste râul Prut

 

Podul de la Ungheni este unul din proiectele realizate în zona Iaşului de către echipa de proiectanţi a cunoscutului inginer francez Gustave Eiffel (vezi şi AICI).

Podul a jucat întotdeauna un rol strategic, mai ales în perioada războaielor şi nu a fost distrus niciodatã.

Ambele localităţi Ungheni (România şi Rep. Moldova) reprezintă puncte feroviare importante. Numele de "Ungheni" provine de la "unghi", referire la faptul că localitatea este situată în dreptul unei cotituri a râului Prut. Cele mai vechi însemnări despre această zonă datează din vremea lui Alexandru cel Bun (anul 1429).

De-a lungul istoriei ecartamentele s-au schimbat în funcţie de cei acre administrau localitatea: ruşii sau românii. Astfel ca astăzi pe acest teritoriu există ambele tipuri de ecartamente.

Gara Ungheni (Rep. Moldova)

Nici Ungheniul nu este departe de oraşul Iaşi. Şi ca să nu o lungesc iată şi ideea de care vorbeam la început şi pe care am enunţat-o de mai multe ori în proiectele pe care le-am făcut cu diverse instituţii (administraţie, ONG-uri, etc) din oraşul Ungheni, Republica Moldova. Într-o dezvoltare firească, oraşul Iaşi ar trebui să se întindă încet-încet către Prut şi, unindu-se cu oraşul Ungheni din Basarabia, aflat la 17 km depărtare, să se transforme într-o mare metropolă pe Prut. Cam asta a fost.

În rest!? Vizitaţi valea  Prutului şi pe partea stânga şi pe cea dreapta, locurile sunt frumoase.

Lumină bună, spor la fotografiat şi să auzim numai de bine.

  

Fotograf în Gãgãuzia

Nu sunt specialist şi nici nu vreau sã descos o problemã care stã, în primul rând, în puterea filologilor şi a istoricilor. Dar curiozitatea m-a îndemnat sã "scormonesc" puţin Internetul pentru a mã informa cu privire la utilizarea termenilor găgăuţ - găgăuz.

Am auzit pentru prima datã termenul de "găgăuţă" pe când eram în şcoala generalã/ Îl foloseam şi eu şi colegii mei în glumele noastre şcolăreşti, aşa cum l-am înţeles la acea vreme.
"Nu fi găgăuţa !" sau "Eşti cam găgăuţă" erau expresii pe care le foloseam cu sensul de "Nu fi fraier"sau" Eşti cam nerod colegu' !". Conform dicţionarului (dexonline) accepţiunea cuvântului este:

*** găgăúță s.m. f. (reg.) - om prostănac, redus, tont, nerod, neghiob. 2. om gângav, peltic.

L-au folosit în operele lor Ion Luca Caragiale, Barbu Ştefănescu Delavrancea, Ion Heliade Rãdulescu şi alţii.

Parcul din centrul orașului Comrat - capitala Găgăuziei

De cealaltã parte cuvântul gãgãuz (cu aceeași pronunţie româneascã - găgăuț) defineşte un grup etnic, cu origine cumanĭcã, care locuieşte împrăştiat prin Basarabia, Dobrogea și Bulgaria. Cea mai mare concentrare de urmaşi ai acestei populaţii se aflã în Republica Găgăuză, o structurã autonomã localizatã în sud-vestul Republicii Moldova.

Cei interesaţi pot afla mai multe amãnunte consultând articole pe net cum sunt

• Găgăuz – găgăuță: Basarabi, originea cumanilor și din nou despre teoria lui Djuvara     sau

• Cine sunt Găgăuzii (rătăciți prin istorie)

Avdarma - vedere spre centrul satului

Nu ştiu ce legătură au cele două accepțiuni, dar presupun cã termenul a fost folosit în primã fazã cu înţelesul "care nu pricepe/nu înţelege". Cãci un găgăuz, nu a înţeles prea uşor, cândva, limba maternã-româneascã a vecinului sãu. Iar acesta a lansat și a folosit mai apoi termenul de găgăuţă într-o disputã cu alt amic român (care nu pricepea). Și tot așa... :-)))

Grup de găgăuzi în costume tradiționale la un festival local

Am avut ocazia acum 3 ani sã particip la un Forum Economic Internațional în Gãgãuzia o zonã stranie, plină de contradicții, în care se amestecã trecutul-sovietic, cu prezentul basarabean, dar și cu urmele stăvechi cumane şi prezumtivele afinităţi turceşti.

Statuia lui Lenin este prezentă în centrul capitalei Comrat

Gãgãuzii îşi cautã identitatea şi orice dovadã în legãturã cu originea lor strãveche este pusã la loc de cinste într-un muzeu. Nu existã urme scrise, nu existã tablouri, gravuri sau fotografii şi atunci oamenii locului îşi cioplesc istoria şi obiceiurile în lemn. Capitala este oraşul Comrat. Locuitorii se consideră turci creștinați. Pentru o perioadă Găgăuzia a fost și parte a Regatului României.

Era perioada alegerilor și Partidul Comunist se afla în plină campanie eșectorală

Una peste alta urmele perioadei sovietice rezistã, încã, pe acest teritoriu.  Gãgãuzii sunt atraşi de legătura lor cu turcii şi  o exploatează la maxim. Turcii au înfiinţat organizaţii neguvernamentale şi mici filiale ale unor societăţi. Drept urmare au primit contracte de prestări servicii în zonã. O hartã a regiunii poate fi vãzutã AICI.

Și chiar în a doua zi a vizitei am avut parte de o surprizã ! Satul Avdarma din apropierea Comratului are un aspect deosebit și pare importat din altă țară. Seamănă mai degrabă cu un sat italienesc din zona Veronei. Localitatea are doi îngeri păzitori în persoana a doi fraţi. Sunt doi din cei mai bogaţi locuitori ai Găgăuziei. Frații au conectat localitatea la rețeaua de canalizare, apă, telefonie (gratuit pe strada părinților lor!), au renovat Primăria, liceul, au construit memoriale, un bussiness-center, casă de cultură, centru de sănătate, muzeu, grădiniță și chiar și un …centru media. Locuitorii din Avdarma au ziarul local, post de radio și un website actualizat la zi cu reportaje video, dar și emisiuni (moldova[.]org). Alte detalii AICI

Avdarma - muzeul din localitate

Am fost cazati la circa 60-70 de km sud de Comrat într-un Hotel din orașul Vulcănești. Adică stăteam seara în capitală până târziu iar apoi mergeam cu mașina circa două ore să facem nani în zona de sud a regiunii. Iar dimineața înapoi la capitală, la forumul economic. Și asta 2 zile la rînd.

Republica Moldova - Gagauzia - orașul Vulcănești, clădiri în apropierea hotelului unde am fost cazați 

Muzeul din Avdarma - buletin al unei localnice în perioada în care Gagauzia a făcut parte din Regatul României

Muzeul din Avdarma - bilet de călătorie și monede cu chipul Regelui Mihai din perioada Regatului României

Pe drumul spre cazare din nou surpriză ! Constructorul şoselei care străbate republica de la nord la sud era o cunoscutã firmã româneascã. Şi asta chiar dacă atitudinea de respingere a apropierii de Basarabia şi România este din ce în ce mai puternică.

Avdarma - Cimitirul eroilor

Cimitirul eroilor - Placă comemorativă (apare un erou ce a murit la Port Arthur, în timpul războiului ruso-japonez)

Însă deschiderea găgăuzilor faţă de oaspeţij la Forum a fost la înălţime, chiar dacă posibilităţile şi resursele sunt relativ scăzute.

Cuplu de găgăuzi în costume tradiționale la un târg local

Și când te gândești  că toate acestea se află la câțiva kilometri de granița de est a României. Dar mai bine nu te gândești.


Să auzim numai de bine.

Meşteri, meşteşuguri şi fotografie

În anul 2007 fãceam parte din echipa de implementare a unui proiect transfrontalier în cadrul programului de preaderare a României la Uniunea Europeanã. Proiectul se numea Afaceri prin Renaşterea Tradiţiilor (acronim ART). Unul din rezultatele proiectului era constituirea unei asociaţii a meşterilor populari de pe cele douã maluri ale Prutului. Organizaţia a fost botezatã "ART - Meşteşugurile Prutului" şi din anul 2008, anul înfiinţării, m-am considerat unul din "naşii" asociaţiei. Am început activitatea cu un târg organizat în faţa Palatului Culturii, pe care l-am numit "Festivalul Prutului".

Partcipanţii şi membrii echipei de proiect în ziua lansării "Festivalului Prutului" (anul 2007)

Şi de atunci, an de an Asociaţia ART organizează evenimente în oraşul şi judeţul Iaşi dar, totodată, participã la manifestãri de profil în tarã şi strãinãtate.

De-a lungul anilor s-au permanentizat şi au cãpãtat notorietate, în Iaşi şi nu numai, trei evenimente importante organizate cu şi pentru meşterii populari.

"Festivalul Mãrtişorului" (produse tradiţionale)

Primul şi cel mai tânãr este "Festivalul Mărţişorului" organizat cu ocazia zilei de 1 martie. Urmeazã în luna iulie, imediat dupã Târgul "Cucuteni 5000", Tabãra de creație populară "Micii Meșteri din Copou", care în anul 2017 va ajunge la cea de-a X-a ediţie. În fiecare an, la începutul lunii noiembrie, Asociaţia ART organizeazã o manifestare cultural - interactivã denumitã „Meşteri şi meşteşuguri tradiţionale din Moldova”. Inima acţiunilor este preşedinta asociaţiei, doamna profesoarã Silvia Cozmincã o persoanã deosebitã cu mult entuziasm, energie şi suflet mare care, atentã la detalii, organizerazã şi veghează la bună desfăşurare a evenimentelor.

Festivitate de premiere - Tabãra "Micii meşteri din Copou"

 

Produse tradiţionale ale membrilor Asociaţiei ART - Meşteşugurile Prutului

Târg organizat de OTIMMC Iaşi la Palas Mall (Asociatia ART a fost partenerã)

Anul acesta manifestarea „Meşteri şi meşteşuguri tradiţionale din Moldova” are loc între 4 şi 6 noiembrie pe pietonalul Ştefan cel Mare şi Sfânt în zona Consiliului Judeţean Iaşi. Vor fi prezenţi peste 40 meşteri populari din România şi Basarabia. Evenimentul promovează valorile culturii tradiţionale româneşti, dar și transmiterea acestora către tânăra generație. Programul este variat şi cuprinde târgul cu vânzare de obiecte meşteşugăreşti, ateliere de creație interactivă pentru copii (olărit, pictură icoane, cioplitură lemn, împletituri, etc) dar şi ateliere demonstrative. 

Vã invit sã vizitaţi târgul  şi sã urmăriţi evenimentul pentru cã nu veţi regreta.

Produse tradiţionale ale membrilor Asociaţiei ART

Produse tradiţionale ale membrilor Asociaţiei ART

Produse realizate de Preşedinta Asociaţiei ART  Silvia Cozmincă

Am postat în cuprinsul articolului o serie de fotografii pe care le-am realizat de-a lungul timpului în cadrul evenimentelor organizate de cãtre Asociaţia ART - Meşteşugurile Prutului în Iaşi.

Imagine de la un Târg de meştesuguri tradiţionale organizat la Iaşi

FOTO-IDEEA: Meşteşugurile populare, produsele şi meşterii pot constitui o sursă inepuizabilă de idei pentru proiecte fotografice. Un astfel de proiect am reuşit eu să finalizez cu o expoziţie personală în anul 2015 (vezi mai jos)