Fotograf în Gãgãuzia

Nu sunt specialist şi nici nu vreau sã descos o problemã care stã, în primul rând, în puterea filologilor şi a istoricilor. Dar curiozitatea m-a îndemnat sã "scormonesc" puţin Internetul pentru a mã informa cu privire la utilizarea termenilor găgăuţ - găgăuz.

Am auzit pentru prima datã termenul de "găgăuţă" pe când eram în şcoala generalã/ Îl foloseam şi eu şi colegii mei în glumele noastre şcolăreşti, aşa cum l-am înţeles la acea vreme.
"Nu fi găgăuţa !" sau "Eşti cam găgăuţă" erau expresii pe care le foloseam cu sensul de "Nu fi fraier"sau" Eşti cam nerod colegu' !". Conform dicţionarului (dexonline) accepţiunea cuvântului este:

*** găgăúță s.m. f. (reg.) - om prostănac, redus, tont, nerod, neghiob. 2. om gângav, peltic.

L-au folosit în operele lor Ion Luca Caragiale, Barbu Ştefănescu Delavrancea, Ion Heliade Rãdulescu şi alţii.

Parcul din centrul orașului Comrat - capitala Găgăuziei

De cealaltã parte cuvântul gãgãuz (cu aceeași pronunţie româneascã - găgăuț) defineşte un grup etnic, cu origine cumanĭcã, care locuieşte împrăştiat prin Basarabia, Dobrogea și Bulgaria. Cea mai mare concentrare de urmaşi ai acestei populaţii se aflã în Republica Găgăuză, o structurã autonomã localizatã în sud-vestul Republicii Moldova.

Cei interesaţi pot afla mai multe amãnunte consultând articole pe net cum sunt

• Găgăuz – găgăuță: Basarabi, originea cumanilor și din nou despre teoria lui Djuvara     sau

• Cine sunt Găgăuzii (rătăciți prin istorie)

Avdarma - vedere spre centrul satului

Nu ştiu ce legătură au cele două accepțiuni, dar presupun cã termenul a fost folosit în primã fazã cu înţelesul "care nu pricepe/nu înţelege". Cãci un găgăuz, nu a înţeles prea uşor, cândva, limba maternã-româneascã a vecinului sãu. Iar acesta a lansat și a folosit mai apoi termenul de găgăuţă într-o disputã cu alt amic român (care nu pricepea). Și tot așa... :-)))

Grup de găgăuzi în costume tradiționale la un festival local

Am avut ocazia acum 3 ani sã particip la un Forum Economic Internațional în Gãgãuzia o zonã stranie, plină de contradicții, în care se amestecã trecutul-sovietic, cu prezentul basarabean, dar și cu urmele stăvechi cumane şi prezumtivele afinităţi turceşti.

Statuia lui Lenin este prezentă în centrul capitalei Comrat

Gãgãuzii îşi cautã identitatea şi orice dovadã în legãturã cu originea lor strãveche este pusã la loc de cinste într-un muzeu. Nu existã urme scrise, nu existã tablouri, gravuri sau fotografii şi atunci oamenii locului îşi cioplesc istoria şi obiceiurile în lemn. Capitala este oraşul Comrat. Locuitorii se consideră turci creștinați. Pentru o perioadă Găgăuzia a fost și parte a Regatului României.

Era perioada alegerilor și Partidul Comunist se afla în plină campanie eșectorală

Una peste alta urmele perioadei sovietice rezistã, încã, pe acest teritoriu.  Gãgãuzii sunt atraşi de legătura lor cu turcii şi  o exploatează la maxim. Turcii au înfiinţat organizaţii neguvernamentale şi mici filiale ale unor societăţi. Drept urmare au primit contracte de prestări servicii în zonã. O hartã a regiunii poate fi vãzutã AICI.

Și chiar în a doua zi a vizitei am avut parte de o surprizã ! Satul Avdarma din apropierea Comratului are un aspect deosebit și pare importat din altă țară. Seamănă mai degrabă cu un sat italienesc din zona Veronei. Localitatea are doi îngeri păzitori în persoana a doi fraţi. Sunt doi din cei mai bogaţi locuitori ai Găgăuziei. Frații au conectat localitatea la rețeaua de canalizare, apă, telefonie (gratuit pe strada părinților lor!), au renovat Primăria, liceul, au construit memoriale, un bussiness-center, casă de cultură, centru de sănătate, muzeu, grădiniță și chiar și un …centru media. Locuitorii din Avdarma au ziarul local, post de radio și un website actualizat la zi cu reportaje video, dar și emisiuni (moldova[.]org). Alte detalii AICI

Avdarma - muzeul din localitate

Am fost cazati la circa 60-70 de km sud de Comrat într-un Hotel din orașul Vulcănești. Adică stăteam seara în capitală până târziu iar apoi mergeam cu mașina circa două ore să facem nani în zona de sud a regiunii. Iar dimineața înapoi la capitală, la forumul economic. Și asta 2 zile la rînd.

Republica Moldova - Gagauzia - orașul Vulcănești, clădiri în apropierea hotelului unde am fost cazați 

Muzeul din Avdarma - buletin al unei localnice în perioada în care Gagauzia a făcut parte din Regatul României

Muzeul din Avdarma - bilet de călătorie și monede cu chipul Regelui Mihai din perioada Regatului României

Pe drumul spre cazare din nou surpriză ! Constructorul şoselei care străbate republica de la nord la sud era o cunoscutã firmã româneascã. Şi asta chiar dacă atitudinea de respingere a apropierii de Basarabia şi România este din ce în ce mai puternică.

Avdarma - Cimitirul eroilor

Cimitirul eroilor - Placă comemorativă (apare un erou ce a murit la Port Arthur, în timpul războiului ruso-japonez)

Însă deschiderea găgăuzilor faţă de oaspeţij la Forum a fost la înălţime, chiar dacă posibilităţile şi resursele sunt relativ scăzute.

Cuplu de găgăuzi în costume tradiționale la un târg local

Și când te gândești  că toate acestea se află la câțiva kilometri de granița de est a României. Dar mai bine nu te gândești.


Să auzim numai de bine.