Vine Moșu' și la noi...

1.

Anul ãsta, la grădi, la grupa mare, Gigel - bãiatul fotografului  îi scrie Moşului și îi cere o cameră foto ultimul tip, drept  cadou.

- Bine, zice Doamna, care îl ajută să scrie, dar dacã îţi aduce un aparat de fotografiat, tatăl tău va vrea să se joace şi el cu cadoul tău. Dintr-odată se face linişte şi Gigel stă gânditor. Doamna îl lasa puţin şi îl întreabă din nou:

-Ei, te-ai gândit ce vrei să-ţi aducă Moșu' cadou, să nu ţi-l ia tata !? Gigel stã un pic şi răspunde:

-Pãi... O altă cameră foto !

2.

Într-o seară frumoasă de decembrie Huan Cho şi prietena lui Jung Lee stau pe malul oceanului. E o lună plină grozavă şi o atmosferă foarte romantică. Huan Cho spune: "Hei iubito, hai să jucăm Weeweechu...!"

"Oh nu, nu acum. Să ne uitãm doar la lună", spune Lee Jung.

"Hai iubito ! Hai să jucăm Weeweechu! Te iubesc și cred că e momentul perfect", imploră Huan Cho.

"Nuu, uite ţine mâna mea în mâna ta şi hai să privim luna."

"Te rog Jung Lee, doar o dată ... joacă Weeweechu cu mine."

Jung Lee se uită drăgăstoasă la Huan Cho şi spune: "Bine, hai să jucăm Weeweechu."

Huan Cho îşi drege vocea, își ia iubita pe după umăr şi încep amândoi:

"Weeweechu a Merry Christmas, Weeweechu a Merry Christmas, Weeweechu a Merry Christmas and a Happy New Year!"

3

Doi fraţi, băiat şi fetiţă îşi petrec noaptea la bunici. La culcare, cei doi îngenuncheazã lângă pat şi îşi împărtăşesc rugăminţile pentru Moş Crăciun. Deodată băiatul începe să vorbească cu o voce foarte-foarte puternică, aproape strigând...

"Şi îl rog pe Moşul să-mi aducã  o bicicletă nouã ...

Şi îl rog pe Moşul să-mi aducã  o bicicletă nouã ...

Îl rog pe Moşul să-mi aducã  o bicicletă nouã ... "

Surioara sa îl înghionteşte şi îi spune: "De ce strigi aşa ? Moş Crăciun nu este surd."

La care băieţelul răspunde: "Nu, dar bunicul este!"

4.

O doamnă şi-a pierdut poşeta în agitaţia din Mall la cumpărăturile de Crăciun. Un băiat cinstit vede momentul, ia geanta şi încearcă să o găsească pe doamna în aglomeraţia generală. În cele din urmă o găseşte şi îi înapoiază geanta. Femeia mirată o deschide se uită înăuntru şi comentează către băiat: "Mulţumesc puştiule... hmmm... e amuzant ! Când mi-am pierdut geanta aveam o bancnotă de 20 de dolari în ea. Acum, văd douăzeci de bancnote de 1$. La care băiatul răspunde repede, "Aşa e, doamnă. Dar ultima oară când am găsit o poşetă pe aici, doamna, proprietara, nu avea bani mărunţi pentru recompensă..."

5.

E Ajunul Crăciunului şi judecătorul e într-o stare de spirit excelentă. Se uită la acuzat şi întreabă amuzat: "Ce s-a întâmplat domnule. De ce eşti acuzat?"

"Păi...Am făcut cumpărăturile de Crăciun mai devreme", răspunde acuzatul.

"Dar asta nu e cu supărare", spune judecătorul. "Cu cât timp mai devreme ai făcut aceste cumpărături?"

"Păi...Înainte de deschiderea magazinului, domnule judecător."

6.

- De unde știi că Moș Crăciun trebuie să fie bărbat?

- Nicio femeie nu s-ar gândi să poarte același costum  an după an, an după an...

Caricaturile și glumele au fost preluate, traduse și adaptate dupã diverse surse: Sursa 1, Sursa 2, Sursa 3.

Sãrbãtori fericite și La mulți ani !

O urare tradițională, din partea mea, cu ocazia sărbătorilor de iarnă și a Anului Nou 2017 !

Esti fotograf pasionat!? Atentie la capcane (II)

Vorbeam într-o postare anterioarã despre pericolul de a deveni o "mașinã de fotografiat" sau acela de a-ti pierde "scânteia" pasiunii care te-a fãcut sã îndrãgesti fotografia. Mai sunt douã "pericole" care consider cã trebuie luate în seamã

c. Lenea

Dupã ce ai fotografiat mult o perioadă lungã, vine o vreme în care simţi nevoia sã stai, sã te odihneşti.

Odihna e una iar lenea e alta. Atunci când ţi-e greu să te muţi un metru mai la stânga sau la dreapta, când te grăbeşti şi nu mai aştepţi momentul potrivit, când nu te mai deplasezi pânã în vârful dealului pentru un cadru mai bun ceva e în neregulã. Acestea sunt semne cã devii leneş, iar justificarea cea mai frecventã este "nu am timp" sau "nu am chef".

Soluţia, spune Kav Dadfar, autorul articolului de care vorbeam în postarea anterioară, este sã faci o pauzã de la fotografie, sã uiţi de ea pentru câteva zile şi sã te ocupi cu altceva. Dupã câteva zile vei reveni cu mai multã energie. Şi în aceste câteva zile, adaug eu, propune-ţi sã realizezi unul sau douã proiecte fotografice pentru suflețelul tău. Planificã, scrie pe hârtie detaliile, stabileşte-ţi obiective, activităţi şi rezultate. O expoziţie fotograficã personalã!? De ce nu!?

d. "Camera ataşată"

Orice fotograf pasionat îţi va spune cã are o camerã foto ataşată pe care o poartã la el mereu. Ce poate fi mai rãu decât "sã vezi" şi sã pierzi o imagine extraordinarã pentru cã nu ai aparatul de fotografiat la tine!?

Şi totuşi, se spune că ceva nu e în regulã. Nu mai apuci sã te bucuri de anumite momente din viaţă pentru cã mintea ta este "ocupatã". Se aflã mereu "la lucru" şi cautã în permanentã oportunităţi de fotografiat. Autorul nostru face o remarcã personalã: "concediul cu soţia şi pasiunea pentru fotografie nu sunt întotdeauna compatibile".

Soluţia este ca, dacã te simţi cumva prea "ataşat" de camera foto, sã îţi propui sã renunţi câteva zile la ea. Pur şi simplu o laşi acasă. Trebuie să accepţi că este posibil să pierzi o imagine-două, dar pe termen lung, vei păstra pasiunea în stare proaspătă și vei fi capabil să te concentrezi mai bine când vei avea camera foto cu tine.

Ce spuneţi!? Sunt sau nu reale "capcanele" de mai sus! !?

Eşti fotograf pasionat? Atenţie la capcane ! (I)

Am citit acum ceva vreme pe website-ul digital-photography-school un articol interesant la care aş vrea să mă refer în postarea de față. Articolul este scris de un profesionist, dar cred cã şi fotografii amatorii au de învăţat. Voi traduce şi voi comenta articolul încercând sã mã adaptez  la situaţia foto-pasionatilor amatori.

Un fotograf... undeva în Iași

Articolul în cauzã se aflã AICI . Autorul articolului este Kav Dadfar un fotograf profesionist englez, specializat pe fotografia de călătorie şi peisaj, care a avut la viaţa lui destui clienţi importanţi: Condé Nast, Naţional Geographic, Wanderlust Travel Magazine, American Express şi altele.

"Să faci fotografii" este una, dar "să fii fotograf" este o cu totul alta propoziţie, precizează încă de la început autorul. Iată câteva din "capcanele" despre care vorbeşte stimabilul Kav: :

a. Sã devii o maşină de fotografiat

Această afirmaţie este valabilă mai ales pentru  profesionişti. Să câştigi bani făcând ceea ce-ţi place este un lucru ideal, dar vine o vreme când fotografiatul devine pur şi simplu o sarcinã de serviciu. Vei înţelege ce îi place editorului tãu şi fotografiile tale vor începe sã semene, tot mai multe, una cu alta. Vei fi ca o maşină care reproduce acelaşi tip de fotografie. Eu vorbeam despre lucrul acesta într-o postare anterioară Banii, pasiunea şi fotografia în care aminteam de colegii de la Clubul Fotografilor Iaşi care au ca job fotografia de nuntã.

Avantajul că eşti fotograf pasionat amator faţă de un profesionist este că poţi să fii creativ şi să faci ce vrei.

Să devii o mașină...!?

Pentru a evita o astfel de capcană (de a deveni maşină !) autorul articolului sugereazã douã soluţii:

• îţi propui să realizezi un proiect fotografic personal cu un subiect care te atrage, la care să lucrezi fără presiune şi obsesia faptului că trebuie "să-l vinzi"
• poţi încerca "un alt fel" de fotografie, pentru că nu se ştie niciodată, s-ar putea să descoperi o  nouă pasiune/un alt interes.

b. Sã pierzi "scânteia"

Îţi aminteşti de momentul de început când ai constatat cã prin vizorul aparatului de fotografiat vezi lucrurile altfel!? Şi când te trezeai dimineaţă "sã prinzi" un rãsãrit frumos şi pierdeai ore pentru ca sã "surprinzi momentul"!? Şi erai mândru şi emoţionat cã puteai arãta celorlalţi ce fotografii frumoase ai fãcut!?

Reîntoarce-te la momentul când s-a aprins "scânteia"

Se prea poate că "scânteia" aceea sã disparã! Dar autorul articolului ne oferă o soluţie. Ce fãceai la început, ce subiecte te pasionau, care momente te emoţionau!? Reîntoarce-te la ceea ce fãceai cu pasiune, redescoperã momentul când s-a aprins "scânteia". Pasiunea ta a fost fotografia de peisaj, dar jobul este sã fotografiezi nunţi, du-te înapoi la peisaje pentru o vreme. Nu numai că vei regãsi "scânteia", dar te vei re-energiza pentru ceea ce faci acum.

Și pentru că articolul lui Kav Dadfar e ceva mai lung și acum trebuie să fotografiez un eveniment important, voi continua ideile intr-o postare viitoare.

Scurtã istorie a fotografiei la Iasi

Clădirea Academiei Mihăilene de pe strada Arcu

Pentru cã este vacanță și lumea are nevoie de destindere m-am gândit să fac o scurtă descriere a modului în care a evoluat fotografia și activitatea fotografică în Iași încă de la momentul aparaiției acestei frumoase invenții. Reiau pe scurt o prezentare pe care am făcut-o la cea de-a 133-a întrevedere: publică a CFI din 5 mai 2015.

Anul 1839 este considerat anul oficial al invenţiei fotografiei. Este anul în care Jacques Mande Daguerre a inventat procedura de transpunere a unui cadru din realitate într-o imagine pe o placă metalică (dagherotipie).

Prima fotografie făcută vreodată – Vedere de la fereastra din Le Gras - a fost realizatã de Nicephore Niepce așa cum ați putut afla și din postarea De-ale fotografiei .

Albina Românească, gazetă care a apărut la Iași între 1829-1850. Proprietar și redactor Gh. Asachi

Clădirile de pe str. V. Alecsandri, unde a funcționat sediul Gazetei Albina românească

În urma documentării pe care am făcut-o voi puncta în continuare căteva etape ale istoriei fotografiei în "dulcele târg al Ieșilor". Fotografiile îmi aparțin, iar câteva sunt scanate după diverse documente la care am avut acces în cursul documentării mele.

•  La câteva sãptãmâni de la patentarea dagherotipiei – Revista “Albina Româneascã” a lui Gh. Asachi anunta vestea cea mare (februarie 1839) 
• În 1840 la Academia Mihãileanã se fãceau studii privind dagherotipia
• In 1841 Școala de Arte și Meserii Iași deschidea primul atelier fotografic pentru public
• In 1850 este fondat Atelierul fotografic al fratilor Ioan si Nestor Heck

• La sfârșitul sec XIX, în cartierele Iașului apar diverse ateliere pentru fotografii la minut
• pe str. Lapusneanu existau mai multe ateliere fotografice : Chaland (nr.10), Flaschner (nr.41),
  Franchette (nr.44). (Almanachul tipografic” din 1897).

 

Coperta Almanachului tipografic

Atelierele fotografice din Iași la data apariției Almanachului

• În 1932, în Iași existau patru studiouri fotografice: două pe Strada Lăpușneanu, unul în Piața Unirii și unul în Târgu Cucu, iar în 1940 erau deja 8(opt) (sursa: Ion Mitican).

• În perioada de după 1945 numărul atelierelor fotografice din Iași s-a stabilizat la 5-6 și acestea au fost preluate de către sistemul cooperatist. 
• În ceea ce privește fotografii vreau să amintesc aici două nume pe care le admir și respect pentru ceea ce au făcut și fac în domeniul fotografiei ieșene: Ion Matei Agapi și Dan Mititelu

La Palatul Culturii din Iași există o foarte valoroasă colecție, unică în țară, cu peste 100 de aparate fotografice ce ilustrează evoluția lor în timp.

Fără îndoială ar fi multe de povestit despre fotografie la Iași. Voi continua documentarea și discuțiile cu persoane abilitate pe această temă. Ideea de a face un muzeu al fotografiei la Iași mi se pare în continuare de actualitate și vreau să realizez acest proiect. Ce șanse sunt !?  Dumnezeu știe... Aș vrea ca proiectul să facă parte din obiectivele unei Asociații Clubul Fotografilor din Iași, dar și aici lucrurile se mișcă greu. 

Mergem înainte.

Să fim sănătoși cu toții și s-auzim numai de bine !