miercuri, 20 iulie 2016

Cel care dă... tonul în fotografie

Răsărit de soare la Baia Mare

Astăzi am în minte o idee care ţine mai mult de compoziţie și postprocesare în fotografie și mai puţin de tehnicã și setãri.

Am citit de curând un articol al lui John Lovett despre contrast. John Lovett este un pictor şi designer australian cunoscut la nivel internaţional, care se autodenumeşte "watercolor and mixedmedia artist".

Lovett spune şi specialiştii în domeniu ştiu desigur cã existã mai multe tipuri de contrast şi anume:
  • contrastul dat de culorile complementare (ex: roşu/verde, galben/violet)
  • cel dat de direcţiile diferite (orizontal/vertical)
  • al diferenţelor date de tonuri (alb/negru, culori săturate)
  • al diferenţelor de texturi (aspru/fin)
  • contrastul dat de linii (subțire și drept / masiv și curbat) și altele

La toate acestea John Lovett mai adaugă un tip de contrast şi anume contrastul conceptual. Am încercat sã aplic informaţiile pe care le-am citit la fotografiile mele şi m-am orientat către două tipuri de contrast, care mi  s-au părut mai uşor de exemplificat: contrastul tonal şi cel conceptual.

Contrastul tonal

Galbenul este cea mai deschisă culoare atunci când este saturatã pe cercul culorilor. Acesta este motivul pentru care semnele cu mare vizibilitate pe şosele şi în alte condiţii care solicita atenţia privitorului folosesc un contrast galben-negru şi dispunerea diagonală (asta ţine de contrastul dat de direcţiile diferite ale liniilor). Bine luminat un astfel de semn este greu de ratat.


Când priveşte ceva, inclusiv o fotografie, este natural ca ochiul sã se îndrepte spre tonurile cele mai luminate. Mai apoi privirea se îndreaptã spre celelalte zone ale cadrului.

Culoarea roșie, atunci când este saturatã are un ton relativ întunecat. În contrast cu negrul ar avea un impact vizual mai mic decât perechea galben / negru. În schimb literele albe pe fond roșu au un contrast tonal destul de mare. Acest lucru, combinat cu asocierea "culturală" a culorii roșii cu pericolul, face ca această combinație sã fie utilizat în situaţii în care se solicitã atenţia.

În fotografie utilizarea acestor combinaţii de culori poate fi "periculoasã" pentru cã distrage atenţia privitorului de la subiect/mesaj. Alteori combinaţii ale tonurilor de culoare "vii" plac ochiului şi atrag atenţia spre subiect. Este cazul răsăritului şi apusului de soare (vezi fotografia de la început). 

Cât de repede identificați subiectele (avion, pilot, aparenta staționare a apartului de zbor), în raport cu fotografia de mai jos.
Tonurile vii ale culorilor (roșu, portocaliu) nu mai distrag atenția de la subiect, spre deosebire de prima fotografie (color)


Aş vrea să punctez și alte două situaţii pe care le-am întâlnit. 
a. În prima vorbim de fotografia convertită în alb şi negru. Trebuie ținut seama că tonuri ale unor culori diferite convertite în alb/negru pot da tonuri asemãnãtoare de gri. 
b. A doua situație este cea în care, în funcție de context, o culoare este percepută diferit ca tonalitate.  În fotografia de mai jos cele două pătrate de culoare roșie au aceeași tonalitate, dar în cel de-al doilea caz ea pare mai vie fiind pusă în evidență de verde-culoarea complementară a roșului.



Contrastul tonal poate aduce în prim plan ceea ce ne interesează, mesajul pe care dorim să-l transmitem/

Pun în evidență atmosfera și concentrarea celor ce asistă la spectacol și mai puțin locația și ceea ce urmăresc aceștia.

Desigur există şi alte situaţii de analizat când vorbim de contrastul tonal, dar n-au intrat zilele în sac (!)

Distragerea atenţiei privitorului de la subiect/mesaj prin intermediul culorilor este unul din motivele, dar nu singurul, pentru care mulţi fotografi prefera fotografia alb/negru şi mãrturisesc cã sunt unul din aceştia.


Contrastul conceptual

Contrastul conceptual oferã un impact mai mare a elementelor aflate la extrem, care se condiţionează reciproc:  nou şi vechi, tânãr/bãtrân, alăturări și conexiuni inedite, etc.

Crucea bisericii vs. antenele de comunicații

Casa din lemn vs. antenele parabolice

Vacile ce vin de la păscut de către un văcar modern (pe bicicletă)

În orice condiții o casă de bilete nu își găsește locul în această clădire

Avionul de la scara blocului

Văcuța care vine de la păscut așteaptă încheierea convorbirii telefonice
Lucrurile sunt mai uşor de exemplificat în acest cazuri, dar mesajul şi înţelegerea acestuia depind totuși de perechea fotograf/privitor. S-auzim numai de bine !

luni, 18 iulie 2016

Fotografia și sportul minții


Putem cãdea de acord ca şi fotografii pasionaţi sunt creativi, mai mult sau mai puţin, fiecare în felul său.Important este să perseverezi în ceea ce crezi şi îţi place. Te consideri bun sau crezi că eşti un nepriceput nu contează, continua şi fă-ţi cunoscută creaţia. Iar ceea ce spun ceilalţi nu contează. Este în firea omului să pună "etichete". "Vor spune că eşti un geniu, un impostor sau un amator, un prefăcut, un aspirant, o fostă stea,
un fanatic, un concurent care nu s-a calificat în finală, un star în ascensiune sau un maestru al reinventării de sine. Poate o să zică lucruri măgulitoare despre tine, poate o să zică lucruri dispreţuitoare... Nu contează nici cât negru sub unghie. Lasă-i pe oameni să aibă câte păreri vor..." Am citat, din nou, din "Lecţiile de magiei" ale lui Elizabeth Gilbert. Oamenii te vor eticheta pentru că le place să facă asta. 

W.C. Fields spune pe aceeaşi tema : "Nu contează cum te strigă ceilalţi, contează la ce nume răspunzi tu". Şi continuă să fotografiezi, fără să te schimbi. Atunci când vei fi pregătit vei avea revelaţia.



Conform psihologilor, şahul este considerat o modalitate eficace de a-ţi îmbunătăţi funcţiile memoriei. Unii susţin că poate dezvolta inteligenţa unei persoane. Efectele pe care le are şahul asupra tinerilor au făcut ca acest joc să fie introdus în numeroase şcoli întreaga lume. S-a demonstrat că poate îmbunătăţi rezultatele şcolare ale copiilor şi că poate avea şi alte efecte pozitive.



Imaginația este la loc de cinste, iar șahul poate constitui un antrenament deosebit pentru fotografi, dar și un subiect de luat în calcul.  



FOTO-IDEEA: Cum ar suna un proiect fotografic legat de lumea şahului. Se pot avea în vedere o derie de subiecte frumoase:

- competiţii de şah
- şahul ca formă de petrecere a timpului liber
- asocieri ale pieselor cu diverse persoane sau fenomene
- atitudini ale jucătorilor, concentrare, calm , nervozitate, nerăbdare

Îndârjire


Concentrare


- şahul şi copii / persoanele în vârstă
- piesele / tabla de şah în relaţie cu mediul natural
- şahul şi umbrele şi multe alte idei provocatoare

Compeție de șah a copiilor

Idem

În parcul Copou din Iași, la începutul anilor 2000


Înainte de toate este foarte importantă pregâtirea unui astfel de proiect, și primul lucru care trebuie făcut, mai ales de către cei mai puțin familiarizați, este documetarea.

Iar dacă nu te documentezi corespunzător riști să fii prins nepregătit și să ratezi un eveniment ca vizita la Iași a fostului campion mondial de șah rusul Anatoli Karpov.

Anatoli Karpov la Iași în mai 2016  (fotografie realizată cu telefonul)

Iată câteva link-uri către site-uri pe care le recomand celor ce doresc să abordeze un proiect fotografic de acest gen.
O partidă între lumi paralele (cea reală și lumea umbrelor)