Telegrame. Fotografii. Stop. Pupat Piata Unirei Iaşi

Onor ziar Ceatza

Azi a fost 24 ianuarie. Ziua Unirei. Stop ! Petrecut, giucat hora, fara chef. Piata Unirei onor Iasi. Stop. Atmosfera ceatza pacatoasa. Lume multa batrana, electori drag tara. Stop. Fost mocofan guvern. Lipsa mocofan parlament. Lipsa mocofan prezident. Facut fotografie. Stop

Costachel

Onor parlament

Banditi regimului acest secol lumina badgiucurind constitutia ce ati giurat voit ucidi di doua ori. Stop. Cafine central si piata unirei fratemeu fost reprezentant natiuni. Stop. Victima frica merge telegraf. Ordonanta gratiere si admistie. Stop. Imploram garantie democratie onoare populatie. Contrar siliti face justitie singuri. Traiasca fotografia Romania. Stop

Costachel

Iasi - Piata Unirii - vedere aerianã

Onor guvern

Repet reclama telegrama No... Petitionat Curtea suprema. Stop. Procuror lipseste oras manastire maici chef. Stop. Avocat bopor lipseste oras manastire calugari chef. Tremur viata democratie Romanie, nu mai merge departe. Stop. Facem responsabil guvern. Suparat. Lume multa. Rugam oprit batgiocura. Stop. Da. Stop.

Costachel

Iasi - Piata Unirii (2013)

Onor ziar Faclia

Astãzi fost 24 ianuarie. Ziua Unirei. Stop ! Petrecut, giucat, Piata Unirei onor Iasi. Stop. Atmosfera rece pacatoasa. Lume multa batrana, tineri, electori iubitori tara. Stop. Lipsa mocofan parlament. Lipsa mocofan prezident. Facut fotografie. Stop.

Costachel

Iasi - Piata Unirii

La multi ani si s-auzim de bine !

Sezonul pãlãriilor...

Toamna în Grădina Copou

"Cât eşti tânăr, cum se ştie,

Te remarci prin pălărie.

Apoi, dubii nu încap,

Te remarci doar de ai cap!"

( catren de Gheorghe Culicovschi)

Se spune cã în peşterile rupestre ale neoliticului apar desene reprezentând oameni cu pãlãrii. Aproape toate civilizaţiile antichităţii amintesc despre acest accesoriu vestimentar, pãlãria. În Roma Antică, participanţii la ritualurile religioase îşi acopereau capul pentru a atrage atenţia zeilor şi pentru a proteja corpul de forţele răului. În perioada Evului Mediu, pãlãriile au devenit, exclusiv, apanajul clasei conducãtoare, lucru care s-a perpetuat şi mai apoi în societatea capitalistã. Aşa au considerat şi comuniştii, care pentru a deosebi clasa muncitoare au introdus, băştile şi şepcile.

Pălăria a purtat diverse denumiri şi era confecţionată din materiale diverse. Au fost nume ca: melon, joben, pãlãrie-lighean, fedora, sombrero, pălărie cu bor mare sau mic, Panama, pãlãrie western (bowler, Stetson!), pãlãrie de paie, clop, etc. La fel si cu materialele: pai, bambus, cânepã, bumbac, fetru, din pene, cu pene, etc, etc. Pãlãria a devenit în secolele XX şi XXI un accesoriu firesc şi "la modã". Iar unii creatori ... vor să surprindă prin imaginație. (foto(3): stirileprotv)

Știați că în România,  la Crişeni - Judeţul Harghita existã singurul muzeu al pãlãriilor de paie din țarã. Aici se aflã cea mai mare pălărie de paie din lume, cu un diametru de 2(doi) metri şi cu o greutate de 2,5 kilograme. Prima fabrică românească de pălării a fost înființată în 1896 la Săliștea Sibiuluide cãtre familia Dãdârlat.

Mi s-a pãrut fain un proiect fotografic în care sã surprinzi oameni de toate vârstele purtând acest accesoriu vestimentar. Fiecare în felul sãu. Pe o ureche, pe ceafã, pe frunte, cu pãr sau... fãrã, indiferent de stilul în care o porţi, pãlãria poate să-ţi ofere o personalitate aparte. Iar expresia și trãsãturile feţei sunt adesea surprinzătoare.

Statuia lui Lăpușneanu veghează

Așteptând tramvaiul

La joacă

Teatrul "Masca" și "O scrisoare pierdută"... undeva în Păcurari

E soare și musai trebuie să trimiți un mesaj

Hanurile Iașului

Ideea de a realiza un eseu fotografic despre hanurile de altã datã ale Iașului pare provocatore și frumoasã. Dar sã pui în aplicare o astfel de idee nu este chiar simplu pentru că în ultimii ani, urmele vechilor clãdiri sunt din ce în ce mai rare, unele construcții sunt în litigiu, iar terenurile vechi sunt astãzi rapid ocupate de noi investitii imobiliare. Câteva rãmășite arheologice din centrul orașului au fost reabilitate (vezi Pasajul Sf.Vineri în zona Hala Centralã) și au intrat în circuitul turistic, dar altele au fost demolate (de exemplu, clãdirile vechii Fabrici de Bere din Pãcurari).

Am început sã mã documentez pe subiectul acesta acum 17-18 ani pe vremea când susțineam si aveam abonați la un newsletter online ce se numea Turist-RO-Mania.

Hanul "Trei sarmale"-imagine prelucrata dupa o carte poștalã www.delcampe.net

Conform studiilor făcute de istoricul Nicolae Iorga, cel mai vechi han din zona orașului Iaşi, ce a rezistat pânã în zilele noastre este Hanul "Trei Sarmale", care apare în documente încã din anul 1675. Hanul se aflã la ieşirea din oraş pe drumul naţional ce duce spre Vaslui. Un catren cunoscut spune:

"Cãtre rai mai scurtã cale

Alta nu găseşti mai bună

Vino drept "La Trei Sarmale"

Şi-o să meargă totul strunã"

Hanul "Trei sarmale" în anul 2001

 Aflate în centru, în cartiere sau la intrările în oraş hanurile aveau denumiri diverse: han, ratoş, cârciumã sau ospeţie, iar mai târziu chiar otel (hotel).

În apropierea Spitalului Sf. Spiridon se găseşte o clãdire construită în anul1845. Este vorba de clădirea fostului Han Binder numit "otel" de către membrii Societăţii Literare Junimea,  din care făceau parte  la acea vreme M. Eminescu, Ion Creanga, Titu Maiorescu, I. Slavici, I.L. Caragiale si altii. În una din invitaţiile satirice, lansate în acei ani la Junimea se spune:

"Otel" Binder - anul 2000

"Otel" Binder - anul 2016

"Citaţiune

Membrii tuturor triburilor societăţii "Junimea", fundatori, lipoveni, caracudã şi cei nouã sunt citaţi ca în ziua de 26 octombrie să se afle la scaunul societăţii din Iaşi, unde se va da cu mult chef şi cu puţine parale, în otelul Binder, oarele 6 seara, al 20-lea praznic tradiţional. Mâncarea va fi fudulie, iar bãutura temelie. Spiritul nu este de rigoare.

Secretar: Iacob Negruzzi."

O altă ospeţie, vestitã datorită membrilor societăţii "Junimea" este Bolta Rece, numită şi "Universitas Vinorum" (universitatea vinurilor). Renumită prin pivniţele sale, ospeţia a fost ridicată în 1806, pe locul unei alte locante mai vechi. Amintind de toţi cei care i-au trecut pragul, de-a lungul timpului, Bolta Rece îşi invita şi astãzi oaspeţii să o viziteze:

"Bolta Rece"

"Drumeţule dacă sãtul de mersuri,

În târg la Iaşi va fi să-ţi fie masul,

Să te îndrepte şi acolo pasul,

La Bolta Rece se gândeste-n versuri."

"Bolta Rece" - Intrarea în grãdinã

"Bolta Rece" - Intrarea în cramã