Frumoasa de la Iași

Mănăstirea Frumoasa din Iași este construită pe locul unei foste biserici, ctitoritã în secolul al XVI-lea de cãtre hatmanul Melentie Balică, boier ce a deținut înalte funcţii în divanul Moldovei..

Mãnãstirea Frumoasa - Turnul-clopotniţă de la intrare

În secolul al XVIII-lea, domnul Moldovei, Grigore la II-lea Ghica "a înzestrat mãnãstirea cu veşminte şi odoare, cu bucate şi cu robi şi moşii şi vii, ca pre o mănăstire deplin. Făcut-au şi turnu mare pe poartă, în curtea domnească şi ceasornic mare, aşijdere şi două cişmele, fântâni aduse pre oale, cu multă cheltuială, una denaintea porţii curţii domneşti şi una denaintea feredeului“. Datorită liniştii şi splendorii de aici, aşezământul a fost botezat Frumoasa şi a devenit reşedinţă de vară pentru domnii Moldovei.

A cunoscut momente de înălţare şi de decãdere, a fost martorã la numeroase evenimente  istorice povestite în cronicile vechi ale oraşului. (vezi AICI)

Mãnãstirea Frumoasa - Biserica cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil“

De-a lungul timpului mănăstirea a avut mai multe funcţiuni în afară de cea religioasă. A fost infirmerie, cazarmă, spital pentru bolnavi de ochi şi închisoare militarã. A fost mai apoi bisericã de parohie, pentru ca în 2002 să fie  reînfiinţată ca mănăstire de maici.

Mănăstirea Frumoasa conţine un ansamblu de şase monumente istorice şi anume: Biserica cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil“, Palatul „de pe ziduri“, Palatul domniţelor (palatul „Pentru Femei“), aflat astăzi în ruină, la intrarea în mănăstire; Turnul-clopotniţă, zidul de incintă şi un monument al descendenţilor familiei Sturdza (Mausoleul lui Grigore Sturdza), aflat lângă biserică.

Monumentul familiei Sturdza

Pe latura de est a zidurilor de incintă, se poate deschide și astăzi o poartă din lemn cunoscută drept Poarta Spânzuraților. Tradiția spune că cei condamnați la moarte, în vremea cât aici a fiinţat închisoarea (1820-1845) erau scoși pentru executare din beciurile palatului domnesc pe Poarta Spânzuraților.

Ieșirea din mănăstire pe această poartă dădea către un maidan, loc unde se organizau execuțiile publice (prin spânzurare) ale tâlharilor, în special în zilele de iarmaroc.

Mãnãstirea Frumoasa - Poarta Spânzuraților

În curtea bisericii se mai află și o cruce ridicată în memoria soldaților români căzuți pe front în primul război mondial (1916-1918). Crucea este amplasată în fața Palatului de pe ziduri.

Martor al istoriei acestor locuri Mănăstirea Frumoasa merită atenţia vizitatorului pasionat de istorie şi fotografie. E greu dar nu complicat să surprinzi şi astăzi şi să fotografiezi frumuseţea grădinilor "din partea palatului al doilea, o grădină de preumblare şi o alta de fructe. În palat se intră printr-o sală mare, care este despărţită printr-o balustradă, fiind ferestre mari, care ocupau toată faţada, cu privire într-un lac ce se termină pe la poalele colinelor. Lacul este format dintr-un izvor care curge de la picioarele colinelor şi e oprit de un dig puternic, întărit cu pari şi pământ şi care e aproape de o 1/2 milă de lung.

În mijlocul digului este o deschizătură cu un canal prin care curge apa la o moară apropiată. Lacul e plin de peşte şi are şi bărci de preumblare, dar în partea dinspre apus e plin de stuh şi alte buruiene de baltă“, - spune abatele Giuseppe Boscovich, musafir al locului pe la 1761.

Dacã ajungeţi la Iaşi treceţi şi pe la Frumoasa. Nu veţi regreta. Poate nu e la fel de frumoasã, dar e la fel de autenticã precum în "cele vremuri".

Mãnãstirea Frumoasa - Palatul de pe ziduri

Sã auzim numai de bine.

Comentarii negru pe alb

Ca de fiecare datã când sunt în panã de idei apelez la Eric. Nu ştiţi care Eric!? Eric Kim, prietenul meu american de origine vietnamezã care ţine acum prelegeri prin Japonia. De altfel Eric este prietenul tuturor fotografilor începãtori şi de multe ori apelez la el sau la cărţile lui gratuite. (vezi AICI).

Nu orice fotografie trebuie convertitã în alb/negru, iar florile înseamnã în primul rând culoare.

De remarcat cã nuanţe diferite de culoare dau la conversie nuanţe asemãnãtoare de gri.

Acum câteva zile Eric trimite un mesaj unde povesteşte despre noul eveniment pe care îl organizează - Kyoto Zen Photo Experience. "Dacă eşti pasionat de Zen, de minimalism şi de fotografierea pe stradă - acest workshop este perfect pentru tine." - spune Eric. Mi-ar plăcea să-l aduc cândva în România şi să ne povestească despre experienţa sa fotografică în Asia. Cred cã am avea ce învãţa!

Dar până atunci există o altă dilemă pe care o pune în discuţie Eric. De ce fotografie alb-negru!? Păi dacă pot să fotografiez în culori de ce să nu fac fotografie color. Lumea a evoluat. Camerele foto s-au digitizat şi sunt tot mai sofisticate. De ce să mai fac fotografii alb-negru!? Aşa cum procedez de obicei am luat la puricat câteva idei de pe net dar şi cartea lui Eric intitulată "WHY MONOCHROME?"

Subiect unic!? - Un pâlc de copaci pe un deal

Există două zicale universale pe care le regăsim şi în limba românã. Una este "Puţin înseamnă mult" (Less îs more) iar cealaltă "Puţin şi bun" (Less, but better). Pornind de la astfel de... concepte filozofice, Eric încearcă să identifice de ce fotografia alb-negru (sau monocroma) este de actualitate şi de ce noi oamenii avem gusturi...  incolore.

Monocromul - spune americano-vietnamezul nostru prieten, te ajută să elimini din fotografie zgomotul (lucrurile banale, lipsite de importanţă) şi te ajută să te concentrezi asupra esenţei într-un cadru pe care l-ai realizat.

Conversie în alb/negru - ies în evidenţã gesturile, mişcarea şi mimica feţei - nu fundalul, culorile sau modelele de pe haine

În fotografia de stradă, asta înseamnă să ai un fundal "curat", să scoţi în evidenţă subiectul principal şi să elimini alte subiecte inutile. Este indicat ca toate acestea să le ai în vedere în momentul în care compui fotografia şi înainte de a apăsa pe declanşator. Acesta este de altfel un exerciţiu pe care merită să-l încerci, dacă eşti începător. Să vezi fotografia ta în alb şi negru chiar la momentul în care compui şi declanşezi. 

Fotografia alb-negru te ajută să te concentrezi asupra emoţiilor, asupra gesturilor (limbajul corporal) şi expresiilor faciale. pentru a învăţa bine acest lucru, Eric ne recomandă să începem prin a realiza fotografii cu un singur subiect.

Sunt scoase în evidenţã mişcarea şi umbra pe sol (nu culorile)

Dacă faci fotografie de stradă încearcă să izolezi persoana/lucrul de aglomeraţia din jur. Dacă fotografiezi peisaj, găseşte un element izolat pe care să-l incluzi în cadru (de exemplu un copac solitar, o stâncă singuratică, o scoică pe plajă.După părerea mea acest lucru nu este foarte simplu. Încearcă să realizezi fotografii cu un singur subiect, doar unul singur. Este obiectivul fotografiei minimaliste. La prima vedere pare foarte simplu. La prima vedere...

a - Pot fi realizate douã cadre cu subiecte unice (vezi mai jos - b si c)

b - Marea si vapoarele din dreapta sus (spatiul negativ sugereazã... nemãrginirea)

c - Omul si marea (de remarcat spatiul negativ ce sugereazã aici ... singurãtatea)

Mai multe despre gesturi, despre spaţiul negativ, despre focusul pe ochi şi pe mâini, dar şi altele,  puteţi găsi în cartea lui Eric Kim - "Why Monochrome!?"

Fotografia alb-negru oferă mai mult dramatism scenei şi asta atrage privirea şi dă de gândit privitorului. Fotografia monocromă pune în evidenţă umbrele cărora în mod normal nu oricine le acordă atenţie. Contrastul alb-negru pune în evidenţă texturile şi formele. Există multe lucruri care fac fotografia alb-negru interesantă. Trebuie să le descoperi experimentând.

Chiar din momentul în care am fãcut fotografia am remarcat forma lãmpilor de iluminat şi dispunerea lor pe fundalul cerului

Unii fotografi vorbesc şi despre alte avantaje: mister, atmosferă, poveste şi mult impact. Simplitate, eleganţă, concentrare, impact - spun alţii. (vezi AICI). 

Prin conversie în alb/negru am pus în evidenţã forma lãmpilor şi dispunerea lor

Am înserat o serie de fotografii personale şi am făcut câteva comentarii la ele. Unii se uită urât când îi îndemni sã încerce fotografia de acest gen, dar părerea mea este că acesta reprezintă un exerciţiu de bază pentru un începător.  Te face să vezi şi să gândeşti altfel compoziţia.

Succes la exerciţii şi să auzim numai de bine.