Editare fotografie. Formatul JPEG.

Palatul Culturii Iasi - imagine .jpeg (grad compresie - 99%)

 La ultimul workshop pe probleme tehnice la care am participat, în cadrul activităţilor de instruire desfăşurate de bloggerii din filiala Iaşi a Kooperativei 2.0 s-a discutat si despre modul în care realizãm şi editãm fotografii pe blogurile noastre. Am hotãrât sã dezvolt puţin acest subiect, având în vedere cã subiectul este util tuturor fotografilor, mai ales celor începãtori. Mai întâi despre formatul "JPEG".

La începutul anilor 1990, ca urmare a expansiunii pe care o cunoscuse în acea perioadã fotografia digitalã, Organizația Internațională de Standardizare hotărăşte sã înfiinţeze un grup care sã punã ordine şi sã reglementeze acest domeniu de viitor. Grupul nou format s-a numit Joint Photographic Experts Group - grupul de lucru al experţilor în fotografie. Iniţialele grupului (JPEG) au dat şi numele primului format de imagine standardizat de cãtre organizaţia mondialã abilitatã.

Palatul Culturii Iasi - imagine .jpeg editatã si salvatã de mai multe ori

Formatul JPEG face parte din categoria aşa numitelor formate "disipative" - pierd din calitate. Acestea sunt realizate pentru comprimarea cât mai eficientă a datelor, pe baza unui algoritm. Pentru cei interesaţi, AICI pueti găsi toate standardele realizate de grupul JPEG de la înfiinţare şi pânã astãzi.

Marele avantaj al formatului JPEG (sau JPG) este cã poate fi comprimat destul de mult. Din acest motiv este utilizat foarte des pe Internet, oferind fotografii "de la acceptabile la foarte bune". Şi totuşi, în formatul JPEG chiar şi fotografiile de calitate sunt comprimate şi în funcţie de procentul de compresie pot fi "deteriorate" mai mult sau mai puţin.

Notã: Fotografiile comprimate în acest format "acumuleazã" pierderi la fiecare salvare. Păstraţi întotdeauna o fotografie în format "JPEG" originalã. Dacã editaţi fotografia şi apoi o salvaţi şi iar o editaţi - şi o salvaţi şi iar editaţi şi salvaţi... cu fiecare nouã salvare fotografia se deteriorează tot mai mult. 

Consider cã cei care doresc o fotografie de calitate bunã pe Internet (pagini web, bloguri, galerii, etc) pot edita o fotografie în format "jpeg", cu latura mare de maxim 1024 pixeli, cu un grad compresie între 90-95% si care nu depãseste 300-400 kb.

Procesul de "degradare" al imaginii .jpeg la editare multiplã (animaţie)

 

A fost realizat şi un format JPEG "nedegradabil" botezat JPEG2000 (sau JP2), dar care este, deocamdatã, mai puţin utilizat.

În ceea ce priveşte editoarele cu care se pot edita rapid şi de bunã calitate imaginile în format JPEG (şi JPEG2000) recomand douã editoare gratuite (Home User) şi anume Irfan View şi Fast Stone Image Viewer.

 

Interfaţa Fast Sone Image Viewer

Interfaţa operaţiune "save" în IrfanView

Egiptul, credinţa şi istoria românilor

Masca lui Tutankhamon

Citeam pe la începutul primãverii o serie de documente despre "românii din Egipt". Când am vãzut prima datã referirea m-am gândit la foştii colegi de facultate originari din Egipt, care s-au căsătorit şi au plecat cu frumoasele noastre colege, acolo, acasã la ei.

Mănăstirea Sfânta Ecaterina din Muntele Sinai (sursa: crestinortodox.ro)

Din articol am aflat însã cã nu doar despre asta e vorba ci şi de urmaşii foştilor valahi aşezaţi cu 15 secole în urmã, în sudul Peninsulei Sinai. Aceştia formeazã o altă comunitate de obârşie românã, mã rog, valahã şi anume cea a beduinilor Gebalieh (Gebalieh = oamenii muntelui, munteni, dar şi paznic/apărător, în traducere din limba arabã). Ei sunt urmaşii robilor valahi aduşi în secolul VI, de împãratul bizantin Iustinian pentru a ridica, sluji şi proteja Mãnãstirea Sfânta Ecaterina . Istoria acestui trib de beduini valahi ocupã un loc aparte în istoria Egiptului prin descendenţa lor diferitã şi prin faptul cã sunt unul din cele mai vechi triburi din Peninsula Sinai.

Mai multe detalii despre povestea strãbunilor valahi din Egipt puteţi gãsi AICI

Cercetând mai departe pe net, am gãsit o serie de informaţii interesante în Anuarul Facultăţii de Teologie Ortodoxã 2006-2007, care oferã informaţii despre "Legături ale domnitorilor români cu Sinaiul"

Mănăstirea Frumoasa din Iaşi, scutită de dări de către domnitor şi închinată Mănăstirii Ecaterina din Sinai (1736)

Legăturile românilor cu Muntele Sinai nu s-au desfăşurat la întâmplare şi au constituit o permanenţă cel puţin între sec. XV-XIX. "Din 1497, când avem prima mărturie documentară a unui contact româno-sinait, legăturile noastre cu Mănăstirea Sf. Ecaterina de la Muntele Sinai nu au încetat.

Domnitori, curţi domneşti, boieri, simpli credincioşi închină diverse lucruri (biserici, sume de bani, pământuri etc.) mânaţi de un spirit creştin de susţinere ieşit din comun. Intensitatea acestor raporturi, se menţine însă la nivel ridicat numai până la Secularizarea averilor mănăstireşti (1863-1864)".

Neagoe Basarab, Ieremia Movilã, Miron Barnovschi, Vasile Lupu, Constantin Brâncoveanu, Grigore Ghica Vodã, Alexandru Ipsilanti sunt doar câţiva din domnitorii care au trimis daruri sau au întreprins acţiuni în ţară pentru ajutorarea aşezămintelor bisericeşti din Egipt.

Zeiţa Isis protejează mormântul lui TutanKhamon

Am ilustrat aceastã postare cu o serie de fotografii personale realizate într-o expoziţie cu titlul "Tutankhamun - "His Tomb and His Treasure"   pe care am vizitat-o la Budapesta în anul 2009.

Tutankhamon - Sarcofagul mijlociu

Pentru cei interesaţi AICI vedeţi site-ul expoziţiei (de unde se pot procura bilete). Expoziţia itinerantã este încã activã şi se aflã acum undeva în emisfera sudicã a planetei Pãmânt.
Poate, cândva, va putea fi admirată şi ... în România. De ce nu, chiar în Iaşi !?

Sã auzim numai de bine!

Tutankhamon - carul de luptă al faraonului

Tutankhamon - cobra de aur (descoperită în mormânt)