Fotografiază istoria orașului tău - generalul Henri Mathias Berthelot

Totdeauna am refuzat ideea cã la Iaşi "nu prea ai ce fotografia". Iaşul are în memorie o mulţime de poveşti frumoase pe care memoria fotografiilor este datoare să o păstreze pentru eternitate. Să nu uitaţi asta prieteni fotografi, pentru că mulţi din cei care au datoria să se îngrijească de asta, au uitat deja pentru ce au ajuns în funcţiile pe care le deţin. 

 

Primãria Iaşi şi statuia Regelui Ferdinand Întregitorul

 

Vă spun astăzi o poveste fotografiată cu un francez, care a primit supranumele de “prietenul românilor. În octombrie 1916 vine, după o vizită în Rusia, prin Ungheni la Iaşi, generalul Henri Mathias Berthelot, cel ce avea să îndeplinească funcţia de șef al Misiunii Militare Franceze la Iaşi, pe perioada cât oraşul a fost capitală a României, în timpul primului Război Mondial. Ajunge în Gara Iaşi spre miezul nopţii şi este întâmpinat cu urale, cu flori şi o fanfară militară, care a intonat acordurile Maseillaise-ei. Este o amintire pe care Berthelot o va ţine minte toată viaţa. 

 

Henri Mathias Berthelot - "prietenul românilor"(sursa Historia)

 

Generalul francez a participat la organizarea armatei române și la coordonarea atacurilor detașamentelor româno-ruse. Şi pentru că nu exista o rețea de comunicații, s-a ocupat personal de instalarea liniilor telefonice între front și punctele de comandă. 

 

 

Gen. Berthelot si Maresalul Averescu în timpul prezentãrii armatei române (1916) (Historia)

 

Soldații îi spuneau „Generalul Burtălău”, iar după luptele de la Mărăști și Mărășești, deveniseră încrezători că vor putea respinge armata germană. Generalului îi erau simpatici şi scria despre ei că nu le este frică de gloanțe. Între 1916-1917, generalul a fost găzduit în locuința din Strada 40 de Sfinți (acum str. Berthelot). 

 

 

Casa Prof. Bogdan unde a fost gazduit generalul francez (carte postala)

 

 

În amintirea acestui episod, pe fațadă a fost fixată o placă de marmură cu inscripția: „Aici a locuit împărtășind durerile noastre cetățeanul român și marele prieten al neamului - Generalul Berthelot 1916-1917”

 

În 1917 Henri Mathias Berthelot este nevoit să îşi încheie misiunea la Iaşi. Mentine legatura cu Regele Ferdinand si Regina Maria. “Berthelot reuşeşte să îl informeze pe regele Ferdinand despre iminenta semnare a unui armistiţiu la 11 noiembrie 1919, ceea ce permite românilor să declare din nou război şi să se regăsească în tabăra învingătorilor cu doar o zi înainte şi, deci, ulterior, la negocierile de pace de la Versailles şi Trianon.”(Revista Historia Online).  

 

Casa Prof. Bogdan unde a fost gazduit generalul francez

 

 

În istoria armatei române au rămas memorabile cuvintele generalului Berthelot din 11 noiembrie, când la Paris era serbată încheierea războiului. Prin fața comandanților defila un detașament al armatei române. Henri Mathias Berthelot s-a întors către generalul Ferdinand Foch, care comanda trupele francize și i-a spus: ”Foch, saluez! C’est la famille!”. 

 

 

Bustul Generalului Berthelot - parcul Teatrului

 

În semn de recunoștință, generalul francez a fost declarat cetăţean de onoare al României și a fost ales membru de onoare al Academiei Române. În primăvara anului 1927 generalul Berthelot a revenit la Iaşi, dup 10 ani. Este omagiat ca şi la prima sosire. Cu această ocazie a plantat un stejar, în vârstă de 10 ani. Copacul se află în curtea Teatrului Naţional 'Vasile Alecsandri' şi împlineşte anul acesta 104 ani. 

 

 

Stejarul generalului - parcul Teatrului National "Vasile Alecsandri"

 

 

În judeţul Hunedoara existã localitatea General Berthelot. Localitatea își trage denumirea de la numele generalului francez, care poseda acolo o reședință și un teren agricol primite de la regele Ferdinand I și de la Regina Maria a României, drept recunoștință la contribuția armatei franceze la eliberarea României

Din 1923, încă în timpul vieții generalului, consiliul local a botezat localitatea General Berthelot.

Povestea adevărată pe care v-am spus-o aici, merită dezvoltată şi promovată prin fotografie.

Mult succes şi s-auzim numai de bine.

 

 

 

 

 

 

 

Fotografiile pot spune o poveste...

 De cele mai multe ori fotografiile pot spune poveşti. Există o serie de concursuri în care trebuie să spui povesti realizând 5 fotografii. Dacă regulile şi spaţiul îţi permite mai multe imagini, cu atât mai bine. Şi totul începe cu o foarte utilă documentare. Să urmăreşti filonul povestirii. Să vezi unde începe şi unde se termina realitatea. Să vezi unde începe şi unde se termina ficţiunea. Ce rezistă şi ce nu rezistă în fata criticii. Da, poţi înşela mintea cu o fotografie, dar, tot atâta de bine, fotografia poate reprezenta o mărturie foarte reală a ceea ce vrei să arăţi. Mai bine lămureşti pe cineva arătându-i o fotografie decât explicându-i în cuvinte într-un text. Iată un exemplu mai jos...

Mănăstirea Galata - Iaşi

În curtea mănăstirii Galata a funcţionat, în perioada 1923 – 1950, Penitenciarul Central Iaşi. Aici au fost înfiinţate ateliere de cizmărie, fierărie, lingurărie, tâmplărie și olărie, unde lucrau deținuți. 

În curtea Mãnãstirii , in subsol erau celule.

Au fost înfiinţate ateliere meştesugãreşti unde lucrau deţinuţii

 Circulă o legendă contemporană care spune că la Mănăstirea Galata au fost încarceraţi pictorii Corneliu Baba şi Ion Jalea. Au fost închişi pentru vina de a fi semnat fără prenume în josul unor picturi care îi reprezentau pe Elena (Babă) şi Nicolae (Jalea) Ceauşescu. 

Corneliu Baba si Ion Jalea (foto:Agerpres)

 Povestea nu prea sta în picioare, cel puţin în ceea ce priveşte familia Ceauşescu. Deşi Ceauşescu era prezent în politică chiar şi înainte de al II-lea Război Mondial, familia a “intrat în scenă”, abia după accederea lui Nicolae la funcţia de secretar general al Partidului (1965). Şi în 1950 închisoarea de la Galata fot desfiinţată. Pe zidurile mănăstirii se văd şi astăzi multe “semnături” ale deţinuţilor. 

 

Semnãturi ale deţinuţilor pe zidurile bisericii

Idem

Contactul lui Corneliu Baba cu Iaşul pare să fi durat din 1935 până în 1946 la Facultatea de Arte Frumoase, unde a fost mai întâi student (al lui Nicolae Tonița) şi mai apoi profesor. Sculptorul Ion Jalea a ajuns la Iaşi cu ocazia unei expoziţii (la sfârşitul Primului Război Mondial) şi mai apoi cu ocazia inaugurării Grupului Statuar al Voievozilor din Iași (1934). El este autorul a doua statui (Dragoş Voda şi Mihai Viteazul ) din grupul de statui ale celor 8 domnitori romani. 

Ion Jalea - Mihai Viteazul

Ion Jalea - Dragoş Vodã

 Am identificat totuşi o fotografie (făcută în 1963) în care apar cei doi (Ion Jalea şi Corneliu Baba) alături N. Ceauşescu şi Gh. Gheorghiu Dej. Se pare că, pentru frumuseţea “poantei”, legenda cu Jalea şi Baba a funcţionat o perioadă…

Ion Jalea, Corneliu Baba, N. Ceausecu si Gh.Gheorghiu Dej si altii la vizita expozitiei organizate cu prilejul Conferinţei pe ţară a Uniunii Artiştilor Plastici. (mai 1963) -

sursa: Arhiva Institutului de studii istorice şi social-politice de pe lângă C.C. al P.C.R., fondul Fotografii, mapa I/166. Fototeca online a comunismului românesc

Desigur, documentarea poate continua şi povestea devine tot mai complexã. 

Mult succes şi s-auzim numai de bine.