Se afișează postările cu eticheta Clubul Fotografilor Iasi. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Clubul Fotografilor Iasi. Afișați toate postările

vineri, 19 august 2016

E ziua fotografiei. La mulți ani!

Astãzi este Ziua Fotografiei. Se împlinesc 177 de ani de când a fost inventatã aceastã formã de expresie artisticã. Blogul FOTO-IDEEA ureazã "La multi ani" tuturor fotografilor, oriunde s-ar afla ! Happy Birthday photo fans wherever you are!




luni, 15 august 2016

Simplitate şi creativitate. Şi nu doar o simplã invitaţie.

Dupã cum spuneam într-o postare anterioarã una din regulile importante de compoziţie în fotografie este regula simplităţii. Fotografia nu trebuie să fie complicată, trebuie să aibă un subiect cât mai simplu şi clar, uşor de perceput de către privitor. Dacã vrei sã manipulezi prin fotografie o poţi face foarte uşor şi complici lucrurile, dar fotograful creator este onest şi îşi transmite mesajul simplu, elegant, direct.


Când compune un cadru, un fotograf creator trebuie sã se întrebe "ce pot elimina din imagine" şi nu "ce aş putea să adaug" sau ce îmi lipseşte!?

Şi reamintind aceste idei m-am gândit sã vã propun o "analizã" concretã. De ce fac asta şi ce presupune activitatea vedeți mai jos. Nu cunosc detalii, dar presimt cã vom avea câteva subiecte de "analizat" în urmãtoarele postãri. 

De fapt, în continuare, vã fac o invitaţie la vernisajele a douã evenimente fotografice organizate de Clubul Fotografilor Iaşi. Cele douã evenimente sunt:

1. Expoziţia de fotografie "Omul de pe urmă"
Perioada: 15 august 2016 – 3 septembrie 2016



Expoziţia este realizatã cu prilejul Zilelor Eminescu Botoşani - Ipoteşti 2016 şi a Zilei Culturii Naţionale (15 ianuarie), de cãtre Florin Marius Aioanei şi Alexandru Pohață, membri ai Clubului Fotografilor Iaşi şi absolvenţi ai Universităţii de Arte "George Enescu" din Iaşi. Autorii ne prezintã 30 de imagini în format 30X45, pe care le-au reunit în expoziţia "Omul de pe urmă". Fotografiile încearcã să surprindã ordinea în dezordine identificându-i pe oamenii singuri, fãrã nume, din mulţime.
------

2. Expoziţia de fotografie "De prin folder adunate"
Perioada: 15 august 2016 – 4 septembrie 2016



Expoziţia cuprinde 51 de lucrări realizate în ultima perioadă în mai multe zone ale României. Autorul este Răzvan Șchiopu, pasionat de fotografie de mai bine de trei ani de zile.
Vã invit prin urmare la vernisajele celor douã expoziţii ce au loc marţi, 16 august 2016, ora 18:30 în Sala „Diotima” a Casei de Culturã "Mihai Ursachi" din Parcul Copou.

În mod sigur vom avea avea mai apoi subiecte... simple și elegante de "analizat".



joi, 28 iulie 2016

Scurtã istorie a fotografiei la Iasi

Clădirea Academiei Mihăilene de pe strada Arcu
Pentru cã este vacanță și lumea are nevoie de destindere m-am gândit să fac o scurtă descriere a modului în care a evoluat fotografia și activitatea fotografică în Iași încă de la momentul aparaiției acestei frumoase invenții. Reiau pe scurt o prezentare pe care am făcut-o la cea de-a 133-a întrevedere: publică a CFI din 5 mai 2015.

Anul 1839 este considerat anul oficial al invenţiei fotografiei. Este anul în care Jacques Mande Daguerre a inventat procedura de transpunere a unui cadru din realitate într-o imagine pe o placă metalică (dagherotipie).

Prima fotografie făcută vreodată – Vedere de la fereastra din Le Gras - a fost realizatã de Nicephore Niepce așa cum ați putut afla și din postarea De-ale fotografiei .

Albina Românească, gazetă care a apărut la Iași între 1829-1850. Proprietar și redactor Gh. Asachi
Clădirile de pe str. V. Alecsandri, unde a funcționat sediul Gazetei Albina românească
În urma documentării pe care am făcut-o voi puncta în continuare căteva etape ale istoriei fotografiei în "dulcele târg al Ieșilor". Fotografiile îmi aparțin, iar câteva sunt scanate după diverse documente la care am avut acces în cursul documentării mele.
  •  La câteva sãptãmâni de la patentarea dagherotipiei – Revista “Albina Româneascã” a lui Gh. Asachi anunta vestea cea mare (februarie 1839) 
  • În 1840 la Academia Mihãileanã se fãceau studii privind dagherotipia
  • In 1841 Școala de Arte și Meserii Iași deschidea primul atelier fotografic pentru public
  • In 1850 este fondat Atelierul fotografic al fratilor Ioan si Nestor Heck


  • La sfârșitul sec XIX, în cartierele Iașului apar diverse ateliere pentru fotografii la minut
  • pe str. Lapusneanu existau mai multe ateliere fotografice : Chaland (nr.10), Flaschner (nr.41),
    Franchette (nr.44). (Almanachul tipografic” din 1897).
 
Coperta Almanachului tipografic

Atelierele fotografice din Iași la data apariției Almanachului


  • În 1932, în Iași existau patru studiouri fotografice: două pe Strada Lăpușneanu, unul în Piața Unirii și unul în Târgu Cucu, iar în 1940 erau deja 8(opt) (sursa: Ion Mitican).
  • În perioada de după 1945 numărul atelierelor fotografice din Iași s-a stabilizat la 5-6 și acestea au fost preluate de către sistemul cooperatist. 
  • În ceea ce privește fotografii vreau să amintesc aici două nume pe care le admir și respect pentru ceea ce au făcut și fac în domeniul fotografiei ieșene: Ion Matei Agapi și Dan Mititelu
La Palatul Culturii din Iași există o foarte valoroasă colecție, unică în țară, cu peste 100 de aparate fotografice ce ilustrează evoluția lor în timp.

Fără îndoială ar fi multe de povestit despre fotografie la Iași. Voi continua documentarea și discuțiile cu persoane abilitate pe această temă. Ideea de a face un muzeu al fotografiei la Iași mi se pare în continuare de actualitate și vreau să realizez acest proiect. Ce șanse sunt !?  Dumnezeu știe... Aș vrea ca proiectul să facă parte din obiectivele unei Asociații Clubul Fotografilor din Iași, dar și aici lucrurile se mișcă greu. 
Mergem înainte.
Să fim sănătoși cu toții și s-auzim numai de bine !

 

luni, 4 iulie 2016

Fotografia și bicicleta. E-book gratuit.

Viața la țară, pe bicicletă

Voi prezenta în două cuvinte o altă idee de proiect fotografic interesant. Este vorba de fotografiile cu şi despre biciclete/biciclişti. Tot mai mulți oameni folosesc bicicleta pentru a se deplasa în interiorul şi în afara localităţilor de reşedinţă. Bicicleta a devenit totodată şi un mijloc de petrecere a timpului liber. Apare astfel ca justificat locul  bicicletei în fotografia documentară (şi nu numai) a timpurilor noastre. Amãnuntele care au în vedere partea "artisticã" a proiectului sunt strâns legate de creativitatea si imaginația autorului.

Cine pe cine, cine cu cine !?

Din punct de vedere al compoziţiei posibilităţile sunt practic nelimitate. Bicicleta poate fi subiectul central şi uneori singurul, însoţit de jocuri de culoare, de forme, texturi şi umbre.

Exemple de astfel de proiecte poate fi vãzute AICI (Lone Bicycle photo Project)

Concurență !?

Alteori subiectul îl reprezintă doar perechea bicicletă/biciclist.

Doar noi doi


Se pot face asocieri/relaţionări cu alte persoane sau alte subiecte (bãtrâni, tineri, reciclare, sport, condiție fizică, aspecte ecologice, etc.)

Întrecere ad-hoc


În ceea ce priveşte locurile unde se pot realiza fotografii în zona Iaşi, reamintesc aici de iniţiativa  specialiştilor de la Facultațea de Geografie și Geologie, Departamentul de Geografie, din cadrul Universității “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi despre care am pomenit într-o postare anterioarã. Au fost propuse trasee pe diverse teme, au fost identificate obiective turistice și activități caracteristice pentru fiecare temã în parte și a fost propus un itinerariu optim de parcurgere a acestora. Unul din trasee se numeşte ”7 coline pe bicicletã” (Traseul Activ) şi se adresează pasionaţilor de ciclo-turism. După cum spuneam, este o posibilitate aparte de a explora și fotografic orașul Iași și împrejurimile sale.

Fãrã nicio legăturã cu Turul Frantei, în curs de desfasurare în zilele acestea, ideea de a fotografia un concurs de ciclism este la fel de interesantã.

Am în vedere atitudinea grupului de concurenți

Efortul concurenților

Spectatorii de pe margine

Personalul auxiliar

La finalul cursei


Pasionaţii de călătoriile pe bicicletă şi în acelaşi timp de fotografie pot găsi mai jos şi descărca o carte (limba engleză) în format electronic care vă pune la dispoziţie informaţii şi cunoştinţe pentru realizarea unor fotografii deosebite într-o călătorie cu bicicleta.

joi, 30 iunie 2016

Viața la țară (I)

Animalele - un subiect frumos pentru un foto-proiect în spatiul rural
 Acum câţiva ani membrii Clubului Fotografilor din Iaşi obişnuiau să organizeze, la sfârşit de săptămână, foto-ture în afara oraşului. Se organizau ieşiri în judeţ în diverse localităţi rurale sau în satele din Zona Metropolitană  (localităţi aflate pe o rază de 30 km în jurul municipiului Iaşi). Deplasarea se făcea cu transportul auto local sau cu trenul şi rareori cu autoturismele proprii.

Spaţiul rural oferă numeroase subiecte interesante pentru un proiect fotografic ce se poate încheia cu o expoziţie faină.

Ocupațiile

Se poate organiza o expoziţie cu lucrări "artistice", dar şi o expoziţie documentara este bine-venită. O astfel de expoziţie colectivă, împreună cu colegii de la CFI, am organizat în 2013,  în Galeria "La Gard" din Parcul Copou.

Poate cândva, cumva, una din instituţiile româneşti abilitate vor folosi fotografiile în scopuri educative, pentru cercetare şi/sau informare cum se întâmplă în alte ţări europene.

Peisajul

Un văcar modern


Ocupații de sezon

Şi pentru că tocmai au decis să renunţe la statutul lor de membru al UE mă voi referi la Marea Britanie şi voi da ca exemplu Reţeaua muzeelor din spaţiul rural ( Rural Museums Network)

Reţeaua furnizeazã sprijin pentru dezvoltarea accesului la colecţiile patrimoniale şi informaţiile rurale, dar şi pentru facilitarea cercetãrii în zona rurală.


Strada/Ulița



Muzeul Spaţiului Rural Englezesc (The Museum of English Rura Life) este dedicat spiritului spaţiului rural din Anglia şi locuitorilor săi. Întreţine colecţii din zona rurală spre folosul tuturor locuitorilor ţării.

Colecţia de fotografii a muzeului cuprinde cca 15.000 de imagini, acoperind o perioadă de peste 70 de ani de schimbare a zonei rurale din Anglia.

Una din cele mai interesante este cea a lui John Tarlton. Fotografiile acestuia acoperă spaţiul rural englezesc în perioada 1940-1980. În această perioadă autorul şi-a publicat fotografiile în diverse reviste despre spaţiul rural al Angliei (Field, Shooting Times, Farmers Weekly and Country Life). O parte din fotografiile sale pot fi admirate AICI.

În general fotografiile din satele românești surprind aspecte de zi cu zi din gospodãriile rurale, viaţa la câmp, cultivarea plantelor şi creşterea animalelor, apiculturã, pescuit şi alte ocupaţii curente. Nu lipsesc imagini de la evenimentele vieţii: nunta, botezul, etc.

Copii și animalele

Vacanța

La scăldat


În final douã proiecte faine din viaţa satului românesc:


marți, 28 iunie 2016

Te rog, nu mai fotografia timpul pe automat !

Oare cum ai putea să simbolizezi timpul / trecerea timpului în fotografiile tale !?
E o întrebare grea şi răspunsul nu poate fi unul singur. S-au străduit filozofi care mai de care să ne lămurească ce este timpul dar noi, "muritorii de rând", nu putem face altceva decât să constatăm că timpul curge şi nu oricum: el trece peste noi şi nu-l mai putem da înapoi.

O relatie temporala copil-persoană în vârstă

"Ne place să spunem că trăim în secolul vitezei, că dacă nu ești cel mai rapid atunci ești mort, că pe cel de pe locul doi nu și-l amintește nimeni. Acceptăm prea ușor un ritm impus de alții, o goană fără sfârșit către ținte care nu sunt aproape niciodată visele noastre..." Am citat din prezentarea la o expoziţie de fotografie a colegului meu Cristian Țibu, de la Clubul Fotografilor din Iaşi, al cărei vernisaj va avea loc marţi, 5 iulie 2016, la ora 18,30, la Casa de Cultură "Mihai Ursachi" din parcul Copou. Titlul expoziţiei este "Arhitecturi efemere".

Nu cunosc şi nu am văzut nici una din lucrările ce vor fi expuse, dar mi-a atras atenţia cuvântul "efemer" din titlu. EFEMÉR = De scurtă durată; trecător, vremelnic. (dexonline).

Am avut acum 2-3 ani intenţia de a realiza o serie de fotografii în relaţie cu noţiunea de timp şi voi descrie "frãmântãrile" mele de atunci pe acest subiect (fotografiile îmi aparțin).

Cred că este imposibil şi în mod sigur inutil să încerci să simbolizezi timpul ca noţiune în sine (conform dexonline timp= Mediu omogen și nedefinit, analog spațiului, în care ne apare succesiunea ireversibilă a fenomenelor). Dar ceea ce poate fi simbolizat şi aparent... interesează este trecerea timpului (cealaltă accepţiune a timpului, conform dexonline este: timp= Durată, perioadă, măsurată în ore, zile etc., care corespunde desfășurării unei acțiuni, unui fenomen, unui eveniment; scurgere succesivă de momente; interval, răstimp, răgaz).


În fotografie, trecerea timpului poate fi simbolizata în diferite moduri:

  • utilizând un instrument de măsurare a timpului: un ceas, un calendar, o clepsidră



  • utilizând relaţia tânăr - bătrân

Pare că undeva în față se zărește tineretea trecută






















  • prezentând efecte ale trecerii timpului:  o casă veche, o faţă ridată, un cimitir, un om în vârstă
În prim plan simbolul crucii, în fundal o persoană cu barbă albă

Un bărbat cu toiag în parcul cu copaci înalți

Trei generații...
  •  folosind elemente ce simbolizează schimbarea/dezvoltarea în timp (de ex: o spirală)

În fundalul străzii, două imagini din două epoci diferite

Spirala ceasului de la Palatul Culturii (efect Droste)

Filozoful australian Elisabeth Grosz spune: "timpul are o calitate şi aceasta este intangibilitatea, emiterea de particule elementare are loc numai în trecerea sau transformarea obiectelor și evenimentelor. Timpul în sine moare, renăscând şi deschizându-se spre mişcare şi dezvoltare"

Sunt convins "iubite cetitoriule" cã ai cunoștință de încă 15-20 de modalități de simbolizare a trecerii timpului în fotografie. De aceea, dacă ai... timp, arată-ne și nouă aici sau pe Forum câteva din realizările tale. Îți vom fi veșnic recunoscători.

Și apropo, știai că timpul trece mai repede atunci când te grăbeşti !?

Fără să ne grăbim, te invit marţi, 5 iulie 2016, la ora 18,30, la Casa de Cultură "Mihai Ursachi" din parcul Copou la vernisajul expoziţiei "Arhitecturi efemere" aparţinând lui Cristian Ţibu.


duminică, 26 iunie 2016

Brexit-ul și Ion Creangă al nostru

Zilele astea toată lumea vorbeşte englezeşte. Nu ştiu dacă gândeşte prea multă lume englezeşte, dar Regatul Unit se afla pe prima pagină a ziarelor şi în breaking-news-urile posturilor de televiziune. Am uitat de căldură, de Campionatul European de Fotbal şi exersãm limba engleză.

Brexit ! Bbb-rexit, Brrrrrr-exit, brex-iiiit şi tot aşa, chiar dacă nu toţi ştiu ce înseamnă asta! Mi-am adus aminte cum noi elevii de la Negruzzi (liceul Costache Negruzzi din Iaşi) obişnuiam să ne bucurăm de regionalismele lui Creangã al nostru cel profund şi obişnuiam să ne amintim de ele în cele mai ciudate momente ale existenței noastre, de zi cu zi.

Ceva de genul - "britanicii şi-au luat rămas bun de la călcâie". "S-au cărăbănit, au pârlit-o la fugă” ar spune povestitorul, iar noi am completa: au pornit de la ideea că Uniunea Europeană “era balcâza şi lălaie de-ţi era frică să înnoptezi cu dânsa în casă”.

Se pare că nimeni dintre cei ce au votat nu a înţeles nimic dar într-un entuziasm subit anti-UE au mers la vot. Cum s-ar zice, “fiecare pentru sine croitor de bine”. O bulibăşeală totală şi-a făcut loc în mintea unor britanici. "Poate că acesta-i vestitul Ochilă, frate cu Orbilă, var primar cu Chiorilă, nepot de sora cu Pândilă, din sat de la Chitila, peste drum de Nimerilă ori din târg de la Să-l Caţi, megieş cu Căutaţi şi de urmă nu-i mai daţi".

Cei mai mulţi regretă acum acţiunea cu referendumul, au început să dea înapoi şi fac scenarii de tot felul. “Vorba ceea: lasă-l măi! L-aş lăsa eu, dar vezi că nu mă lasă el acum!”

Dar să dăm la spate <brexitul> lor, cãci vorba ceea : “milă mi-e de tine, dar de mine mi se rupe inima de milă ce-mi este.”

Modelajul în lut pare un meșteșug simplu

Să ne întoarcem la ale noastre, la Iaşi şi la Copoul nostru cel de toate zilele. De vreo nouă ani de zile în fiecare vară la sfârşitul lui iunie-începutul lui iulie, după târgul "Cucuteni 5000", Asociaţia Meşteşugurile Prutului organizează o tabără de creaţie pentru copii "Micii meşteri din Copou."
Evenimentul se adresează elevilor cu vârste cuprinse între 9 şi 17 ani, care sunt instruiţi de către meşteri populari renumiţi, în tainele unor meşteşuguri populare româneşti tradiţionale (olărit, modelaj în lut, împletituri din paie şi din sfoară, cioplituri în lemn, picturã icoane din lemn şi altele).

Tehnica nodurilor este o artă la îndemână
An de an, Primãria Iasi si Asociatia "Dialog pentru Dezvoltare" Iasi au fost doi din partenerii permanenti ai evenimentului. TVR Iasi, Radio Iasi si presa scrisã localã promovează evenimentul și sunt alãturi de organizatori. Anul acesta, Puteţi învăţa la Iaşi ceva ce poate aţi văzut cândva doar la bunici - spune Ziarul de Iaşi într-un articol de acum câteva zile.

Atelierul de pictură icoane pe lemn
De la an la an numărul celor prezenţi a crescut şi la ediţia din 2016 (cea de-a IX-a) numărul copiilor prezenti a ajuns la peste 100. Într-un fel sau altul, mă simt legat de această tabără pentru că am participat la organizarea unora din cele 9 ediţii şi sunt atasat de Asociaţia ART - Meşteşugurile Prutului. Asociaţia a fost înfiinţată în anul 2008, în  urma unui proiect  european la care am participat. Meritele cele mai mari în organizare şi "sufletul" taberei este Silvia Cozminca, preşedinta Asociaţiei, fără de care lucrurile ar fi mult mai complicate. Aş vrea să găsim o formă de finanţare permanentã şi metode de a asigura sustenabilitatea acestui eveniment devenit deja permanent şi la care toată lumea vrea să fie an de an partener.

Tot în tabără învățăm și meșteșugul vânzării lucrărilor noastre
Vă invit deci în perioada 27 iunie - 2 iulie 2016, în Parcul Expoziţiei din Copou (vis-a-vis de Grădina Botanică)  să vedeţi ce pot face peste 100 de copii frumoşi şi 11 meşteri inimoşi în decurs de o sãptãmânã.

FOTO-IDEEA : În urmã cu doi ani de zile în urma unui astfel de eveniment am avut ocazia sã particip la organizarea de cãtre Clubul Fotografilor Iasi a unei expozitii colective de fotografie cu titlul "Mâinile" din care puteti vedea mai jos câteva lucrãri personale.


Sculptura în lemn




Meșteșugul olăritului cere abilitate, atenție și efort