Se afișează postările cu eticheta fotografie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta fotografie. Afișați toate postările

duminică, 4 decembrie 2016

Zãpada ca simbol

Zăpada - Fotografie explicativã pentru generaţiile viitoare - blog FOTO+IDEEA
Zăpada - Fotografie explicativã pentru generaţiile viitoare
Am intrat în luna decembrie a anului 2016. De ani buni sãrbãtorile de iarnã încep la sfârşitul lunii noiembrie. De la an la an, oamenii par a uita spiritul creştin românesc al Crãciunului, orientându-se spre sãrbãtorile de import. Totul începe cu Halloweenul, trece prin nebunia lui Black Friday şi odatã intrat în luna decembrie ne aruncãm cu totul în ciorãpeii roşii-verzi puşi... pe calorifer în aşteptarea Moşului. Mai cântãm câteva colinde cu reni şi clopoţei, flirtãm un pic cu d-na Crăciun sau cu Crãciuniţele (depinde de vârstã) şi gata, anul se sfârşeşte.

Iaşi - Grădina Copou - blog FOTO-IDEEA
Iaşi - Grădina Copou

Iaşi - Grădina Botanică - blog FOTO-IDEEA
Iaşi - Grădina Botanică


Una peste altă lună decembrie este luna cadourilor, a Moşului îmbrãcat în roşu, a frigului moderat şi a zãpezii. În ceea ce priveşte frigul, românii preferã mai degrabã sã plece în Dubai sau în nordul Africii de sãrbãtori decât sã petreacã în România. Iar de când cu încãlzirea globalã, zãpada a ajuns lucru rar şi tindem sã uitãm cum aratã.

Iaşi - Gădina Botanică-blog FOTO-IDEEA
Iaşi - Gădina Botanică

ZĂPADĂ, zăpezi, s. f. Precipitație atmosferică solidă, sub formă de fulgi albi, alcătuiți din cristale de apă înghețată; strat provenit din aglomerarea acestor fulgi, când temperatura solului este sub 0°C; omăt, nea, ninsoare.


FOTO-IDEEA: Fotografiile de iarnã sunt frumoase pentru cã anotimpul alb aduce acea dozã de nou şi surprinzãtor de care are nevoie o compoziţie bunã. Iată câteva sugestii pentru fotografii începãtori.

Paşi pe zăpadă - Iaşi - Grădina Copou- blog FOTO-IDEEA
Paşi pe zăpadă - Iaşi - Grădina Copou

1. Pentru fotografii cu mai putinã experienţă şansele de succes sunt, probabil, mult mai mari atunci când ziua este înnoratã sau ceţoasa decât o într-o zi cu soare. Poţi obţine un contrast mai bun şi un dramatism mai puternic. Nu e chiar uşor să setezi o cameră foto când ai o zi cu soare, cu zăpadă strălucitoare.

Iaşi - str. Ştefan cel Mare (an 2001) - blog FOTO-IDEEA
Iaşi - str. Ştefan cel Mare (an 2001)

2. Pentru zãpada care cade utilizeazã o viteză de declanşare mai ridicatã (circa 1/250 e ok). Altfel vei avea mai degrabã "ploaie" în fotografie decât fulgi de zãpadã.

3. Specialiştii recomandã supraexpunerea în cazul fotografiilor cu zãpadã (cu 11/2 la 2 fstops). Asta dacã vrei ca zãpada ta sã fie albã şi nu o nuanţă de gri. Existã o explicaţie logicã, dar nu insist acum.

Iaşi - Ninge pe-nserat - blog FOTO-IDEEA
Iaşi - Ninge pe-nserat

4. O patã de culoare într-o fotografie cu zãpadã este întotdeauna binevenitã.

5. Fotografiile cu zãpadã aratã minunat în alb şi negru. Fã acest exerciţiu şi încearcã sã le vedeţi aşa când compui cadrul.

Iaşi - grădina Copou (an 2001) - blog FOTO-IDEEA
Iaşi - grădina Copou (an 2001)
6. Fotografia de noapte cu zãpadã pare a fi mai simplã decât cea fãrã zãpadã.

Mult succes şi o iarnã frumoasã cu zãpadã cât mai fotogenicã.

DJ12A-cinemagraph realizat de Google Foto după o fotografie personală + blog FOTO-IDEEA
DJ12A-cinemagraph realizat de Google Foto după o fotografie personală








 

marți, 29 noiembrie 2016

Imaginea şi reţeta succesului facil

Editam asearã o fotografie şi m-au "nãpãdit" gânduri pe marginea subiectului şi a relaţiei acestuia cu mediul exterior. Glumesc! Mã gândeam la perioadă aşa zisei "crize economice" din perioada 2007-2009. Au apărut tot felul de specialişti, tip "guru" în economie, care ne-au povestit despre cauze, motive, cicluri, sisteme, etc. S-a pus problema chiar a schimbării sistemului socio-economic pe Planeta Pãmânt. Şi câte şi mai câte...!

Am cugetat atunci la sistemul de promovare utilizat de câţiva ani buni şi care s-a impus aproape în toate domeniile vieţii noastre banale, de oameni normali (nu VDT!). E vorba de sistemul bazat pe imagine, dar nu imaginea ca fotografie ci imaginea ca impresie.
Imagine= reflectare de tip senzorial a unui obiect în mintea omenească sub forma unor senzații, percepții sau reprezentări (dexonline).

Consider că acest mod de a te impune, din punct de vedere comercial mai ales, nu are viaţă lungã, chiar dacã este foarte actual, chiar dacă lucrurile evoluează şi metodele de promovare tot mai moderne schimbă percepţii, caractere şi chiar vieţi.

Chiar ieri am văzut la ştiri un reportaj de la "Black Friday-ul" american. Lumea se bãtea şi se omora pentru nişte... prosoape ieftine. O fi fost marfã chinezeascã... de contrabandã!?  La ştirile sportive aflu că un club de fotbal britanic doreşte achiziţionarea jucătorului argentinian Lionel Messi pentru suma de 200 milioane de Euro. Măi să fie ! Nu e oare prea mult!? 

Acum câţiva ani, fabricile vechi româneşti se vindeau cu 1 leu. A trebuit, nu de mult, să-mi cumpãr o cămaşă şi am intrat într-un magazin de specialitate al unei firme cunoscute dintru-n mall. Preţul pe măsură, adică proporţional cu distanţa faţă de litera "A", a literei cu care începe numele firmei. La 1 km distanţă o firmã româneascã, ascunsã de ochii lumii, vinde cămăşi la o treime din preţul celei de mai sus. Acelaşi material, aceeaşi calitate, tot după o purtare o arunci la spãlat. Imaginea bat-o vina! Am senzaţia cã viaţa se distorsioneazã încetul cu încetul, imagine după imagine, după imagine...

Şi tot editând la fotografia mea  şi tot gândindu-mã la imaginile lor am gãsit reţeta idealã pentru a avea succes în zilele noastre, în acest sistem suprasaturat de "imagine".

1. Ieşi în lume la momentul potrivit;
2. Ai o atitudine corespunzãtoare;
3. Profiţi de o "luminã favorabilã".

La final vedeţi şi fotografia cu pricina.
În rest, s-auzim numai de bine!

reţeta succesului facil - blog FOTO-IDEEA
Reţeta succesului facil



duminică, 6 noiembrie 2016

Marc Aureliu şi pasiunea ta

Marcus Aurelius imparat roman (161-180 e.n.)
Marcus Aurelius - împãrat roman (161-180 e.n.) şi filozof

Întotdeauna am fost de acord cã voi avea de învăţat mereu de-a lungul vieţii. Consider cã fãrã educaţie oamenii şi nu spun vorbe mari, nu sunt mai valoroşi decât... "o ceapã degeratã". De altfel, unii spun cã există un câmp energetic la nivelul pãmântului, o infosferã o numesc alţii, unde se depoziteazã cunoştinţele şi informaţiile pe care omenirea le-a acumulat de la începuturile ei. La aceasta infosferã avem acces cu toţii şi ghidaţi de oameni pregătiţi (învăţători, profesori, instructori) acumulãm cunoştinţe în funcţie de "deschiderea" pe care o avem pentru vechi şi nou. 

Ultimii 27-28 de ani şi mai ales ultimii ani ai secolului trecut reprezintă un exemplu bun pentru a exemplifica ceea ce afirm. A existat o perioadã în care educaţia a trecut pe locul doi în clasamentul priorităţilor. Tehnologia avansatã nu poate înlocui beneficiile unei educaţii eficiente. Degeaba ai iPhone ultimul tip şi Internet dacã nu dai bunã-ziua, scuipi şi arunci resturi pe jos la întâmplare.
Se pare cã în istoria sa umanitatea a trecut de mai multe ori prin astfel de perioade.


Despre haos Constantin 2016
Despre haos
În una din postãrile sale pe blogul personal, prietenul Eric Kim ne povesteşte ce învăţăminte a putut trage dintr-o lucrare, care a primit mai târziu titlul "Meditaţii (Gânduri cãtre sine însuşi)" şi al cărei autor este Marc Aureliu un cunoscut împãrat roman (161-180 e.n.) şi filozof.
Marc Aureliu a trãit într-una din acele perioade tulburi de care vorbeam mai înainte. Era haos, civilizaţia era atacatã din diferite pãrti, oamenii erau derutaţi de schimbările care aveau loc. Nu este foarte clar dacă Marc Aureliu a dorit vreodatã să-şi facã publice "gândurile cãtre sine însuşi"


Am extras câteva principii din cele 10 "meditaţii" ale lui Marc Aureliu pe care Eric le considerã importante pentru formarea sa ca fotograf.

1. Nu pierde timpul speculând şi comentând ceea ce fac alţii.
Din pãcate asta este ceea ce se întâmplã în lumea fotografilor români, inclusiv a celor din Iaşi. Circulã şi o glumã în acest sens pe care am mai amintit-o pe blog.
"-De câţi fotografi este nevoie pentru a înşuruba un bec!?
- De 50.
- Dar de ce atâţia!?
- Pãi unul înşurubează becul, iar ceilalţi declarã invidioşi cã şi ei puteau face acelaşi lucru"

Nu pierde timpul cu amanunte
Nu pierde timpul cu amanunte

2. Eşti mai puternic decât crezi
Poate nu poţi preveni "mizeriile" pe care ţi le aruncã ceilalţi, dar poţi sã le ignori sau sã schimbi modul în care le interpretezi tu. Viaţa nu e uşoară spune Marc Aurelius. Ea seamãnã mai mult cu luptele libere şi mai puţin cu dansul.


3. Încearcã sã oferi ceva celorlalţi/comunităţii
Cu cât vom oferi mai mult cu atât vom primi mai mult. E o afacere "win-win". Nu ne-am nãscut pentru a ne simţi bine sau pentru a mânca bine şi gustos. Ce ne face fericiţi în viaţă!? Aminteşte-ţi postarea cu Steve Jobs. Gândeşte-te la familia ta, la prieteni şi cunoştinţe. Priveşte, descoperã subiecte şi transmite mesaje şi idei în fotografiile tale.

Priveşte, descoperã subiecte, transmite mesaje şi idei


4. Nu te plânge niciodatã
Este ceva care te nemulţumeşte!? Pur şi simplu ignorã-l! Taie-l din lista ta de prieteni! Nu-l mai urmãri! Schimbã canalul! Nu putem schimba situația externã care ne afecteazã, dar o putem evita sau putem schimba oricând atitudinea noastră față de ea. Sigur vei gãsi subiecte frumoase, studiazã şi pune-ţi imaginaţia la lucru.


5. Poţi gãsi fericirea în lucruri mãrunte
Tu ești stăpânul propriului tău destin. Nu te plânge. Mai degrabă, culege toate beneficiile din starea în care te afli. Nu cãuta locuri noi pentru a fotografia, cautã sã vezi şi sã fotografiezi lucruri noi în acelaşi loc.


Eric Kim - New Orleans, 2015
Eric Kim - New Orleans, 2015






vineri, 28 octombrie 2016

Esti fotograf pasionat!? Atentie la capcane (II)


Vorbeam într-o postare anterioarã despre pericolul de a deveni o "mașinã de fotografiat" sau acela de a-ti pierde "scânteia" pasiunii care te-a fãcut sã îndrãgesti fotografia. Mai sunt douã "pericole" care consider cã trebuie luate în seamã

c. Lenea

Dupã ce ai fotografiat mult o perioadă lungã, vine o vreme în care simţi nevoia sã stai, sã te odihneşti.
Odihna e una iar lenea e alta. Atunci când ţi-e greu să te muţi un metru mai la stânga sau la dreapta, când te grăbeşti şi nu mai aştepţi momentul potrivit, când nu te mai deplasezi pânã în vârful dealului pentru un cadru mai bun ceva e în neregulã. Acestea sunt semne cã devii leneş, iar justificarea cea mai frecventã este "nu am timp" sau "nu am chef".


Soluţia, spune Kav Dadfar, autorul articolului de care vorbeam în postarea anterioară, este sã faci o pauzã de la fotografie, sã uiţi de ea pentru câteva zile şi sã te ocupi cu altceva. Dupã câteva zile vei reveni cu mai multã energie. Şi în aceste câteva zile, adaug eu, propune-ţi sã realizezi unul sau douã proiecte fotografice pentru suflețelul tău. Planificã, scrie pe hârtie detaliile, stabileşte-ţi obiective, activităţi şi rezultate. O expoziţie fotograficã personalã!? De ce nu!?


d. "Camera ataşată"

Orice fotograf pasionat îţi va spune cã are o camerã foto ataşată pe care o poartã la el mereu. Ce poate fi mai rãu decât "sã vezi" şi sã pierzi o imagine extraordinarã pentru cã nu ai aparatul de fotografiat la tine!?


Şi totuşi, se spune că ceva nu e în regulã. Nu mai apuci sã te bucuri de anumite momente din viaţă pentru cã mintea ta este "ocupatã". Se aflã mereu "la lucru" şi cautã în permanentã oportunităţi de fotografiat. Autorul nostru face o remarcã personalã: "concediul cu soţia şi pasiunea pentru fotografie nu sunt întotdeauna compatibile".
Soluţia este ca, dacã te simţi cumva prea "ataşat" de camera foto, sã îţi propui sã renunţi câteva zile la ea. Pur şi simplu o laşi acasă. Trebuie să accepţi că este posibil să pierzi o imagine-două, dar pe termen lung, vei păstra pasiunea în stare proaspătă și vei fi capabil să te concentrezi mai bine când vei avea camera foto cu tine.


Ce spuneţi!? Sunt sau nu reale "capcanele" de mai sus! !?



duminică, 18 septembrie 2016

Invitație la un vernisaj "meseriaș"

Am pornit acum ceva timp, împreunã cu colegii mei de la Clubul Fotografilor Iaşi, un foto-proiect având ca subiect "meseriile" timpului nostru. Am început desigur cu o perioadã de documentare şi iatã mai jos câteva idei şi faze oarecum "picante" din activitatea anterioarã organizãrii expoziţiei de fotografie pe care vã invit sã o vizitaţi în Galeria "La Gard".


Karl Marx spunea cã în capitalism muncitorul nu face altceva decât să îşi vândă forţa de muncă deţinătorului de capital pentru a obţine mijloacele de supravieţuire pentru el şi familia sa. Filozoful spunea că şi păianjenul sau albina construiesc, însă doar muncitorul îşi închipuie sau îşi construieşte anterior în mod ideal ceea ce vrea să facă conform scopurilor sale. Însă, prin vânzarea forţei sale de muncă deţinătorului de capital, muncitorul rămâne liber doar în activităţile sale animalice – să mănânce, să bea şi să procreeze.

Aceastã frazã m-a dus cu gândul la câteva secvenţe dintr-un film al lui Charlie Chaplin numit Modern Times (Timpuri noi) din care puteţi vedea mai jos secventele cu pricina (3 min).


Înainte de 1989 ni se spunea frecvent că "meseria e brăţara de aur" şi toatã lumea zâmbea cu subînţeles chicotind "în surdinã". Mai apoi a venit perioada de tranziţie interminabilã în care meseriile aşa-zis "comuniste" au devenim mai puţin importante. Fabricile au dispãrut una câte una, iar altele au fost vândute pentru 1 leu, fãcând loc hypermarket-urilor imense. Nimeni nu mai produce ceva, toatã lumea cumpãrã cât mai mult. Și totuși meseriile așa-zis "tradiționale" există și sunt necesare.

De curând am văzut on mini-clip (1 min.) al celor de la Ziarul Financiar cu un mesaj interesant. Clipul îl puteţi vedea mai jos :

video

A urmat, acum câteva zile, selecţia pentru expoziţia cu "meserii" despre care povestesc.

Am propus câteva fotografii realizate în fabrici din Republica Moldova şi Ucraina, pe care le-am vizitat în cadrul unor proiecte la care am participat în ultimii ani. Nu puţini au fost cei care au sãrit curioşi: "Dar mai există aşa ceva!?" "Câţi ani are fotografia asta!?". Şi nu ştiu de ce mi-a venit în minte  o strofã din <Glossa> "poetului nepereche".

Vreme trece, vreme vine,
Toate-s vechi şi nouă toate;
Ce e rău şi ce e bine
Tu te-ntreabă şi socoate;
Nu spera şi nu ai teamă,
Ce e val ca valul trece;
De te-ndeamnă, de te cheamă,
Tu rămâi la toate rece.

--------------------------
Iar la final vã invit din nou la vernisajul expoziţiei noastre ce va avea loc marţi, 20 septembrie, la Galeria de Artă “La Gard” - Casa de Culturã "Mihai Ursachi" din Parcul Copou. Iatã si alte detalii:

Expoziţie de fotografie “Timpu‘ trece, leafa merge”
Perioada: 12 septembrie 2016 – 1 octombrie 2016

Vernisaj: marți, 20 septembrie 2016, ora 18:30, Sala “Diotima”

Expun: Florin Aioanei, Mihaela Ajităriţi, Nicu Apostu, Claudiu Bîrliba, Constantin Ciobanu, Constantin Ciofu, Raluca Damian, Mirela Grosu, Romică Horhotă, Khaled Matar, Gheorghiţă Nemţanu, Alexandru Pohaţă, Adrian Purice, Cristian Vidraşcu.

" Despre muncă, un dicționar spune că este o activitate a omului îndreptată spre un scop, în procesul căreia omul modifică și adaptează lucrurile din natură pentru satisfacerea trebuințelor lui. Unii au spus că l-ar fi creat pe om. Alții ar fi spus că ar putea să-l elibereze. Indiferent ce spun unii sau alţii, cei care muncesc cu adevărat nu au timp de definiții. Pentru ei, munca presupune acțiune și pasiune. Fiecare obiectiv atins în cursul acestei acțiuni reprezintă încă un pas spre împlinirea personală. Prin acțiune și pasiune, o parte din membrii Clubului Fotografilor Iași au adunat imagini care să povestească despre diversitatea mijloacelor prin care oamenii își caută împlinirea. Tot acest mozaic este menit să întregească imaginea personajului principal, şi anume muncă făcută cu dăruire." (Text: Nicu Apostu)

Afiș: Florin Aioanei (vezi la începutul postãrii)
Expoziţie organizată de Mirela Grosu

Pagina  evenimentului pe Facebook




vineri, 16 septembrie 2016

Fotografia "spațialã"

O pereche simplă de ochelari 3D  primiţi cadou la o revistă sau la proiecţia unui film fac posibilă vizualizarea fotografiilor 3D pe laptop, pe tableta sau chiar pe telefonul mobil. Preţul unor astfel de ochelari variază între 3 şi 30 de lei.

Nu de puţine ori auzim comentariile unor "cunoscători" pe seama unora din fotografiile noastre: "e prea platã" sau "nu are profunzime". Desigur se face referire la senzaţia de spaţialitate (spaţiu 3d) pe care ţi-l poate sugera o simplă fotografie planã (de fapt o suprafaţă 2d).

Încã de la începuturile ei invenţia numită "fotografie" a dezvoltat posibilitatea redării senzaţiei de spaţialitate mai întâi pe banalele placi fotografice şi mai apoi pe film.

Animație 3d realizată cu Stereo Photo Maker prin modificarea iluminãrii aceluiași cadru simplu 3d

Metodele de creare a senzaţiei de spaţiu într-o fotografie 2d sunt relativ simple şi au fost simplificate şi mai mult prin apariţia unor softuri specializate. Un exemplu pe care l-am încercat este Stereo Photo Maker (fotografia de mai sus)


Existã o serie de trucuri care creeazã senzaţia de spaţialitate ca de exemplu
  •  asemănătoare cinemagraph-elor
Senzație de spațialitate este creată prin introducerea unor linii verticale (foto:gandul.info)


sau 
  • acesta pe care l-am realizat cu ajutorul Adobe Photoshop Elements

Efectul 3d este realizat prin eliminarea parțială a fundalului si introducerea unei "rame" albe


De asemenea, au fost concepute și sunt comercializate camere foto care pot realiza direct fotografii 3d. AICI găsiţi o listă cu producătorii de camere foto stereo începând cu anul 1950.

Camerele stereoscopice şi imprimantele 3d oferă noi oportunităţi cum ar fi aceea de a merge la studioul foto şi de a pleca acasă cu o "păpuşică miniatură 3d" având propriul tãu chip (așa-numita 3d shapie). Vei fi "reprodus", iertați cuvântul, în 3d.

Cameră foto stereo
În final am ataşat o listã de link-uri spre site-uri care fac referire la tehnica fotografiei stereoscopice:



miercuri, 14 septembrie 2016

Parcurile Iașului, istoria și fotografia (II). Parcul Expoziției

Fântâna artezianã din Parcul Expoziției - Iași (1851)


O fotografie fãcutã "la momentul potrivit" este întotdeauna o fotografie reuşită dar, mai ales, este utilã. Ce te faci însã dacã istoria nu-şi găseşte loc pentru "momente potrivite" şi urmele documentare ale vremurilor dispar în "negura uitãrii". Din aceastã cauzã sunt alãturi de cei cãrora le place istoria și... fotografiazã. Trebuie să ne documentãm şi să încercãm "să reconstituim fotografic" locuri, momente şi monumente. Și asta acum pentru cã "altã datã" sau "cândva" pot însemna de fapt "prea târziu".

În mai 1936, deci acum 80 de ani, Primãria Iaşi, în frunte cu primarul Osvald Racoviţa amenajeazã un parc (iniţial parcul Regele Carol al II-lea) aflat puţin mai sus de Grãdina Copou şi care va fi botezat Parcul Expoziţiei. Amenajarea a constat în realizarea de spaţii verzi, construirea unor pavilioane noi şi a unui Arc de Triumf.

Zona din parc în care a fost construitã copia dupã Hanul Ancutei

Hanul Ancutei - constructia veche (imagine scanata dupa o veche carte postalã)


A fost re-construit Hanul Ancuţei (de pe drumul Romanului) dupã planurile originale şi în mãrime naturalã. Astãzi încãperile rãmase ale clădirii au fost transformate în magazii ale Institutului de Chimie "Petru Poni". A fost clãditã în mãrime naturalã o copie a vestitei "Bolta Rece" inclusiv a vestitei crame. Astãzi aceasta a devenit şi ea magazie a restaurantului aflat pe aceeași locaţie.

"Bolta Rece" a fost reprodusã în 1938 în Parcul Expozitiei (astãzi crama si clãdirea sunt utilizate ca depozite)


A fost reprodus în mãrime naturalã Arcul vechii Academii Mihãilene aşa cum era la înfiinţare. Arcul Academiei, de pe strada Arcu, a fost demolat în 1890. "Realizarea în 1936 a unei "copii" în Parcul Expoziţiei a fost un act de culturã, fiind vorba de o construcţie iniţiată de Gh. Asachi, conceputã ca un monument al Iaşului acelor vremuri." Am citat din cartea "Cu Iaşii mânã-n mânã... "(vol.II) a cunoscuţilor Constantin Ostap şi Ion Mitican, renumiți cronicari ai orașului.

Arcul Academiei (copie) - se vãd coloanele dorice

Arcul Academiei (copie) vedere de la intrarea în parc
De altfel capitolul corespunzător din carte m-a inspirat să scriu această postare, la care am căutat să-mi aduc aportul şi prin câteva prelucrări și fotografii personale.

Mai există în  parc și o fântână arteziană cu o vechime de peste 150 de ani. Domnitorul Grigore Al. Ghica a adus-o în 1851 pentru a o instala în fața Palatului Ocârmuirii (aflat pe locul Palatului Culturii de astazi). Interesant este că fântâna este ornată cu... delfini despre care se spune (Sorin Iftimi - "Simbolurile unui oras simbol") că existau pe stema orașului Iași încă de la începutul secolului XIX (vezi prima fotografie din aceastã postare).

Primele proiecte de stemã pentru orașul Iași (Gh.Asachi și Gh. Sãulescu)



Există ceva istorie de povestit și de fotografiat în Parcul Expoziției din Iași, nu-i asa !?. Și să nu uităm: în mai 2016 s-au împlinit 80 de ani de la construirea Arcului din Copou (copie a Arcului Academiei).





luni, 12 septembrie 2016

"Semințe" de editare grafică

 

































În martie 2016 anunţăm pe blog faptul că Google oferã gratuit doritorilor seria de instrumente pentru editare grafică, cunoscută sub numele Nik Collection.
În aceastã postare vreau să spun câteva vorbe despre alt instrument fain de editare a fotografiilor furnizat de către aceeaşi filială a Google (Nik) sub numele de Snapseed.

Snapseed este un editor grafic ce se adresează în primul rând dispozitivelor mobile (iOS şi Android), dar care existã şi într-o versiune pentru desktop.

Interfaţa aplicaţiei este intuitivă şi este organizată în două secţiuni - Basic şi Creative.

Prima dintre ele permite editarea imaginii manual (prin setarea nivelurilor de luminozitate, contrast, saturație, umbră, atmosfera şi căldură). Se poate face şi o ajustare automată (nu este posibilă în varianta pentru desktop).
Tot în secţiunea Basic se poate decupa și îndrepta imaginea şi se poate modifica "centrul de atenţie" al fotografiei pentru a face reglaje în zona respectivă.


Așa arată "tabloul de bord" pentrureglaje clasice (contrast, luminã,etc)

În secţiunea Creative exista alte filtre utile: dramã şi rame, grunge, vintage (de epocă) şi efectul de miniaturã (tilt shift). Există o modalitate simplă de a converti imaginea în alb-negru şi de a accentua zona de focus a fotografiei prin diverse "tipuri de focusare" (portret, blur, ceţos, vinietã, lentilã veche)- vezi penultima fotografie.


Așa arată "tabloul de bord" pentru Drama
Pot fi puse în evidență doar anumite zone ale imaginii precum în exemplele de mai jos.



Am inserat în postare imagini în care "m-am jucat" cu editorul Snapseed pentru PC. La unele fotografii am exagerat puţin efectele pentru a fi mai evidente posibilităţile oferite de acest editor simplu, eficient şi "la îndemânã".

Așa arată "tabloul de bord" pentru conversia alb/negru

M-am "jucat" puțin cu Tilt-Shift





sâmbătă, 10 septembrie 2016

Îți place istoria și literatura? Fotografiază!

Podul de intrare în formă de semi-cerc

Cetatea Neamţului a fost ridicată la sfârșitul secolului al XIV-lea de cãtre domnitorul Petru I Mușat. Se spune cã cetatea de mãrimea unui bloc cu trei etaje arãta ca un castel, acoperit cu foitã de plumb şi alamã şi avea un confort deosebit. Dacă ar fi să facem o  comparaţie, Cetatea ar putea fi asemãnatã cu castelul Kronborg din Danemarca, cunoscut ca şi "castelul lui Hamlet".

Vedere spre șanțul de apărare și "poarta Mușatină"

Intrarea  în Cetate


Scriitori şi poeţi români au evocat în operele lor evenimente istorice care s-au petrecut în cetate sau pur și simplu au creat povești care se spune cã ar fi avut loc aici.

Iatã câteva exemple:
  • Dimitrie Bolintineanu - poezia "Muma lui Ştefan cel Mare"(1857) - momentul sosirii lui Ștefan cel Mare la Cetate, după bătălia de la Valea Albă (ficţiune).
  • Costache Negruzzi în nuvelă "Sobieski și românii"(1845) - rezistența plăieșilor, locuitori ai Cetăţii la asediul oștirii poloneze conduse de regele Sobieski (realã).
  • George Coșbuc - poezia "Cetatea Neamțului"(1896) - aceeaşi istorie a luptei oştenilor moldoveni împotriva regelui polon
  • Dimitrie Cantemir - "Descripţio Moldaviae"(1714-1716) - o descriere a Cetăţii 
  • Alexandru Vlahuţă - "În munții Neamțului" din volumul "România pitorească"(1901) - descriere
  • Calistrat Hogaş - povestirea "Spre mânăstiri" din volumul "Pe drumuri de munte"(1912) şi Mihail Sadoveanu - povestirea "Cetatea Neamțului"(1908) - povestesc amintiri de cãlãtorie

Un proiect fotografic având ca subiect Cetatea Neamţului este de luat în seamã de cãtre iubitorii de istorie şi literaturã. Sã orchestrezi si sa surprinzi în cadre diverse poveștile si întâmplãrile relatate de scriitori reprezintã o tentație pentru fotografii creativi. Am avut o astfel de tentativã la începutul anilor 2000 într-un CD multimedia pe care l-am botezat "Castele şi cetăţi".  Parțial am reușit, dar proiectul a răma în fază incipientă și încă așteaptă.

Curtea interioară (foto: Florin Parfenie)


Cetatea a fost renovată pentru ultima datã în anul 2011 cu fonduri europene. Au fost reconstituite mai multe încãperi printre care camere de locuit, "Sala armelor", "Temnița", "Bucãtãria", "Monetăria" şi paraclisul "Sf. Nicolaie".

Sala arnelor

Curtea interioară

"Temnița"

Paraclisul Sf. Nicolaie

Mai multe informaţii despre aceastã frumoasã cetate puteţi afla AICI .

Vedere spre exteriorul Cetătii

Zidul exterior




Mai jos se poate vedea un videoclip preluat de pe Youtube cu o vedere aerianã a monumentului istoric.






joi, 8 septembrie 2016

Când fotografiezi, ia-ți "calitățile" cu tine!

Fotografie Matt Stuart
 
1. Cunoaşte-ţi bine aparatul
Aici nu sunt multe de comentat. Pur şi simplu trebuie să citeşti cartea tehnică şi să "experimentezi" toate indicaţiile de acolo. Există impresia greşită, mai ales în cazul celor aflaţi la început, că vor face fotografii "mai bune" dacă vor avea la dispoziţie un aparat foto digital mai scump şi/sau mai sofisticat. Lucrurile sunt valabile doar parţial. Tehnic fotografia poate fi mai bunã, dar din punct de vedere al compoziţiei, aparatul mai bun nu garantează nimic. Cel mai bun aparat este acela pe care îl ai la dispoziţie şi atât. Pentru alte detalii vezi "calităţile" de mai jos.


2. Fii creativ

Fotografie Tatiana Mikhina

Aceasta este o "calitate" de bazã. Unii spun: în acest caz, ori eşti ori nu eşti. Eu sunt un pic mai nuanţat şi sunt de acord cu Elizabeth Gilbert Cu toţii suntem creativi. Mai mult sau mai puţin. Iar o instruire corespunzătoare te ajuta de cele mai multe ori să cultivi abilitățile creative pe care le ai. Şi nu uita, încearcã mereu lucruri noi. (Vezi și filmul de la sfârșit!)


Fotografie Matt Stuart



3. Fii ambiţios
Fotografia pasiune sau job, fiind o activitate creativã, este în acelaşi timp una competitivã. Te întreci cu alţii sau cu tine însuti. Trebuie să ai ambiţia de a învăţa mereu, de a continua indiferent de numãrul de "like-uri" pentru cã trebuie să fii printre cei mai buni. Încearcã o datã şi încã o datã, revino a doua zi şi a treia zi... pânã vei obţine cadrul pe care ţi-l doreşti.

"Strada mea c-un singur bec"


Desigur existã şi alte "calităţi" necesare unui fotograf, dar dacă ai pasiune, cred cã lucrurile sunt pe drumul cel bun.


În filmuleţul următor (7 min) fotograful Jared Polin vă oferă câteva sugestii pentru antrenamentul  pe care puteţi să-l faceţi pentru a deveni un fotograf mai bun.


a. acoperă ecranul din spate(LCD) şi consideră că ai doar 36 de poziţii la dispoziţie. Apasă pe declanşator doar atunci când consideri că va ieşi fotografia perfectă.
b. Învaţă de la alţi fotografi. Imită-i pe clasici.
c. Fotografiazã lumea din jurul tãu cu camera sau doar cu mintea. Învaţă "să vezi" înainte de a apăsa pe declanşator.
d. Nu cropa (decupa) o fotografie. Încearcă a spui cât mai mult, dacă se poate totul, în cadrul pe care îl capturezi în fotografia ta.