vineri, 27 martie 2020

Atenţie! Ne scufundãm!

“Te ţii strâns cu dinţii de muştiucul de cauciuc şi simţi presiunea în timpane pe măsură ce te scufunzi… mai jos decât a făcut-o orice alt scafandru marin. Dai nas în nas cu murene cu priviri de balaur – paznici de comori subacvatice, o dai parte-n parte cu epinefeli giganţi, detonezi mine marine lăsate în urmă de război şi cotrobăi prin epave după vase din porţelan pentru nunta lui Didi. Apoi, cuprins de înşelătoarea „beţie a adâncului”, te întorci împleticit spre suprafaţă, sperând că vei evita un accident de decompresie”.  (Jacques-Yves Cousteau – “Lumea tăcerii” )



Tragi aer în piept şi simţi brusc o eliberare. Dai masca jos, deschizi ochii mari şi constaţi că eşti acasă în faţa calculatorului personal. Pentru câteva minute te-ai cufundat în adâncul mãrii virtuale. La suprafaţă se aude nu departe la un TV, într-o cameră alăturată, vocea unui reporter exaltat, care povesteşte ceva despre nu ştiu ce virus periculos. Ai revenit la realitate, dar te “pătrunde”, aşa deodată, un “chef de viaţă” în lumea virtuală VR (virtual reality). Totodată , ai la dispoziţie şi LIVE CAM-urile Acum ne scufundăm şi pornim înot spre cea lume (aflată aproape în totalitate în SUA).





Atenţie! Unele link-uri se deschid mai greu. Ce să-i faci? Distanţa-i mare până în Statele Unite.



Acvariul din Monterey Bay (SUA) – LIVE





St. Louis Aquarium - Union Station - LIVE



Aquarium of the Pacific - LIVE




Puffin-ul este o pasăre care trăieşte mai ales în emisfera nordică şi aveţi alăturat o fotografie a puffinului, iar filmul prezinta o secventa de pe camera live din bazinul pasarilor.




Puffin (Wikipedia - Photo: Creative Commons-RICHARD BARTZ)

Pufinul în Atlanticul de Nord poate fi găsit în majoritate, mai ales în Irlanda, unde este considerat un fel de "pasăre naţională"



Georgia Aquarium - LIVE


National Aquarium: Explorezi acvariul din  Baltimore, pe baza unui program de hrănire a animalelor şi  a unui tur în “spatele scenei” - Facebook Live.




Shedd Aquarium din Chicago (închis publicului, dar deschis pe FB) – Tururi în spatele scenei -  Pe Facebook.



SeaWorld Orlando: Turul virtual al Lumii Marine îţi permite să vizitezi  Golful Discovery şi să “călăreşti”  roller-coaster-ul Mako.


Tunelul rechinilor - Acvariul din Barcelona

Loggerhead Marinelife Center: Centrul marin aflat în Florida este închis publicului, dar personalul de aici continua să îngrijească broaştele ţestoase. Ai ocazia să vezi o parte din activităţile “behind the scenes”. De luni până vineri fac transmisii LIVE din spitalul broaştelor ţestoase şi oferă oaspeţilor lecţii privind consevarea vieţii oceanelor (ai la dispoziţie un program şi plan de lecţii).

Din pãcate, offline nu poţi hrãni peştii... Deocamdatã


Alte vizite virtuale în acvarii din toată lumea - AICI


 Am petrecut câteva zile “scufundându-mă” în bazinele acvariilor de mai sus. Dacă eşti răbdător poţi să ai parte de clipe frumoase şi surprize plăcute. Fotografiile personale sunt realizate la Acvariul din Barcelona.
Scufundare şi înot plăcut, să fim sănătoşi şi s-auzim numai de bine.







sâmbătă, 21 martie 2020

Eşti acasă? Hai la ZOO!

Spun că e cazul să mai lăsăm FB-ul şi Twitter-ul şi TV-ul cu ştirile lor adevărate, alarmiste sau “fake”. Ştergem totul cu buretele, ne liniştim şi pentru o zi plecăm în lume sau mai bine zis, plecăm să întâlnim o altă lume: lumea animalelor.




Am făcut o cercetare şi am identificat grădini zoologice din întreaga lume, care transmit imagini pe net, prin live webcam. Am petrecut o zi întreagă căutând cele mai interesante locaţii, pe toate continentele. Şi pornim la drum. Am făcut fotografii sau mici filmuleţe în unele din cele mai interesante locaţii.



Îţi trebuie răbdare pentru că unele poziţii ale cam-urilor îţi pot da imagini “inerte” toată ziua. Dar am găsit unele surprinzătoare. Şi poţi chiar să ajungi să te priveşti ochi-în-ochi cu o girafă sau un muflon curios. Poţi să încerci un proiect foto cu capturi sau un eseu  multimedia. Hai să ne antrenăm, să învăţăm să fim creative. Spuneam cu câteva postări în urma :  “creativitatea apare atunci când eşti supus constrângerilor şi nu atunci când ai opţiuni şi resurse nelimitate. Constrângerile ne oferă un punct de plecare și câteva elemente de construcție cu care trebuie să ne descurcăm - o problemă de rezolvat, o învârtire inovatoare care trebuie dezvăluită sau o persoană care să fie pe plac.
Criza actuală de Corona este o stare în care eşti supus constrângerilor. Hai să ne relaxăm şi să fim creativi.



Aveţi grijă că anumite camere live funcţionează doar în timpul zilei, pe perioade mai lungi sau mai scurte. Unele se încarcă mai greu şi ai nevoie de o conexiune Internet bună
Deci iată o primă listă de Grădini zoologice din Marea Britanie şi Statele Unite:
   
  •     Grădina zoologică Marwell (Marea Britanie) – LIVE  

  •     Grădina zoologică din Dublin (Irlanda) – LIVE 


  •     Grădina zoologică din San Diego (SUA) – LIVE  


  •     Grădina zoologică din Houston (SUA) – LIVE  



  •     Living Coast Wild Planet (Marea Britanie) – LIVE 
  •     Grădina zoologică Paignton (Marea Britanie) – LIVE 



  •     Grădina zoologică Reid Park (SUA) – LIVE  

  •     Grădina zoologică din Kansas (SUA) – LIVE 

Am mai găsit şi alte Livecam-uri interesante :
  

Fotografiile le-am realizat într-o zi ploioasã de mai în Microrezervaţia de pe lângã Complexul Muzeal de Ştiinţe ale Naturii din Constanţa.

Desigur există multe alte camere web prin Grădinile zoologice din întreaga lume şi te invit să incluzi un link către LIVECAM în subsolul acestei postări, în cazul în care ştii unul.. Aş prefera să fie către Grădinile zoo şi nu către diverse “domnişoare la lucru”.
Mulţumesc anticipat, să fim sănătoşi şi s-auzim numai de bine!







joi, 19 martie 2020

Eşti izolat în casã? Învaţă, vizitează, mergi la spectacole ! Dar nu te deplasa!


 
Stau acasã. Tu ce faci dacă stai acasă, că aşa sunt cerinţele ? Coronavirusul ne obligă să stăm în casă. Ne protejăm şi noi, îi protejăm şi pe ceilalţi.

Dar nu toată lumea suportã izolarea în casă.

Hai să vedem ce poţi face izolat la domiciliu!? Cum ai putea să-ţi petreci timpul stând în casă. Asta în condiţiile în care ai la îndemână un calculator/ un laptop sau un smartphone şi o conexiune Internet bună.

Prietenul coreean din USA, Eric Kim, propune câteva idei pe care le vezi în continuare.
  • Poţi asculta muzica preferată. Poţi să-ţi exersezi, chiar în faţa unei oglinzi, abilităţile de dansator. Nu te vede nimeni şi te poţi ”manifesta” chiar dacă eşti în pijama sau în lenjerie intimă. Nu ai nevoie de căşti. Poţi da muzica mai tare, dar nu seara târziu sau noaptea, dacă stai la bloc.
  • Suna o persoană iubită sau o cunoştinţă. Vei rămâne surprins ce stare “de bine” îţi poate oferi o astfel de convorbire. Sună-ţi mama sau un prieten şi spune-i că faci o verificare “dacă stă în casă!?”. Mai o glumă, o povestioară, un apropo… Nici nu ştii ce stare de bine îţi poate oferi un dialog cu o persoană apropiată.
  • Poţi învăţa ceva nou. Poţi învăţa o limbă străină.  Dacă te pasionează poţi să înveţi programare. De exemplu, poţi să te înscrii la un curs gratuit de informatică la Universitatea Harvard. Sau poate alte cursuri gratuite. Vezi AICI
  • Poţi învăţa filozofia fotografiei urmând cursul gratuit al lui Eric Kim  - AICI 






Ce mai poţi face dată TREBUIE să stai în casã???

Vizitează muzee online

  • Obiective româneşti ce pot fi vizitate online
Muzeul Naţional de Artă al României – București

Muzeul Naţional Cotroceni – București


- Muzeul Municipiului Bucureşti – București

- Ateneul Român – București (tur virtual)
  • Alte tururi virtuale sunt accesibile dacă vizitezi linkul de AICI
  •  



Citeşte cărţi online


        

Spectacole de Opera si Teatru Online




 




Tot ce ai văzut mai sus este gratuit.
Dar dacă vrei să plăteşti, iar uneori sumele nu sunt foarte mari, poţi viziona spectacole în toată lumea sau poţi vizita multe locuri interesante pe planeta Pământ. (gratuit pentru perioade mai lungi sau mai scurte de timp ) De exemplu:

  • Un joc de învãtare  AICI
 


  • Poţi vizita cu ajutorul lui Google Arts & Culture mai multe muzee şi parcuri naţionale în întreaga lume. Tot cu Google Arts & Culture (extensie) adăugat la Google Chrome poţi face o grămadă de alte lucruri dacă eşti interesat de artă şi cultura

  • Alte link-uri interesante găseşti AICI  

 Mai sunt, desigur, multe alte moduri de a-ţi petrece timpul, izolat în casă. Dacă ai sugestii interesante scrie-le în subsol. Le verificãm. S-ar putea sã avem mult timp la dispozitie!
Până atunci să fim sănătoşi şi s-auzim numai de bine.











luni, 9 martie 2020

Cum am participat la construcţia celui mai spectaculos drum din lume!?

Mărturisesc de la început că îmi amintesc destul de bine ceea ce voi povesti în continuare, deşi evenimentele s-au întâmplat acum aproape 50 de ani, când mã aflam la finalul clasei a VII-a.  Eram elev la Liceul Internat “C.Negruzzi” din Iaşi şi un grup de profesori  a hotărât să organizeze o excursie-circuit cu trenul prin România anului 1972. Grupul profesorilor includea   pe iniţiatoarea acţiunii – profesoara de geografie, o femeie energică şi competentă, o "to'arşa" profesoară de istorie pe care o ştiam la vremea aceea doar din auzite, un profesor  “de atelier” pe care noi elevii îl botezaserăm “Şurubel” şi "to'arşa" profesoara de franceză, cea mai tânără din grupul cadrelor didactice.

Tranfagaraşanul- portiunea aflatã în judetul Sibiu  (sursa:Google Maps)

Eram, cu tot cu profesori, vreo 25 de călători în grup. Am plecat de dimineaţă din Braşov, cu un personal, spre Sibiu. În Ucea am coborât şi ne-am adunat în spatele gării. După vreo trei sferturi de oră au apărut 2 camioane ale armatei, care urmau să ne ducă la Bâlea-Cascadã
Ne-am îmbarcat cu veselie şi am pornit la drum. O scurtă paranteză... Aveam printre noi patru sau cinci băieţi, care erau deja la liceu, iar în noaptea anterioară cam “petrecuseră” vreo două sticle de "tărie” în camerele căminului  de la şcoală unde fuseserăm cazaţi în Braşov. Lucrurile păreau, încă, sub control, dar puţin mai târziu, oboseală a început să-şi spună cuvântul. Şi, cum spuneam, camioanele armatei ne-au dus la Bălea Cascadă de unde voiam să ajungem la cabana  Bălea Lac, conform traseului. Şi acum începe povestea. Cei de la hotel ne indică traseul şi ne sfătuiesc ce este mai bine. Trebuia să mergem vreo câteva sute de metri până la marginea pădurii, iar aici găseam două indicatoare şi nu aveam decât să urmărim marcajul albastru  Precizez un lucru. Ne aflăm în perioada şi în zona în care se construia Tranfăgărăşanul... Mai multe despre construcţia uneia din marile realizări ale Epocii de Aur găseşti AICI

Tranfagarasanul (1974)
Tranfăgărăşanul (1974) - Sursa: Arhiva MApN

 Cel care ne-a dat indicaţiile ne-a precizat clar că la intersecţie  trebuie sã mergem tot înainte peste culmi, pe marcajul roşu şi în circa două ore jumătate suntem la Bălea Lac. Dacă mergem spre dreapta prin pădure, pe marcajul albastru ajungem la lac în patru ore. Militarii aflaţi în zona ne-au cerut să mergem pe traseul mai scurt şi în pas alert, căci în jurul orei 13 urmau să înceapă exploziile pentru dislocarea rocilor şi ar fi bine să fim la Bălea Lac înaintea începerii acestora. 

Şi plecăm la drum.
Când ajungem la intersecţie, să vezi minune, lucrurile stăteau taman pe dos decât ni se explicase. Drumul prin pădure pe marcaj albastru era indicat ca mai scurt (2½ ore), iar celălalt  mai lung (4 ore). Şi începe marea dispută între profesorul de atelier şi profa de geografie. Ba la stânga, ba la dreapta, ideea era că trebuia să ajungem repede sus pentru că începeau “puşcăturile”. A avut câştig de cauză profesorul de atelier, mister “Şurubel” a cărui poreclă s-a auzit pronunţată în diverse asocieri, mai mult sau mai puţin academice, aproape tot drumul, care a durat mai mult decât preconizaseră specialiştii. Urcam spre culme, vedeam şi speram să urmeze o vale şi cabana lângã Lac, dar urma un mic platou şi o nouă culme. Şi tot aşa. Încă odată... şi încă odată... Ne-am întins pe vreo 2 kilometri pentru că “petrecăreţii” din noaptea anterioară erau din ce în ce mai obosiţi. Am ajuns în cele din urmă pe culmea de deasupra lacului. Dar o jumătate din grupul nostru se afla deja la cabană


Aceasta este imaginea vãii şi a lacului Bâlea pe care am avut-o în faţa ochilor

Nu cred că voi mai avea ocazia să văd curând ceva asemănător imaginilor ce s-au derulat în faţa noastră. Stăteam sus pe culme şi priveam în vale spre lac. Ici, colo, mai aproape sau mai departe s-au declanşat  vreo 5-6 explozii. Vedeam praful şi rocile aruncate în aer, iar mai apoi se auzea, cu întârziere, "pufnitura". Şi am stat aşa până când soldatul cu steagurile, de la semnalizare,  ne-a dat liber să coborâm spre cabană de malul lacului.
Am mâncat şi a urmat o după-amiază "de voie". Noaptea am dormit în podul cabanei în dormitorul comun. Iar mister “Şurubel” considerat artizanul aventurii noastre montane  spre Bălea Lac a avut parte de evenimente deosebite. Câţiva colegi-turisti i-au pus piuneze în pat şi au întins o sfoară pe scări să se împiedice puţin, la urcarea în dormitor.
A doua zi am coborât cu toţii spre staţia CFR 'Avrig de unde am luat trenul spre Sibiu şi am continuat circuitul prin ţară. Am făcut în acea excursie câteva filme alb-negru cu prietenul meu Smena 8 dar, din păcate, filmele s-au pierdut pe undeva. 

Tranfăgărăşanul (2009) - Sursa: Arhiva MApN

O întâmplare frumoasă de care îmi amintesc cu plăcere. Aşa am participat la construcţia Transfăgărăşanului, unul din cele mai spectaculoase drumuri din lume.
S-auzim numai de bine.






sâmbătă, 8 februarie 2020

Despre realitate, poveşti şi jocuri

Fetiţa ei Lia  murise acum 3 ani, dar amintirea micuţei era încă vie.  Fusese bolnavă şi "plecase" la o vârstă fragedă.  Ar fi împlinit astăzi 7 ani. La toamnă ar fi trebuit să meargă la şcoală. Cărţi , caiete, creioane, ghiozdan… Ei da! Toate cele necesare. Dar nu a mai avut nevoie…


Realitate virtualã /Realitate augmentatã
Tatăl fetei, soţul ei lucra la un centru de excelenţă în Informatică. Nu ştia foarte bine ce face el acolo, dar astăzi o rugase să îi fac o vizită la slujbă. A aşteptat-o la poartă şi au urcat repede la etaj, în nu ştiu ce laborator cu pereţii verzi. I-a pus în mână o pereche de mănuşi şi a ajutat-o să-şi potrivească la ochi nişte ochelari mai speciali. – Pentru ce sunt ăştia? a întrebat. - Ai răbdare ai să vezi imediat! i-a răspuns el. Dintr-o dată, a văzut în faţa ochilor un parc cu un loc de joacă. I se părea cunoscut. Şi-a dat seama că e parcul din spatele blocului lor unde ieşea de multe ori cu fetiţa după-amiaza. Deodată are un şoc. De după căsuţa piticilor o strigă o voce de copil şi iese… Lia. Aleargă spre ea. Începe să tremure, o cuprinde teama şi îi dau lacrimile. Murmură uşor: fetiţa mea, fetiţa mea… - Ai văzut mama? George are un căţeluş… spune fata apropiindu-se. Mama e ameţită… Nu ştie cum să reacţioneze…  Întinde mâinile şi… o mângâie pe fetiţă pe cap. E aici, dar pare ireal… Ce se întâmplă? Îi vâjâie capul şi tâmplele zvâcnesc puternic. Deodată privirea se întunecă şi se prăbuşeşte în întuneric…. "Mamă, mamă...", aude în depărtare…


I miss you mummy

Pare un basm, dar nu este… E o mică transpunere, mai mult sau mai puţin reuşită a unei întâmplări reale. O poveste legată de un fenomen ce va face parte, cât de curând din viaţa noastră de zi cu zi. Numesc astfel interacţiunea noastră cu realitatea virtuală (VR-Virtual Reality).
Iată AICI  un articol foarte interesant şi mai jos filmul întâmplării cu pricina   (filmul este inclus şi în cuprinsul articolului)






Despre alte aspecte (psihologice, sociale, culturale, etc) ale acestor realizări/abordări tehnologice sunt convins că se va vorbi mult în viitor. Încotro mergem şi unde ne vom opri!? Nu am abilitatea şi nu pot să mă pronunţ eu acum.
De mici copii ne-a plăcut joacă, iar cufundarea într-o altă realitate face parte din această atracţie a jocului. Şi din nou: unde începe şi unde se termină distracţia? Astăzi vorbim despre altă realitate şi alte domenii de utilizare a realităţii artificiale (!?) în locuri foarte diverse: la muzeu, la școală, în reclame sau marketing, în jurnalism sau psihoterapie – pretutindeni se experimentează noile tehnologii şi posibilitățile noi de utilizare pe care aceasta le oferă.



O altã realitate - a umbrelor

AICI sunt prezentate o serie de firme germane care au preocupări în domeniul realităţii artificiale.
Aţi auzit despre întâlniri în realitatea virtuală ? Vezi AICI mai multe detalii.
Specialiştii ne atrag atenţia să facem diferenţa între Realitatea Virtuală (VR) şi cea Augmentată AR). Realitatea virtuală te ”transportă” pe tine, utilizator, într-o lume virtuală, în timp ce realitatea augmentată doar  ”suprapune” elemente virtuale în lumea ta reală. Mai multe detalii găseşti AICI



Valuri şi unde: 3G, 4G, 5G... Realitatea, încotro !?


Realitatea artificială este un element încă nou şi nu există jucători dominanți când vine vorba de crearea de conținut și, deoarece numărul de utilizatori este în creștere, piața de conținut este în dezvoltare. Astăzi nu există o cale clară pentru a deveni creativ în lumea VR. Fotografia VR/AR/MR nu este încă bine definită. Despre “micile invenţii” în domeniu este de povestit altă dată. Pare interesantă ideea de a fotografia un inorog într-o poieniţă plină de zâne, sau pe Albă ca Zăpada butonând smartphone-ul, dar mai aşteptăm puţin .

Suntem alãturi, dar trãim în lumi diferite

În cuprinsul postãrii am folosit câteva fotografii personale şi două fotografii preluate de pe Free Photo Pixabay.  Succes în utilizarea noilor tehnologii şi s-auzim numai de bine.







marți, 28 ianuarie 2020

Photo Pos Pro

Un instrument excelent pentru post-procesarea fotografiilor tale.
Editor grafic/photo, filtre, effecte diverse şi multe altele. 
Si TOATE sunt gratuite. Are totuşi  câteva restricţii la salvarea fişierelor editate.
Un link catre website-ul aferent.AICI


https://www.photopos.com/PPP3_BS/Default.aspx
Photo Pos Pro







joi, 16 ianuarie 2020

Râsul ca o terapie, poante fotografiate

Am citit acum ceva vreme o carte tare simpaticã. Se numeşte “Terapia prin râs” şi îl are ca autor pe Lenny Ravich, directorul Institutului de Terapie Gestalt din Tel Aviv.  Pentru cei care nu ştiu, se considera că “teoria terapiei Gestalt reprezintă perspectiva originală, nealterată şi naturală asupra vieţii.” Mai multe detalii AICI.

Fetili, ah fetili !


Într-un comentariu mai vechi, aminteam  reacţia primordială, intuitivă ( nu ştiu cum altfel să-i spun), a organismului nostru de a reacţiona în faţa pericolului. Spuneam că „luptã sau fugi”  este răspunsul automat al organismului, care pregăteşte corpul pentru una din cele două stări: de a lupta sau de a fugi în momentul în cazul unui atac.

La noi, dacã vrei, poți sã tragi mâța de coadã


Citind “Terapia prin râs” îmi dau seama că râsul devine la rândul său un element complementar la reacţiile de mai sus. Poate fi un mijloc de a lupta sau o cale de a evita pericolul, de a te retrage/a fugi.

“Nu există probleme în viață, ci doar oportunități”. Se pare că este în genă a poporului român, aceasta zicere a lui Ravich. Este o axiomă pe care strămoşii noştri au utilizat-o de-a lungul istoriei, ori de câte ori au fost atacaţi de eventuali cuceritori. Atacul, dorinţa altora de a cuceri aceste pământuri a devenit pentru localnici o oportunitate. Să le dovedim că suntem în stare să-i oprim, să-i fugărim la ei acasă. Ba mai mult, Dacă, vremelnic ne-au cucerit (vezi romanii), i-am acceptat, i-am asimilat şi i-am învăţat şi  limba noastră. Aşa am rezistat – o oază de latinitate într-o mare slavă şi austro-ugro-finica. Aceasta este o abordare în genul promovat de domnul Ravich în cartea sa “Terapia prin râs”.


Când mergi la slujbã cu panofi noi

“Există cazuri concrete de oameni care au trecut cu bine peste provocările vieții doar cu o atitudine pozitivă, cu umor și optimism” spune autorul.
“Nu te judeca și nu îi judeca nici pe ceilalți. Cei care îi judecă pe alții se judecă de fapt pe ei înşişi și contribuie la propria autodistrugere”


Un aparat care te coafeazã... de bani

“Optimismul și abilitatea de a râde de tine însuți ajută ca suferința să nu devină tragedie”. Cred că aceasta este o idee pentru care multe lucruri nu merg bine în România. Românii nu sunt pretenţioşi. Păţesc un necaz şi o dau pe glumă, nu încearcă să identifice cauze/motive pentru a corecta/îmbunătăţi lucrurile. De aici şi vorba “Las’ că merge şi aşa”. Iar lucrurile se pot repeta, în aceleaşi condiţii. Rele adicãtelea.
Dacã nu iei mãsuri, unii ți se urcã în cap


De ceva vreme am adoptat o dumã nouã în viaţã, pe care am regăsit-o în “Terapia…” Unii îi spun paradigmã. " Nu lua viaţa prea în serios. Oricum nu scapi viu din ea." Vă recomand cu încredere să citiţi cartea lui Lenny Ravich despre care vorbim . nu o să vă pară rău.


Virtual rendez-vous

Am zis să ilustrez postarea cu câteva fotografii mai glumeţe. Sper să vă facă să zâmbiţi, poate chiar să râdeţi. “Nu încetăm să râdem pentru că îmbătrânim. Îmbătrânim pentru că am încetat să râdem.”. Uite că asta nu vrea nimeni. Sau cum spunea cineva: "Toată lumea vrea să înainteze în vârstă, dar nimeni nu vrea să îmbătrânească."

Să ne distrăm, să fotografiem să ne bucurăm şi să auzim numai de bine.







sâmbătă, 4 ianuarie 2020

Subiecte de fotografiat - Legende locale: Minunea de la Podul Înalt

"...Sultanul turcesc avea la îndemână călăreţi neîntrecuţi, pe cai arăbeşti, iuţi ca săgeata; tunuri îndemânatice, cărora cele mai mari cetăţi nu le stătuseră în cale, ieniceri plini de îngâmfare, obişnuiţi cu războiul şi cu biruinţa…
Ştefan se încumetă să ducă în faţa unei oştiri atât de puternice mai mult muncitorii pământului strămoşesc: oamenii de sapă şi de plug, care aveau drept podoabă minteanul (haină ţărănească, scurtă şi cu mâneci) şi sumanul (haină ţărănească lungă până la genunchi) zilelor de sărbătoare.

– Cu Dumnezeu înainte, dragii mei oşteni, căci de la Dânsul numai va putea să ne vină mântuirea! strigă Ştefan voinicilor săi. Şi, iute şi neastâmpărat cum era, sări cel dintâi în mijlocul turcilor.

Şi atunci, minune! S-au clătinat ienicerii nebiruiţi, s-au înfricoşat călăreţii oţeliţi şi au amuţit tunurile; iar sultanul a luat-o la fugă în josul ţării către Dunărea bătrână, pe unde venise. Iar Ştefan s-a întors fără mândrie în târgul Vasluiului, tot aşa cum pornise, şi a îngenuncheat înaintea altarului, aducând lui Dumnezeu laudă pentru acea biruinţă. A chemat în jurul său pe toţi vitejii de la Podul Înalt, le-a dat ranguri mari în oştire, făcând boieri pe plugarii săi.

Le-a poruncit să postească toţi, cum va face şi el, timp de patru zile, numai cu pâine şi apă. A dat veste în toată ţara ca nimeni să nu-i dea lui biruinţa aceea, ci numai lui Dumnezeu, căci el – Ştefan – nu poate să se mândrească cu aşa minune..." (Sursa:Doxologia.ro)