Se afișează postările cu eticheta Iasi. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Iasi. Afișați toate postările

luni, 30 martie 2020

Aseară am fost la spectacol, la Moscova

Spuneam  într-o postare anterioară ( http://foto-ideea.blogspot.com/2020/03/esti-izolat-in-casa-invata-viziteaza.html ) ca una din activităţile pe care le poţi face dacă stai acasă şi ai acces la Internet este vizionarea unor spectacole.

Reiau câteva propuneri pentru spectacole Online în alte zone ale lumii
     
Spectacol Outdoor la Opera din Viena


Acum câteva zile citesc o altă ştire pe net : "Pentru prima dată în istorie, Teatrul Bolşoi din Moscova va transmite online șase spectacole".  Fiecare spectacol va rămâne disponibil pe YouTube timp de 24 de ore de la difuzare. Spectacolul este prezentat publicului, de la ora 16:00 GMT, fiind succedat, în zilele următoare, de alt spectacol , mereu la aceeaşi oră.

Teatrul Bolşoi din Moscova 

Mărturisesc că am avut acum mulţi ani ocazia să văd cunoscutul teatru din Moscova dar, doar pe dinafară. Era iarnă şi ningea. Îmi amintesc clădirea frumoasă, aşezată pe un bulevard cu 8 benzi, cu sens unic, pe care se aflau multe-multe maşini. Nu am intrat şi nu am putut vedea niciun spectacol pentru că şi atunci programările se făceau cu multe zile înainte. Astăzi,preţul biletelor este ieftin pentru localnici (100/50 ruble), dar este ridicat pentru spectatorii din străinătate, ajungând până undeva, pe la 50 de Euro.

Teatrul Bolşoi - scena


Abia ieri am reuşit să ajung (virtual) în sala vestitului teatru moscovit şi am putut urmări un spectacol de zile mari "Frumoasa din pădurea adormită". de Piotr Ilici Ceaikovski.



Ce pot să spun? Totul a fost la superlativ. Atmosfera de zile mari. Muzica ştiam că este extraordinară, dar la fel a fost scenografia, coregrafia, balerinii, luminile, orchestră şi dirijorul... A merita atenţia. Mai apoi, am citit câteva comentarii despre spectacolul pe care tocmai îl vizionasem. Pe generic au apărut multe nume ne-ruseşti, tot spectacolul părând a fi o coproducţie ruso-americano-franco-italiana-etc.



Este vorba despre o nouă versiune coregrafică.  Scenografia şi costumele au fost realizate de Ezio Frigerio (unul dintre cei mai mari scenografi ai zilelor noastre).  Prim balerinii au fost  o rusoaică (prinţesa Aurora) şi un  american (prinţul Désiré). Cei pasionaţi puteţi citi mai multe pe blogul de AICI



Ca să vă abonați la spectacolele Teatrului Bolșoi din Moscova, click AICI 

Totul a fost impresionant şi merită să urmăreşti spectacolele la care ai acces în aceste zile pe canalul Youtube al Teatrului Bolşoi. 




Fotografiile nu sunt de calitate foarte bună. Unele sunt realizate direct de pe TV, altele sunt capturi pe calculator.

Trebuie să constat că valul acesta de transmisii LIVE al multor instituţii din întreaga lume s-a mai liniştit puţin. Unii transmit în continuare, alţii transmit pe perioade scurte, alţii mai rar, iar alţii au renunţat.




Am colectat mai jos alte câteva link-uri interesante în România:











Va doresc multã sãnãtate, vizionare plãcutã  şi s-auzim numai de bine.






joi, 19 martie 2020

Eşti izolat în casã? Învaţă, vizitează, mergi la spectacole ! Dar nu te deplasa!


 
Stau acasã. Tu ce faci dacă stai acasă, că aşa sunt cerinţele ? Coronavirusul ne obligă să stăm în casă. Ne protejăm şi noi, îi protejăm şi pe ceilalţi.

Dar nu toată lumea suportã izolarea în casă.

Hai să vedem ce poţi face izolat la domiciliu!? Cum ai putea să-ţi petreci timpul stând în casă. Asta în condiţiile în care ai la îndemână un calculator/ un laptop sau un smartphone şi o conexiune Internet bună.

Prietenul coreean din USA, Eric Kim, propune câteva idei pe care le vezi în continuare.
  • Poţi asculta muzica preferată. Poţi să-ţi exersezi, chiar în faţa unei oglinzi, abilităţile de dansator. Nu te vede nimeni şi te poţi ”manifesta” chiar dacă eşti în pijama sau în lenjerie intimă. Nu ai nevoie de căşti. Poţi da muzica mai tare, dar nu seara târziu sau noaptea, dacă stai la bloc.
  • Suna o persoană iubită sau o cunoştinţă. Vei rămâne surprins ce stare “de bine” îţi poate oferi o astfel de convorbire. Sună-ţi mama sau un prieten şi spune-i că faci o verificare “dacă stă în casă!?”. Mai o glumă, o povestioară, un apropo… Nici nu ştii ce stare de bine îţi poate oferi un dialog cu o persoană apropiată.
  • Poţi învăţa ceva nou. Poţi învăţa o limbă străină.  Dacă te pasionează poţi să înveţi programare. De exemplu, poţi să te înscrii la un curs gratuit de informatică la Universitatea Harvard. Sau poate alte cursuri gratuite. Vezi AICI
  • Poţi învăţa filozofia fotografiei urmând cursul gratuit al lui Eric Kim  - AICI 






Ce mai poţi face dată TREBUIE să stai în casã???

Vizitează muzee online

  • Obiective româneşti ce pot fi vizitate online
Muzeul Naţional de Artă al României – București

Muzeul Naţional Cotroceni – București


- Muzeul Municipiului Bucureşti – București

- Ateneul Român – București (tur virtual)
  • Alte tururi virtuale sunt accesibile dacă vizitezi linkul de AICI
  •  



Citeşte cărţi online


        

Spectacole de Opera si Teatru Online




 




Tot ce ai văzut mai sus este gratuit.
Dar dacă vrei să plăteşti, iar uneori sumele nu sunt foarte mari, poţi viziona spectacole în toată lumea sau poţi vizita multe locuri interesante pe planeta Pământ. (gratuit pentru perioade mai lungi sau mai scurte de timp ) De exemplu:

  • Un joc de învãtare  AICI
 


  • Poţi vizita cu ajutorul lui Google Arts & Culture mai multe muzee şi parcuri naţionale în întreaga lume. Tot cu Google Arts & Culture (extensie) adăugat la Google Chrome poţi face o grămadă de alte lucruri dacă eşti interesat de artă şi cultura

  • Alte link-uri interesante găseşti AICI  

 Mai sunt, desigur, multe alte moduri de a-ţi petrece timpul, izolat în casă. Dacă ai sugestii interesante scrie-le în subsol. Le verificãm. S-ar putea sã avem mult timp la dispozitie!
Până atunci să fim sănătoşi şi s-auzim numai de bine.











joi, 28 noiembrie 2019

Creativitatea, un alt fel de a vedea lucrurile...

Îmi amintesc cum, copil mic fiind, de 3-4 ani, mai făceam câte o boroboaţă. Ca orice alt copil. Tata era personajul “dur” în familie şi era "abilitat sã ia măsuri”. Nu mă bătea, nu ţipa la mine, ci mă pedepsea într-un mod foarte simplu., mă punea să “stau la colţ”. Nu tu ţipete şi nervi. Nu tu vânătăi, lungiri de urechi şi dureri de fese. Nici pe boabe de porumb, nici pe nuci, în picioare. Şi trebuia să tac şi  să nu mă uit nici în dreapta, nici în stânga. Stăteam câte o oră sau două, funcţie de “gravitatea” faptei. Şi stăteam şi “îndurăm”. Fereastra era în stânga, la circa jumătate de metru, dar nu aveam voie să privesc afară. Că... mă vedea “durul”.  Ce se întâmpla în caz că nu respectăm constrângerile!? Nu pot să vă spun, pentru că nu am aflat niciodată. De mic, am fost învăţat să respect regulile. Dacă regula spune aşa sau aşa şi o face cel abilitat să o facă, atunci tu eşti obligat să respecţi regulile jocului.



“Ce educaţie cazonă!”, vor spune bunicii nostalgici; “Ce tatã rău!”, vor îngâna câteva mămici blânde şi drăgăstoase; “Ce copil prost!”, vor spune unii mai tineri. Nu tu  tabletã sau telefon mobil. Nu tu desene animate, consolã sau maşinuţã. Două ore stai ca un personaj fără identitate, cu faţa la colţul camerei. Nu te întorci şi nu te uiţi nici în dreapta – nici în stânga.
Ce îţi rămâne să faci?. Cine îţi ţine companie? Ei aici intervine cineva din interior. Inteligenţa ta începe să scormonească printre gânduri, snapshot-uri mentale şi amintiri. Începi să faci asocieri şi să inventezi. Creezi personaje noi şi joci jocuri cu reguli necunoscute încă. Visezi locuri spectaculoase şi îţi ordonezi dorinţele. Visezi la prieteni fantastici şi te gândeşti ce vei face când îi vei întâlni.
Fără să supăr niciun specialist în parenting şi nici un educator cred sincer că episoadele acestea au contribuit la dezvoltarea imaginaţiei mele, a creativităţii. O idee asemănătoare am găsit AICI .



Aflăm de la specialişti: “creativitatea apare atunci când eşti supus constrângerilor şi nu atunci când ai opţiuni şi resurse nelimitate. Constrângerile ne oferă un punct de plecare și câteva elemente de construcție cu care trebuie să ne descurcăm - o problemă de rezolvat, o învârtire inovatoare care trebuie dezvăluită sau o persoană care să fie pe plac. Totul de pe planetă, inclusiv fiecare dintre noi, este format din doar 118 elemente chimice cunoscute, aflate în milioane de combinaţii unice.” Nu mai ţin minte unde am auzit asta şi vreau să cred că am reuşit să o reconstitui, cât de cât corect.



Unii spun că e nevoie de o  atmosferă specială„zen” sau... "creativitatea se moşteneşte". Sau... "creativitatea se învaţă". De altfel exista mai multe mituri analizate în cadrul unor studii  ştiinţifice. Mai multe detalii găseşti AICI .




Unii cred că pentru a realiza fotografii deosebite au nevoie de tehnică nouă, cât mai performantă. Alţii trebuie să fotografieze locuri cât mai exotice. Desigur, ambele ipoteze îţi pot aduce satisfacţii deosebite şi cadre inedite. Ernst Haas spunea cândva despre fotografie: "Nu sunt interesat sã fotografiez lucruri noi . Sunt interesat să văd lucrurile altfel". Ce pãrere ai?




Iată un exemplu simplu. Încerc să finalizez, cu un album, un proiect foto mai vechi din care am ales câteva fotografii. Mi-am propus ca subiect Palatul Culturii din Iaşi. Cred că unii s-au plictisit de el. Eu am încercat să-l văd şi să-l fotografiez... „altfel”. Poate am reuşit, poate nu. Sper să aflu în cele din urmã. Mai multe imagini... în curând sau, mai bine zis... în album.





Sunt multe de spus pe subiectele acestea. Fiecare are părerea sa. Putem continua la  nesfârşit. Mai povestim pe tema imaginaţie-creativitate. Pânã una-alta, îţi doresc fotografii inedite şi s-auzim numai  de bine.










joi, 19 septembrie 2019

Nu mai avem vreme sã trãim

Staţia de metrou L'Enfant Plaza din Washington, DC. Este o zi friguroasă  de ianuarie 2007. Un om a cântat la vioară, timp de 45 de minute,  şase piese de Bach. În timpul acesta, 1097  de oameni au trecut prin zonă, majoritatea în drum spre serviciu.

Nu mai avem vreme-blog FOTO-IDEEA
Sã-l vezi si sã-l asculti pe... viitorul George Enescu

Avea în faţa sa, pe trotuar, cutia deschisă a viorii. Recitalul a început şi, după câteva minute, un om între două vârste l-a observat şi s-a oprit să-l asculte pentru scurt timp, apoi a plecat grăbit, pentru că programul încărcat nu-i permitea.
Patru minute mai târziu, o femeie i-a aruncat în cutia  din faţă un dolar, fără să se oprească. După alte 2 minute, un tânăr se reazemă de perete ca să-l asculte, după care se uită la ceas şi pleacă, în pas alergător, spre peron.

Cautã reflexiile - Grand Hotel Traian


După  10 minute, un copil de 3 ani se opreşte în fata muzicianului, dar maică-sa îl trage grăbită de mânuţă. Copilul se mai opreşte odată să-l privească pe violonist. Maică-sa  nervoasă îl împinge nervoasă înainte. Puştiul întoarce capul din când în când, până dispar amândoi după colţ. Scena se repetă şi cu alţi copii, dar părinţii îi împing de la spate, grăbiţi să ajungă la treburile lor.

Nu mai avem vreme-blog FOTO-IDEEA
Cautã reflexiile - Palatul Culturii


Toată "reprezentaţia" a durat 45 de minute. Omul cânta în continuare. Numai şapte oameni s-au oprit să-l asculte pentru câteva momente. Circa 20 de oameni i-au aruncat nişte bani în cutie.  Violonistul a colectat în total 32 de dolari  Când a terminat de cântat s-a lăsat tăcerea şi a început să-şi strângă lucrurile. Nimeni nu l-a observat.  Nimeni nu l-a cunoscut. Nimeni nu l-a aplaudat...

Nu mai avem vreme-blog FOTO-IDEEA
Sã cauţi subiecte rare pentru fotografiile tale

Muzicianul în cauză era  Joshua Bell, unul dintre cei mai faimoşi muzicieni ai lumii. El a interpretat câteva din cele mai dificile piese scrise vreodată, Vioara la care a cântat Joshua Bell în staţia de metrou era un  un Stradivarius, evaluat la peste 3,5 milioane de dolari. Cu câteva zile înainte, cunoscutul violonist umpluse o sală de concerte din Boston. Iar valoarea medie a biletelor de intrare era  de aproximativ 100 de dolari.

Nu mai avem vreme-blog FOTO-IDEEA
Sã observi porumbeii din Piaţa Unirii

Întâmplarea este reală. Concertul din staţia de metrou, a fost organizat de către Washington Post ca un experiment social asupra percepţiei gustului şi priorităţilor oamenilor. Dar unii consideră experimentul irelevant.

Poţi face cunoştinţă cu Joshua Bell şi poţi vedea câteva imagini, ce surprind întâmplarea, în filmul de mai jos:



Au fost dezbătute o serie de probleme, au fost analizate reacţii, au fost trase concluzii. dar nu vreau să fac referire la detaliile acestei poveşti adevărate. Voi prezenta concluzia finală şi voi face câteva comentarii  gândindu-mă şi la fotografii ce se aflã în căutare de subiecte.  

Una din concluziile posibile poate fi aceasta:
Goana după bani şi putere au estompat pornirile umane spre lucruri subtile şi au dezvoltat nişte oameni ... dezumanizaţi, care nu mai ştiu să trăiască, să iubească, să asculte, să empatizeze, care au uitat să-şi acorde timp pentru ei înşişi, să-şi înţeleagă fiinţa interioară. Totul se face în viteză. Rezultatul ... se vede: Big Picture şi nonvaloarea stăpânesc astăzi lumea!

Adaptare dupã Un experiment trist de adevărat ( Ziare.com ). Fotografiile îmi aparţin.

Sã fotografiezi luna într-o dimineaţã de mai

M-am gândit că stăm prost, din ce în ce mai prost, cu atenţia. Cantitatea de informaţii din exterior este atât de mare încât am pierdut obiceiul de a ne mobiliza atenţia, de a judeca şi alege  şi atunci  "percutam" doar la ceea ce suntem "traşi de mânecă" să vedem. Cum spuneam şi în alte postãri, privim fără să vedem. Astăzi, imaginea şi promovarea ne... trag de mânecă.

Avem educaţia necesară? Suntem în stare să discernem ceea ce ne este folositor şi ne place cu adevărat? Sau ne ierarhizam gusturile şi nevoile în funcţie de ceea ce este la modă ("în trend") sau ceea ce este "cool"?

Nu mai avem vreme-blog FOTO-IDEEA
Sã urmareşti jocul umbrelor şi siluetele

Suntem în măsură să ne trăim viaţa? Viaţa cea adevărată. Fără tehnologie, fără trend şi fără brand? Dacă privim ceva cu proprii ochi, suntem în stare să  vedem ceea ce este adevărat şi esenţial? Suntem în stare să percepem un mesaj/un semnal în natură? Mai suntem în stare să percepem o emoţie, o stare, o atitudine. Folosind doar funcţiunile propriului creier?

Când ai remarcat ultima oară că au înfrunzit copacii? Ai văzut, anul acesta, lalelele sau trandafirii înfloriţi din Grădina Botanică? Sau peştii din bazin? Când ai privit ultima oară bolta cerească plină de stele? Ai fotografiat până acum o albină la lucru? Ai văzut clădirea Grand Hotelului, reflectată în bazinul de vis-a-vis sau în baltă din faţă?


Nu mai avem vreme-blog FOTO-IDEEA
Sã priveşti o pasãre drept în ochi

Întrebări la care ai răspuns? Întrebări la care nu  ai răspuns încă? 

Opreşte-te uneori din viaţa electronică şi tumultuoasă, pe care o trăieşti şi  gândeşte-te la aceste întrebări. Încearcă să-ţi oferi răspunsuri. Nu o să-ţi pară rău. S-auzim numai de bine






sâmbătă, 15 iunie 2019

Fotografii din avion

blog-FOTO-IDEEA-Fotografii-din-avion-Nori
Zburãm deasupra norilor
 
Fotografiile făcute din avion, pe fereastră, în timpul zborului, au fost întotdeauna o provocare pentru fotografii începători şi nu numai pentru ei. Am încercat să dezvolt câteva idei, de luat în seamă, pe care le-am găsit enunţate în câteva articole pe net.



1. Foloseşte întotdeauna setările pe modul manual. Sunt o serie de condiţii "variabile", cu care te întâlneşti şi care îţi impun acest lucru.
* Lumina cere modificarea diafragmei şi, eventual, a vitezei de declanşare.
* fereastra mai mult sau mai puţin curată (uneori dublă sau triplă), are şi ea influenţă asupra modului de focalizare.
Camera trebuie să se afle în apropierea  ferestrei , dar să nu stea lipită de ea.

blog-FOTO-IDEEA-Fotografii-din-avion-Nori
Norii apar în formaţiuni care de care mai ciudate


2. Fii pregătit. Subiectele de fotografiat sunt numeroase şi îţi "fură" privirea, mai ales dacă eşti la primele încercări. Poţi fotografia formaţiunile noroase, care de care mai ... curioase, ce îţi apar instantaneu în faţa ochilor. Dacă eşti atent poţi face fotografii foarte frumoase. Ai în vedere şi fotografiile minimaliste. Norii au diferite forme şi nuanţe de culoare. Un apus/răsărit văzut dintr-un avion este de efect.
3. Închide şi nu folosi blitzul. Nu "bate" mai mult de câţiva metri şi poate crea probleme dacă se reflectă în fereastă.

blog-FOTO-IDEEA-Fotografii-din-avion-În-apropiere-de-Roma
În apropiere de Roma


4. Încearcă să identifici subiecte cunoscute, pe care să le fotografiezi în toată măreţia lor. Asta presupune să cunoşti, cât de cât, culoarul  pe care vei zbura şi să ai câteva noţiuni în ceea ce priveşte geografia. Îţi pot recomanda consultarea site-ului Flight Radar pe care poţi vedea traseul descris de zborurile anterioare pe aceeaşi rută.



blog-FOTO-IDEEA-Fotografii-din-avion-Ace-de-gheata
Ace de gheaţă apãrute pe geam, care pot împiedica focalizarea corectă.

5. Unii sugerează fotografierea în partea de început a zborului, când fereastra este mai curată. Zburând la înălţime (uneori peste 10.000 m) pe geam apar ace de gheaţă, care împiedică focalizarea corectă.



blog-FOTO-IDEEA-Fotografii-din-avion-Ace-de-gheata
Funcţie de luminã si direcţia acesteia poţi utiliza acele de gheaţã în compoziţia cadrului tãu

Pune-ţi la lucru imaginaţia. Fii creativ. Iată şi alte subiecte de luat în seamă:
* localitatea de unde decolezi/unde aterizezi;
* obiective turistice de mărime medie/mare de pe traseu;


blog-FOTO-IDEEA-Fotografii-din-avion-Oraşul-Iaşi - vπzut-de-sus
Oraşul Iaşi - vπzut de sus, dupã decolare


blog-FOTO-IDEEA-Fotografii-din-avion-Lacul Izvorul Muntelui-Barajul de la Bicaz
Lacul Izvorul Muntelui - Bicaz (vedere spre viaductul de la coada lacului)

* un alt aparat de zbor, aflat pe un culoar, în apropierea avionului în care călătoreşti;


blog-FOTO-IDEEA-Fotografii-din-avion
Un alt avion surprins în apropiere

* litoralul mării / oceanului. De obicei, culoarele de zbor urmăresc linia ţărmului, mai ales când aeroportul-destinaţie se afla amplasat pe litoral.



blog-FOTO-IDEEA-Fotografii-din-avion-Lacul sãrat-Larnaca-Cipru
Lacul sãrat - Larnaca-Cipru

blog-FOTO-IDEEA-Fotografii-din-avion-Litoralul Mãrii Negre
Litoralul Mãrii Negre

 * culmile munţilor/dealurilor deasupra cărora zboară avionul;
 * ş.a.m.d.

Zboruri plăcute şi liniştite, vreme bună şi s-auzim numai de bine.





miercuri, 22 august 2018

Lecţii de viaţă, bancuri şi fotografie

Mi-am pus de multe ori până acum, de-a lungul vieţii, această întrebare-întrebătoare. Cum am supravieţuit noi românii aici, ca o insulă de latinitate, în această zonă  multiculturală predominant slavă şi cu ceva influenţe (se spune!) ugro-finice. Răspunsul pe care l-am găsit poate părea unora aiuritor. Am fost. "şmecheri" - aparent diplomaţi. Venea cotropitorul/migratorul, ne luptam cu vitejie, ne cucerea, ne cotropea, ne lua tot ce putea lua, iar noi rămâneam vasali plătind tribut şi alte... taxe. Şi îl învãtam pe cuceritor limba şi obiceiurile. Şi pe fondul ăsta de "slugărnicie diplomatică" am mai avut un aliat:bancul. Românul a supravieţuit făcând şi spunând bancuri. Veneau tătarii, inventăm şi spuneam bancuri cu tătari, veneau turcii, imediat apăreau bancurile cu turci.

Bulã pare sã fi fost "detronat" - blog FOTO-IDEEA
Situatia în România de astãzi pare tulbure. Iar Bulã pare sã fi fost "detronat".


Veneau ruşii sau austriecii inventăm bancuri cu ruşi sau austrieci. Şi tot aşa. Aui venit şi  comuniştii şi am trăit aproape 45 de ani cu bancurile anticomuniste în care personajul principal era Bulă. Bulă a devenit un erou naţional atemporal cu o vârstă incertă. Dar dacă ar fi să speculez aş putea spune că Bulă are vârsta lui... Mitică. Şi el un personaj simpatic al secolului 19.

Istoria Iaşului pare a fi uitatã undeva în ceaţã - blog FOTO-IDEEA
Istoria Iaşului pare a fi uitatã undeva în ceaţã


Aş putea spune că trăim momente memorabile, unice chiar, în care un personaj real l-a detronat pe cel fictiv, Bulã cel universal, al secolului 20. Noul personaj care a preluat ştafeta eternului Bulã este doamna Viorica Vasilica, la care ne raportăm croind evenimentele aiuritoare din România începutului de secol 21. Vorbim despree oameni lipsiti de  o culturã generalã minimã, care ne conduc si care nu reprezintã pe nimeni.

Pe bunã dreptate copii de astãzi s-ar putea întreba pentru ce le trebuie învãtãturã, gramaticã, limba românã (?), când poti ajunge ministru/prim-ministru si fãrã aceste cunostinte.

Şi chiar dacă unii sunt supăraţi-disperaţi şi nu ştiu ce să mai facă, eu tot mai cred că vom supravieţui. Şi un banc bun ce sintetizează toată această  "supravieţuire naţională" îl puteţi citi mai jos.

"Când nu mă simt bine, mă duc la un doctor şi îi plătesc vizita, pentru cã şi doctorii trebuie să trăiască. De la doctor mă duc la farmacie să-mi fac reţetă şi plătesc farmacistului, pentru că şi farmacistul trebuie să trăiască. Vin pe urma acasă şi arunc medicamentele la gunoi, pentru că şi eu trebuie să trăiesc..."


unde au ascuns cei care ne conduc bruma de culturã necesarã? - blog FOTO-IDEEA
De multe ori stai si te întrebi unde au ascuns cei care ne conduc bruma de culturã necesarã !?


E fain să poţi, ca şi fotograf, în această perioadă zbuciumată a României, să poţi surprinde atmosfera (în comunitate, la manifetatii, etc.) şi feţele oamenilor de pe stradă, care nu par să râdă de loc. Mai ales când jandarmii aruncă gaze sau lovesc fãrã motiv. Poate acasă, cu familia, în cerc restrâns, la serviciu sau mai ştiu eu unde!? Şi totuşi făcătorii de bancuri lucrează.

Un fotograf documentarist este întrebat; ce calităţi îi trebuie unuia care fotografiază manifestaţii paşnice în Bucureşti?
- Cinci lucruri: obiectiv bun, trepied, răbdare, cascã de motociclist şi voce puternică.
- Bine-bine, dar casca şi vocea puternică pentru ce?
- Să fie auzit dacă stă în vârful copacului şi cere ajutor. Şi chiar dacă nu găseşte vreun copac prin preajmă.

Iar pentru oamenii aceştia, care încearcã sã intre în istoria noastrã cu bocancii murdari, existã un medicament care a contribuit şi contribuie  la dãinuirea noastrã ca popor. Acest medicament poartã numele de 'uitare'. Si ca exemplu dau un banc de pe vremea adolescentei mele. Era prin anii '70 ai secolului 20 si un mare tenismen cucerea clasamentele şi fãcea o publicitate enormã tãrii noastre. Îl chema Ilie Nãstase şi prin Statele Unite i se spunea Nasty (=scârbosul, obraznicul). Bancul de care îmi amintesc îl avea ca erou pe Bulã si se întâmpla în anul 2050. Profesoara de istorie îl trimite pe Bulã la bibliotecã sã se documenteze şi sã rãspundã la întrebarea: "Cine a fost Nicolae Ceauşescu?" Aveti în vedere cã în acei ani se contruia Epoca... de Aur iar Ceauşescu, aflat la putere câştiga tot mai multã notorietater, atât pe plan intern, dar mai ales pe plan extern. Merge Bulã si cautã prin enciclopedii şi dictionare şi în cele din urmã gãseşte urmãtoarea definitie: Nicolae Ceauşescu - mare om politic din Epoca... lui Ilie Nãstase. Sper din toatã inima ca numele "scârbelor" de astãzi sã fie amintite rar sau deloc în viitor şi asta doar legat de Epoca... Simona Halep. Uitarea este ceea ce meritã bãdãranii istoriei. Oamenii importanti nu vor fi uitati.

Si pentru cã vorbim de oameni care au însemnat ceva pentru istorie fac legãtura cu fotografia. Pentru iubitorii camerei foto si/sau ai penelului, recomand un film interesant despre doi maeştri ai artei, care au fãcut istorie în domeniul lor de activitate.. Filmul rulează pe PRO Cinema şi se numeşte "Georgia O'Keefe" (lansat în 2009) cu  Joan Allen şi Jeremy Irons.

Jeremy Irons - Alfred Stieglitz
Jeremy Irons în rolul lui Alfred Stieglitz
 
Bătrânul dar mereu tânărul Jeremy îl interpretează pe fotograful american Albert Stieglitz, soţul pictoriţei Gloria O'Keefe.
Un film frumos cu două personaje complexe interpretate minunat de actori cunoscuţi. Filmul a fost nominalizat la 3 premii Golden Globes şi a câştigat premiul  Writers Guild of America, USA 2010.
Trebuie să recunosc că Jeremy Irons a reuşit să creeze o imagine deosebită a lui Stieglitz faţă de cea pe care o aveam în minte după ce am citit mai multe articole pe net despre fotograful american. Ceea ce impresionează este modul în care actorul scoate în evidenţă atitudinea de vizionar a omului Alfred Stieglitz.  Viizionar atât în domeniul fotografiei dar şi al picturii. Căutaţi-l. O să vă placă.

Vizionare plăcută şi să auzim numai de bine.



duminică, 20 mai 2018

Priveşte altfel... gândeşte altfel...

George Bernard Shaw spunea: "Omul rezonabil se adaptează la lume. Omul nerezonabil adaptează lumea la el. Tot progresul lumii depinde de omul nerezonabil.". 

Un alt mod de a vedea rãsãritul soarelui - blog FOTO-IDEEA
Un alt mod de a vedea rãsãritul soarelui

Studiile aratã cã perfecţionismul blocheazã succesul. Foarte mulţi pierd timp încercând sã perfecţioneze lucrurile înainte de a merge mai departe. Am avut ocazia, cu ceva timp în urmã, sã ascult pãrerea unor americani pe acest subiect. de exemplu, îmi propun sã realizez un aparat sau un soft care sã îndeplineascã mai multe funcţiuni. Sã spunem cã sunt patru. Încep cu  funcţiunea A şi nu trec mai departe (la B, C şi D) pânã această funcţiune (A) nu funcţionează... perfect.

Minimalism - Scara ca simbol al progresului - blog FOTO-IDEEA
Minimalism - Scara ca simbol al progresului

Complicatã treabã. O rezolvi pe A şi treci la B, dar din motive diverse rezolvarea lui B presupune modificãri la A, şi aşa mai departe. Când ajungi la D, constaţi că şi celelalte funcţiuni trebuie modificate. Mai exista o variantă mai complicată. Când îţi doreşti (este mai ales cazul nostru, al românilor!) şi îţi propui ca aparatul/softul tău să îndeplinească toate funcţiunile posibile pentru acest tip de aparat/soft.

Minimalism - Scara care coboarã si umbra cu "depãsire de vitezã" - un alt mod de a vedea regresul

E important ca în fotografie sã cauţi lucrurile inedite, mai puţin uzuale, iar în ceea ce priveşte perfecţiunea, vei constata că aceasta vine cu timpul. Mai ales când eşti deschis la nou.(vezi AICI).


E important sã cãutãm noul, dar acesta nu trebuie sã fie perfect. Elizabeth Gilbert ne spune cã nu trebuie sã  fim neapãrat originali ci mai degrabã autentici. Şi cheia succesului poate fi... sã priveşti lucrurile altfel.  Din acest punct de vedere vreau s îţi recomand o carte fainã pe care am descoperit-o zilele trecute. E tipărită în editura <Guerilla de pe noptierã >, se numeşte "Gândeşte fix pe dos" şi aparţine lui Paul Arden. Merită să-i dai atenţie.

Palatul Culturii din Iasi - "Un turn apropape perfect" (reflexie într-o baltã - fotografie rotitã cu 180 de grade)

Dar în fotografie existã mai multe soluţii şi o variantã de luat în seamã este fotografia minimalistã. Şi în acest caz trebuie sã priveşti lucrurile... altfel. De fapt trebuie sã vezi în jurul tãu doar lucrurile importante, esenţa, iar aceasta constituie subiectul fotografiei tale minimaliste. Pare simplu, dar (am mai spus-o) nu este de loc. Despre minimalism în fotografie - vezi mai multe AICI

Umbra - blog FOTO-IDEEA
Umbra (fotografie rotitã cu 180 de grade)


Şi pentru că tot am adus vorba în această postare despre moduri diferite de a vedea realitatea voi încheia într-o notă veselă cu o poveste care mi-a plăcut în mod deosebit.

Umbra - cu elemente ajutãtoare, care mãresc senzatia de ... altfel - blog FOTO-IDEEA
Umbra - cu elemente ajutãtoare, care mãresc senzatia de ... altfel (fotografie rotitã cu 180 de grade)
Mă duc la un psiholog şi după ce mă chestionează şi mă consulta atent, desenează pe o foaie de hârtie o turmă de oi şi îmi zice să le păzesc până vine el.
Şi pleacă. Stau şi stau şi aştept. Mă uit la hârtie şi... la oi. Trece un sfert de oră, trece o jumătate şi încep să mă cam plictisesc. Drept urmare iau un creion şi desenez un ţarc în jurul oilor. Şi apoi plec... 
 
Pãzind oile...blog FOTO-IDEEA
Pãzind oile...
Orice problemă are o soluţie! Într-un fel sau... altul.
Să auzim numai de bine.