Se afișează postările cu eticheta Van Gogh. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Van Gogh. Afișați toate postările

vineri, 9 iunie 2017

Vrei o fotografie à la Van Gogh?

În ultimii ani, softurile pe care le utilizează camerele foto sunt din ce în ce mai sofisticate şi aparatele noastre s-au transformat în adevărate computere mobile. Există posibilităţi multiple de ajunge la acelaşi rezultat sau la rezultate asemănătoare încât trebuie să fii foarte atent pe ce cale o iei. 

Fotografia de bazã - blog FOTO-IDEEA
Fotografia de bazã


Nu mai vorbesc de faptul că  tot mai multe camere foto au anumite operaţiuni presetate şi nu trebuie decât să învârteşti o rotiţă pentru a avea la dispoziţie cele mai impresionante efecte. 

Vintage

Pop Art - blog FOTO-IDEEA
Pop Art


Tot mai multe operaţiuni de editare pot fi realizate direct în cameră şi singurul lucru pe care trebuie să-l mai faci după ce ţi-ai ales varianta dorită  este să apeşi pe declanşator. 

Pastel - blog FOTo-IDEEA
Pastel

Sepia - blog FOTO-IDEEA
Sepia

Monocrom - blog FOTO-IDEEA
Monocrom



Mai sus sunt câteva exemple pe care le-am putut testa eu pe un aparat mirrorless Olympus OM-D E-M10 Mark II. La utilizarea selectorului de mod setez pictograma corespunzătoare modului "ART"(vezi mai jos). Am la dispoziţie un menu foarte bogat care, printre altele, include: PopArt, Pastel, Monocrom, Sepia, Acuarelã, etc. Iar fotografiile de mai înainte sunt rezultatele "cercetărilor" mele.




Există o serie de aplicaţii pentru computere dar şi pentru dispozitive mobile, care sunt de luat în seamă.

Unul din editoarele interesante pentru PC este Dynamic Autopainter (DAP) al celor de la Mediachance. Soft-ul nu este doar o aplicaţie banală care realizează conversia pixelilor în puncte pe "tablou". În loc să lucreze cu pixelii, DAP foloseşte un algoritm special care utilizeazã forme de pensule reale, identificate pe baza lucrărilor unor pictori celebri clasici, cum ar fi Van Gogh, Monet, Sargent sau Cezanne. 

Fotografia originalã - blog FOTO-IDEEA
Fotografia originalã


Este recreat astfel stilul faimoşilor pictori şi se realizează transformarea fotografiei în lucrări de pictură cu acelaşi stil. Puteţi vedea la lucru DAP urmărind link-ul de AICI

Stilul Cezanne - blog FOTo-IDEEA
Stilul Cezanne


Am testat şi puteţi vedea câteva exemple în care o fotografie personală este convertită în "picturi" cu diverse stiluri : Van Gogh, Cezanne, Monet. 

Stilul Monet - blog FOTO-IDEEA
Stilul Monet

 Stilul Van Gogh - blog FOTO-IDEEA
Stilul Van Gogh


Pe Internet există site-uri care realizează operaţiuni de convertire online a fotografiilor în "picturi" ce folosesc materiale uzuale (acuarelã, ulei, etc.). 

Iatã câteva pagini cu astfel de servicii, pe care le  poţi testa urmărind link-urile de mai jos:
Accesul facil la instrumente (camere foto de tot felul şi mai nou camerele de pe dispozitivele mobile), modul aparent simplu prin care "faci" o fotografie şi acum softurile despre care am povestit, dau impresia oricui cã poate realiza "opere de artã". O fi bine, o fi rãu!?... Pe Facebook sunt postate peste 250 de milioane de fotografii zilnic (!!!)

Prin urmare, dacă îţi doreşti ca o fotografie personală să poarte "amprenta" stilului van Gogh sau Cézanne, situaţia este relativ simplã. Lucrul cel mai important este să vrei. La o adicã, e un lucru atât de... banal sã faci fotografii !☺

Succes şi să auzim numai de bine.



vineri, 30 decembrie 2016

Fotografie în secolul XVII !?

Cãutam zilele trecute pe net informaţii despre tehnicile de iluminare în fotografia de portret şi am ajuns inevitabil la Rembrandt şi la iluminarea ce îi poartã numele. Gândurile m-au purtat mai apoi la cel care "m-a luminat" pentru prima datã în materie de desen, picturã şi alte ... arte. Era începutul anilor '70 când am început desenul în scoalã cu profesorul Radu Orac. Un om extraordinar, care dãdea mai tot timpul impresia că e cu capul în nori. Dar nu era. Era o capacitate și multe generaţii de elevi ai Liceului Internat "Costache Negruzzi" din Iaşi îşi amintesc de el cu nostalgie şi plãcere. El ne-a vorbit pentru prima datã despre culoare, despre compoziţie, despre Grigorescu, despre Rembrandt, despre Vermeer şi Van Gogh. Amintiri frumoase despre lucruri frumoase...

Eram deja familiarizat cu aparatul de fotografiat şi îmi amintesc cã am fost impresionat de tablourile a doi olandezi  renumiți: Rembrandt van Rijn şi Jan Vermeer. Chiar spuneam atunci cã tablourile lor au atât de multe detalii de parcã ar fi fotografii. Am achiziţionat mai apoi serii de mãrci poştale cu tablouri ale celor doi şi părerea am pãstrat-o pentru multã vreme. 

Mai târziu am aflat despre iluminarea de portret "tip Rembrandt" folositã în fotografie. Şi am aflat şi despre aşa zisele "ipoteze tehnologice" în ceea ce priveşte tablourile lui Jan Vermeer.

Al doilea subiect aş vrea să-l "aprofundez" puţin în cele ce urmeazã. Jan Vermeer van Delft a trăit 43 de ani (1632-1675) şi în scurta sa viaţă a realizat doar 40 de tablouri. Mai multe detalii despre biografia sa puteţi gãsi AICI. Și tot AICI puteţi vedea 28 din lucrările sale. Majoritatea sunt realizate la interior, în studioul sãu din Delft.

Fata cu un cercel de perlă
Jan Vermeer - Fata cu un cercel de perlă

Femeie citind o scrisoare la fereastră
Jan Vermeer - Femeie citind o scrisoare la fereastră

"Femeie citind o scrisoare la fereastră", "Fata cu un cercel de perlă" sau "Lecţia de muzică" sunt câteva din cele mai cunoscute picturi ale lui Vermeer. Un film frumos despre tablourile sale puteţi vedea AICI


Lecţia de muzică
Jan Vermeer - Lecţia de muzică

Ceea ce este deosebit la tablourile olandezului este precizia detaliilor, armonia culorilor şi lumina "realã" ce dau viaţă şi forţă "fotografiilor" sale. De-a lungul anilor mulţi s-au întrecut să demonstreze că Jan Vermeer a folosit un "echipament de pictat" bazat pe principiul camerei obscure.  


Detalii "fotografiate" ale tapetului, greu de reprodus fără model


Interesant este experimentul inventatorului american Tim Jenison care a încercat să demonstreze că tablourile lui Vermeer ar fi putut fi realizate folosind un astfel de echipament. A fost realizat şi un film documentar (2013) intitulat Tim's Vermeer, nominalizat la numeroase premii, inclusiv la Oscar şi care prezintă toată povestea  experimentului lui Jenison. 




La fel de interesant este şi cursul profesorului Philip Steadman de la UCL Bartlett School of Environment, Energy and Resources din Londra care a scris o carte intitulată "Vermeer’s Camera" despre presupusele inovaţii tehnologice ale pictorului olandez. De fapt cartea a fost punctul de plecare pentru filmul documentar al lui Tim Jenison. Una din prelegerile profesorului o puteţi urmări în continuare



 
Foarte simpatice mi s-au părut ultimele 5 minute ale filmului în care aflăm câte ceva despre ipotezele bazate pe... Photoshop.

S-auzim numai de bine.


sursa fotografiilor: Wikipedia