Gestaltismul defineşte o şcoală de filozofie germană fondată la începutul sec.XX, care stă la baza teoriilor moderne ale studiului formei. Principiile acestei filozofii au fost de la început împotriva teoriei atomizării. Atomizarea funcţiona pe principiul descompunerii şi explicării întregului (realitate sau experiență) în elemente mici (atomi). Din contră, Gestaltismul susţine că atributele întregului nu sunt deductibile din analiza părților, luate separat.
 |
| Definiția Teoriei Gestalt (conform Farhana Shams, Ph.D Scholar at University of the Punjab) |
Filozofia Gestaltistã. a căutat să aducă o dimensiune umanistă studiului formei şi descrie calitățile acesteia, sensul și valoarea. Un studiu apărut în 1912 (autor Max Wertheimer) încearcă să facă o clasificare a percepţiei vizuale. Filozofia Gestaltistă a fost aplicată şi în cazul teoriei vizuale a lui Rudolf Arnheim.
Pentru cei interesaţi sau care doresc să aprofundeze această filozofie, AICI puteţi găsi un suport de curs în limba româna.
Am găsit AICI - Legile Gestalt şi iată lista lor:
- Legea Apropierii - Elementele vizuale sunt grupate în minte în concordanță cu cât de apropiate sunt una de cealaltă.
- Legea Similitudinii - Elementele similare prin formă sau conținut, tind să fie grupate.
- Legea Simetriei - Elementele simetrice sunt percepute colectiv.
- Legea Închiderii - Elementele aranjate împreună sunt văzute ca şi completare a unei forme.
- Legea Simplității - Mintea tinde către explicații vizuale simple; linii simple, curbe și forme preferate, la fel ca simetria și balansul.
- Legea Destinului Comun - Se presupune că elementele grupate se mișcă și se comportă împreună ca un tot.
- Legea Continuității - Mintea continuă tiparele vizuale dincolo de punctul lor de terminare.
- Legea Despărțirii - O figură este percepută dacã iese în evidență față de fundalul său.
- Legea Proximității - Apropierea spațială a unor elemente poate face ca mintea să le perceapă ca o colectivitate sau un întreg.
Am studiat puţin legile de bază şi am reuşit să dau pe net peste câteva exemple legate de aplicarea acestei filozofii în fotografie, pe care le-am experimentat personal.
În final iată ce a ieşit. În general, aşa cum spuneam şi cu alte ocazii, omului îi place să facă ordine în ceea ce priveşte. Doreşte să aranjeze/să ordoneze lucrurile pentru a le înţelege mai uşor. La fel face şi atunci când realizează o fotografie, la fel face şi atunci când priveşte o fotografie. Povesteam într-o postare mai veche (vezi AICI) despre tendinţa privitorului de a împărţi o imagine în figuri geometrice simple pentru a o înţege mai uşor.
Fotograful experimentat are deja în reflex această abordare şi efortul său compoziţional urmăreşte să scoată în evidenţă subiectul/mesajul pe care vrea să-l aducă în centrul atenţiei. Legat de gestaltism constat că există o serie de elemente ce trebuie avute în vedere de către fotograf:
* Evidenţierea subiectului în raport cu fundalul. Între cele două există un contrast (dat de culoare, de claritate, de luminozitate, etc), Când fundalul este foarte aglomerat sau când include multe elemente auxiliare subiectul nu iese în evidenţă. Pentru a face diferenţa apelez la bokeh, la izolarea subiectului, etc.
 |
| Gestaltism - Legea apropierii - Subiectul este în fundal, dar datoritã focalizãrii este "transferat" în prim plan |
* apropierea de subiect tine de umplerea cadrului; subiectul este mult mai mare şi detaliile sunt mai clare şi poate mai numeroase
* asemănarea (a formei, a culorii - complementaritatea, a dimensiunilor), creează în mintea privitorului impresia de întreg, de unitate.
 |
| Legea închiderii - Triunghiul Kanizsa (sursa:gabrielainsuratelu_com) |
 |
| Legea închiderii - anti-ordine (pasãrea pare sa-si fi pierdut capul, care râtãceste în apropiere)- asta face fotografia "altfel" |
* Continuitatea în ceea ce priveşte tendinţa privitorului de a urma o cale, linie, un drum; iar aici intervin liniile directoare
 |
| Cele douã subiecte se întrec urmând o linie directoare (se "simte" tensiunea si efortul) |
* sincronizarea este mişcarea a doi sau mai mulţi subiecţi în aceeaşi direcţie şi sens; şi acest element da impresia de unitate şi continuitate,
 |
| Cele douã mãicuţe merg sincronizat spre acelaşi obiectiv. |
 |
| Douã elemente asemãnãtoare pot sã producã analize şi comparaţii în mintea privitorului. |
Sunt multe de analizat si concluzionat, dar gata pentru azi. Succes la gestalt şi să auzim numai de bine.
ps. gestalt = plasat; pus împreunã, formã
