Se afișează postările cu eticheta Ucraina. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Ucraina. Afișați toate postările

luni, 26 iunie 2017

Despre ultimul evreu din Vinnitsa - Ucraina

La jumătatea distanţei intre oraşele Iaşi (România) şi Kiev (Ucraina) se afla cunoscuta regiune ucraineană Podolia. Capitala acestei regiuni este oraşul Vinnitsa. Vinnitsa este un oraş vechi cu o istorie zbuciumatã înfiinţat în anul 1363 şi care aparţinea pe atunci Marelui Duce Olgierd al Lituaniei. Oraşul a fost deseori invadat de tãtari şi a trecut pe rând în posesia Poloniei şi mai apoi a Rusiei.

Simbolul orasului Vinnitsa - Turnul de apã din parcul Kozytsky - blog Foto-Ideea
Simbolul orasului Vinnitsa - Turnul de apã din parcul Kozytsky (construit în 1912)


Oraşul a fost întotdeauna un important centru comercial fiind situat pe malul Bugului. Dezvoltarea cea mai accentuată avea să o cunoască după construirea căii ferate Kiev - Odessa în anul 1870. În aceeaşi perioadă se construia şi linia ferată Odessa-Tighina-Chişinău-Ungheni. În 1870 se construia şi Gara Iaşi, iar 2 ani mai târziu era finalizata linia Iaşi - Ungheni. Încă de atunci putem spune că a existat o legătură pe calea ferată intre oraşul Iaşi, considerat încă, a doua capitală a României şi oraşul Vinnitsa pe care eu îl consider mai mult sub influenţa occidentală şi mai puţin sub cea estică.

Orașul ucrainean are numeroase instituții de învățământ, teatre și muzee, dar şi câteva frumoase monumente istorice.

Am avut ocazia să vizitez Vinnitsa în toamna anului 2013, înainte de prima fază a conflictului din Ucraina, care s-a finalizat cu separarea Crimeii şi mai apoi cu anexarea acesteia de către Rusia, doar câteva luni mai târziu. Vizita s-a derulat în cadrul unui proiect transfrontalier ce avea ca obiectiv constituirea Parcului agro-industrial TransAgropolis de la Leţcani, lângă Iaşi.

Am făcut o serie de fotografii în această vizită de doar 3 zile, fotografii şi câteva le puteţi vedea în această postare. Există şi o serie de similitudini şi legături între istoria noastră şi cea a zonei în care ne-am deplasat, pe care le subliniez în continuare.

Am făcut mai întâi popasuri la Ungheni şi Balţi unde ni s-au alăturat partenerii de proiect basarabeni. Primul contact cu Ucraina l-am avut pe Nistru la graniţa Moldo-Ucraineană în punctul vamal Otaci  - Moghiliov Podolski.

Oraşul Moghiliov Podolski sau Moghilãu este atestat documentar în 1595 ca moșie a voievodului Moldovei Ieremia Movilă, de unde și numele de Moghilău sau Movilău. Peste puțin timp voievodul moldovean oferă localitatea ca dar de nuntǎ fiicei sale, căsătorite cu un nobil polonez. 

Oraşul moldovean Otaci pe malul Nistrului - blog Foto-Ideea
Oraşul moldovean Otaci pe malul Nistrului


Am remarcat, la graniţă,  casele cu alurã "nobiliară" ale locuitorilor "minoritari" ce locuiau în apropierea vamei. Pe drum am observat că "spaţiul mioritic" este încă prezent. Vale-deal-vale-deal şi iară şi iară şi parcă nu se mai termina "sinusoida geografică". Şi mă gândeam că strămoşii noştri au vieţuit şi pe aici.  

"Spaţiul mioritic" - prezent pe drumul spre Vinnitsa - blog Foto-Ideea
"Spaţiul mioritic" - prezent pe drumul spre Vinnitsa

Există un episod numit "masacrul de la Vinnitsa" similar cu Pogromul de la Iaşi. În primii ani ai celui de-al doilea Război Mondial NKVD-ul, poliția secretă a Uniunii Sovietice, a executat aproape 10000 de cetățeni ai orașului. În legătură cu acest eveniment exista o fotografie "iconica" renumită, cunoscută sub numele "Ultimul evreu din Vinnitsa". Mai multe detalii puteţi citi AICI

"Ultimul evreu din Vinnitsa" - fotografie renumitã (icon-icã) (sursa foto:Wikipedia)

Am vizitat câteva obiective industriale în apropiere de Vinnitsa şi trebuie să remarc aici două din ele :

  • Depozitul de legume-fructe 


Depozitul de legume-fructe - blog Foto-Ideea
Depozitul de legume-fructe

  • Întreprinderea Valrom care produce ţevi din material plastic (o investiţie românească !).


Fabrica Valrom - investitie româneascã
Fabrica Valrom - investitie româneascã

Alte imagini din Vinnitsa puteţi vedea mai jos.

Vinnitsa - strada în zi de toamnã
Vinnitsa - strada în zi de toamnã

Institutul Teologic
Institutul Teologic

Vinnitsa - Parc în zona centralã - blog Foto-Ideea
Parc în zona centralã

Vinnitsa - Statui urbane - blog Foto-Ideea
Vinnitsa - Statui urbane

Vinnitsa - Institutul Agronomic - blog Foto-Ideea
Institutul Agronomic


Una din atracţiile oraşului o constituie fântânile Roshen, care la momentul vizitei noastre erau în revizie. Se spune că rivalizează cu unele din cunoscutele fântâni ale Las Vegasului. Am găsit câteva filmuleţe pe Youtube din care unul îl puteţi vedea mai jos.




Sã auzim numai de bine.


miercuri, 24 mai 2017

Fotografia pe-un picior... de plai

A făcut vâlvă acum ceva vreme un personaj interesant indigen de-al nost' a cărui ocupaţie de bază este păstoritul. A apărut în presa online şi offline , a apărut şi pe "sticlă", şi-a deschis şi un canal pe youtube cu câteva sute de membri, are cont pe Facebook. Promovare în toată regula. Omul vrea să-şi vândă mioarele şi numele sãu a devenit deja un brand. În diverse filmuleţe sunt prezentate oile, mieii şi berbecii din turma pãstorului nostru din Bistriţa, având un nume "de revistă": Onea Fany. Poţi vedea fotografii frumoase cu "modelele patrupede" şi peisaje faine, ba poţi afla chiar câte ceva şi despre cânii şi mãgarii lui Onea. Totul pe melodii populare autohtone, frumoase şi ritmate. (ex:AICI)


Undeva pe un câmp în judeţul Iaşi - blog FOTO-IDEEA
Undeva pe un câmp în judeţul Iaşi


Mi s-a părut interesantă ideea unui foto-proiect având ca tema viaţa păstorilor, oieritul şi transhumanţa cu tot ceea ce implică această activitate.

O dupã-amiazã cãlduroasã - blog FOTO-IDEEA
Vatra Moldoviţei - O dupã-amiazã cãlduroasã


Potenţialul este imens. Poţi să ai în vedere oamenii cu obiceiurile lor şi locurile, activităţile de bazã, dar şi cele conexe. Şi poti intra în cele mai mici detalii. Fotografiile vor fi, cu siguranţã, valoroase, cel puţin din punct de vedere documentar.

Nu am planificat încă nimic, dar am căutat şi am inserat aici câteva fotografii personale ce pot face parte dintr-un astfel de proiect.

Stâna dupã-amiazã - blog FOTO-IDEEA
Stâna într-o dupã-amiazã (jud. IS)


Ţin minte cã acum câţiva ani, în 2013 cred, a fost iniţiat un proiect special cu tema "Transhumanţa în Munţii Carpaţi". Proiectul a refăcut traseul transhumanței păstorilor de-a lungul lanțului Carpatic pe o distanţă de circa 1400 de kilometri. Totul a durat 100 de zile şi au fost traversate cinci țări începând cu România, și continuând cu Ucraina, Polonia, Slovacia și Republica Cehă. Pe traseu s-au desfăşurat o serie de evenimente culturale cu specific pastoral.

Mai multe detalii se găsesc pe site-ul oficial al proiectului AICI sau în presa online (de ex:AICI

La umbra pãdurii - blog FOTO-IDEEA
Pãltinoasa (SV) - La umbra pãdurii


Şi ca să închei într-o notă veselã iată câteva glume pe acelaşi subiect.

***
Q: Cum se cheamă un cioban căruia lupul i-a mâncat o oaie?
A: Oaierless.

***
Se întâlnesc doi ciobani, unul dintre ei spuse: 
- Ce mai face fratele tău, Ioane? 
- A murit într-un accident de avion! 
- Cum mă? Era pilot? 
- Nu! - Era pasager? 
- Da!? Era pe aeroport şi a dat avionul peste el? 
- Nu! 
- Atunci cum naiba a murit? 
- Era cu oile pe câmp şi se uita după un avion şi nu a văzut groapa din spatele lui...

***
O blondă care s-a săturat să râdă toată lumea de ea se vopseşte brunetă, îşi schimbă numele şi pleacă din oraş. Pe drum vede un cioban cu o turmă de oi. Ce se gândeşte ea: toată viaţa lumea a făcut mişto de mine, ia să fac şi eu mişto de alţii, cã acum nu mai sunt blondă şi nu mă ştie nimeni. Zis şi făcut. Coboară din maşină şi se duce la cioban. 
- Bade, dacă-ţi spun aşa dintr-o privire câte oi ai în turmă, îmi dai o oaie? 
- Da, fata tatii. 
Blonda se uită de jur împrejur şi spune:
- 201
- Da fata tatii, înţelegerea-i înţelegere, alege-ţi o oaie şi a ta să fie. Zis şi făcut. Blonda veselă alege animalul, se urcă în maşină, dar când să plece îi bate ciobanul îm geam: 
- Fata tatii, dacă îţi spun ce culoare naturală are părul tău, îmi dai câinele înapoi?

***
La ţară, la marginea unui câmp, un pictor tocmai îşi instalase ustensilele de pictat. În faţa lui se afla o turmă de oi şi un baci care le păzea. Pictorul îl întreabă: 
- Îmi dai voie să-ţi pictez oile? 
- Apăi nu domnule, nu. Aş dori să rămână albe cãci tre' sã le tund acuş.

cainele Haiduc cel timid - blog FOTO-IDEEA
Cârţa (HR) - Haiduc cel timid


Sã auzim numai de bine.






joi, 22 decembrie 2016

Am venit sã colindãm...

Sărbătorile de iarnă la români încep o dată cu intrarea în luna decembrie. Este o perioadă bogată în obiceiuri care însoţesc marile sărbători creştine prăznuite în această perioadă. Mă gândesc la Postul Crăciunului, Crăciunul, Anul Nou, Boboteaza şi Sfântul Ioan. Funcţie de acestea, dar şi funcţie de zonă geografică, tradiţiile şi obiceiurile de iarnã sunt diverse..


Datini și obiceiuri de iarnă - Iaşi --blogul FOTO-IDEEA
Datini și obiceiuri de iarnă - Iaşi

Sărbătorile de iarnă sunt sărbătorile naşterii, dar şi ale schimbării anului şi ale bilanţului. Punctul central îl reprezintă perioada dintre Ajunul Crăciunului şi Anul Nou. Repertoriul bogat include colinde, urări de belşug şi recoltă bogată cu pluguşorul, sorcova, jocurile cu măşti, jocurile cu păpuşi, cântecele şi teatrul popular cu tematica haiducească.

Apropierea sărbătorilor oferă iubitorilor de tradiţie româneascã şi fotografilor pasionaţi ocazia de a fotografia
şi a imortaliza (nu zic cuvinte mari-!) frumuseţea obiceiurilor noastre strămoşeşti. Lumea noastră, sufocată de
sărbătorile comerciale importate, îşi dă seama că avem şi noi, românii, ceva valoros, pe care îl putem arăta străinilor. Dintr-odată, opincile, capra şi buhaiul devin potenţială marfa de export. Costumele şi măştile, accesoriile colorate, dar şi purtătorii lor sunt subiecte frumoase pentru fotografii reuşite. Amintiri şi nu în ultimul rând documente ce vor rămâne peste timp. 

Datini și obiceiuri de iarnă - Iaşi-blogul FOTO-IDEEA
Datini și obiceiuri de iarnă - Iaşi

De foarte mulţi ani, la Iaşi, se desfăşoară la sfârşitul anului, un eveniment deosebit. În organizarea Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Iași, are loc Festivalul folcloric internațional „Datini și obiceiuri de iarnă”.  Anul acesta manifestarea a ajuns la cea de a XLIX-a ediție. Participanţii sunt numeroşi şi vin din zona Moldovei, din alte zone ale României dar şi din Republica Moldova şi regiunea Cernăuţi -  Ucraina. Aveți mai sus fotografii de la un astfel de eveniment.

Datini şi obiceiuri strămoşeşti - Comãneşti - Bacãu - blogul FOTO-IDEEA
Datini şi obiceiuri strămoşeşti - Comãneşti - Bacãu

Nu pot să nu amintesc de Festivalul "Datini şi obiceiuri strămoşeşti", care are loc în fiecare an la Comăneşti, jud. Bacău şi care în decembrie 2016 va ajunge la a XVII-a ediţie. În fiecare an  câteva zeci de cete din mai multe judeţe ale Moldovei se întrec într-un festival-concurs jurizat de specialişti Urşi, capre, urători, plugari şi crăişori pornesc în alai din fata primăriei spre centrul oraşului unde este montată o scenă specială. Câştigătorii concursului primesc diplome şi premii în bani.

Datini şi obiceiuri strămoşeşti - Comãneşti - Bacãu- blogul FOTO-IDEEA
Datini şi obiceiuri strămoşeşti - Comãneşti - Bacãu

Datini şi obiceiuri strămoşeşti - Comãneşti - Bacãu- blogul FOTO-IDEEA
Datini şi obiceiuri strămoşeşti - Comãneşti - Bacãu


Puteţi vedea imagini de la acest eveniment renumit, care de la an la an capăta notorietate tot mai mare.

Datini şi obiceiuri strămoşeşti - Comãneşti - Bacãu
Datini şi obiceiuri strămoşeşti - Comãneşti - Bacãu

Datini şi obiceiuri strămoşeşti - Comãneşti - Bacãu
Datini şi obiceiuri strămoşeşti - Comãneşti - Bacãu


Iar la final un mic colind din partea colindãtorului-administrator al blogului FOTO-IDEEA

Datini şi obiceiuri strămoşeşti - Comãneşti - Bacãu-blogul FOTO-IDEEA
Datini şi obiceiuri strămoşeşti - Comãneşti - Bacãu



Colo-n deal, după deal
Florile dalbe
Răsărit-a sfântul soare,
Şi acela nu-i sfânt soare
Dă-i o monăstire mare.
Nouă uşi, nouă altare.
Da' într-însa cine şade?
Măicuţa cu fiu în braţe.
Taci fiule, nu mai plânge
Că eu ştiu ce ţi-oi da ţie,
Nouă stele-ncornorate
Cu topoare-nconjurate,
Două mere roşioare,
Cheiţele raiului,
Scaunul judeţului,
Lumina botezului
La Ispas
Un boţ de caş,
Pe părete păun verde,
Pe portiţă rânduniţă


Sãrbãtori fericite!