Se afișează postările cu eticheta România. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta România. Afișați toate postările

vineri, 18 noiembrie 2016

Egiptul, credinţa şi istoria românilor

masca-lui-Tutankhamon
Masca lui Tutankhamon

Citeam pe la începutul primãverii o serie de documente despre "românii din Egipt". Când am vãzut prima datã referirea m-am gândit la foştii colegi de facultate originari din Egipt, care s-au căsătorit şi au plecat cu frumoasele noastre colege, acolo, acasã la ei.

Mănăstirea Sfânta Ecaterina din Muntele Sinai (sursa: crestinortodox.ro)
Din articol am aflat însã cã nu doar despre asta e vorba ci şi de urmaşii foştilor valahi aşezaţi cu 15 secole în urmã, în sudul Peninsulei Sinai. Aceştia formeazã o altă comunitate de obârşie românã, mã rog, valahã şi anume cea a beduinilor Gebalieh (Gebalieh = oamenii muntelui, munteni, dar şi paznic/apărător, în traducere din limba arabã). Ei sunt urmaşii robilor valahi aduşi în secolul VI, de împãratul bizantin Iustinian pentru a ridica, sluji şi proteja Mãnãstirea Sfânta Ecaterina . Istoria acestui trib de beduini valahi ocupã un loc aparte în istoria Egiptului prin descendenţa lor diferitã şi prin faptul cã sunt unul din cele mai vechi triburi din Peninsula Sinai.

Mai multe detalii despre povestea strãbunilor valahi din Egipt puteţi gãsi AICI

Cercetând mai departe pe net, am gãsit o serie de informaţii interesante în Anuarul Facultăţii de Teologie Ortodoxã 2006-2007, care oferã informaţii despre "Legături ale domnitorilor români cu Sinaiul"

Mănăstirea Frumoasa din Iaşi, scutită de dări de către domnitor şi închinată Mănăstirii Ecaterina din Sinai (1736)

Legăturile românilor cu Muntele Sinai nu s-au desfăşurat la întâmplare şi au constituit o permanenţă cel puţin între sec. XV-XIX. "Din 1497, când avem prima mărturie documentară a unui contact româno-sinait, legăturile noastre cu Mănăstirea Sf. Ecaterina de la Muntele Sinai nu au încetat.

Domnitori, curţi domneşti, boieri, simpli credincioşi închină diverse lucruri (biserici, sume de bani, pământuri etc.) mânaţi de un spirit creştin de susţinere ieşit din comun. Intensitatea acestor raporturi, se menţine însă la nivel ridicat numai până la Secularizarea averilor mănăstireşti (1863-1864)".

Neagoe Basarab, Ieremia Movilã, Miron Barnovschi, Vasile Lupu, Constantin Brâncoveanu, Grigore Ghica Vodã, Alexandru Ipsilanti sunt doar câţiva din domnitorii care au trimis daruri sau au întreprins acţiuni în ţară pentru ajutorarea aşezămintelor bisericeşti din Egipt.

Zeiţa Isis protejează mormântul lui TutanKhamon
Zeiţa Isis protejează mormântul lui TutanKhamon

Am ilustrat aceastã postare cu o serie de fotografii personale realizate într-o expoziţie cu titlul "Tutankhamun - "His Tomb and His Treasure"   pe care am vizitat-o la Budapesta în anul 2009.

Tutankhamon - Sarcofagul mijlociu
Tutankhamon - Sarcofagul mijlociu

Pentru cei interesaţi AICI vedeţi site-ul expoziţiei (de unde se pot procura bilete). Expoziţia itinerantã este încã activã şi se aflã acum undeva în emisfera sudicã a planetei Pãmânt.
Poate, cândva, va putea fi admirată şi ... în România. De ce nu, chiar în Iaşi !?

Sã auzim numai de bine!


Tutankhamon - carul de lupta al faraonului
Tutankhamon - carul de luptă al faraonului

Tutankhamon - cobra de aur (descoperita in mormant)
Tutankhamon - cobra de aur (descoperită în mormânt)





joi, 11 august 2016

Scările și fotografia

Te-ai gândit vreodatã sã realizezi un proiect fotografic având ca temã scãrile. Scãrile din viaţa ta!? Scãrile din oraşul tãu sau din regiunea ta!? Şi sã spui povestea lor şi a locului unde se aflã.
Scările prezintã o serie de elemente care pot face fotografiile deosebite, ca de exemplu: linii directoare, simetrie, modele și forme interesante.

Scãrile de la fosta Casã a Modei din Iasi

Elementul principal care dă originalitatea fotografiei în cazul unui astfel de proiect este compoziţia. Trebuie să priveşti în sus înainte de a urca. Să le priveşti de sus în jos după ce ai urcat, să vezi luminile şi umbrele pe care le creează. Dã frâu liber imaginaţiei, cautã şi ataşează-le o poveste, găseşte o relaţie pe baza cãreia să transmiţi o stare.

Râpa Galbenã - (iese în evidentã forma scãrilor si textura datã de numeroasele trepte)

Râpa Galbenã (scãrile din stãnga -de aceastã datã imaginea este color pentru a pune în evidentã zona verde)

Scãri evidentiate de reflexie

Aceleasi scãri în realitate - Pasaj Sfânta Vineri - Hala Centralã
Uneori scãrile sunt colorate (Blocuri Pãcurari)

 În cazul în care nu au culori deosebite precum exemplul de mai sus părerea mea este să încerci să le converteşti în alb şi negru la postprocesare. Vei pune mai bine în evidenţă jocul de forme, texturi şi modele, iar culoarea nu va distrage atentia privitorului.
Uneori scările pot constitui ele însele amintiri plăcute. De exemplu pentru foștii studenții ieșeni...

"Jocul" scãrilor metalice din Tudor Vladimirescu

Formele scãrilor de la Universitate

Seara în Palas

Simplu si texturat - Scãrile ce duc în Turnul Golia




La final iatã şi alte exemple de proiecte fotografice despre scări:



sâmbătă, 6 august 2016

Cei mai buni să învingă!

Hai Romênia!


Acum câteva ore a avut loc ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice 2016 de la Rio de Janeiro în Brazilia. Jocurilor Olimpice Moderne reprezintă un eveniment ce se desfăşoară o dată la 4 ani începând cu anul 1896 când a avut loc prima ediţie a olimpiadelor la Atena în Grecia.

Un simbol al făcliei ( Hala Centrală Iași)


Nu am scãpat ocazia sã marchez acest moment şi am cãutat şi fotografiat în oraşul Iaşi o serie de elemente și evenimente care încearcă sã surprindă simboluri ale acestui tip de eveniment (flacãra olimpicã, inelele olimpice sau spiritul olimpiadelor, competiție și fair-play). Şi iatã ce am gãsit.

Flacăra și cercurile olimpice - mozaic în Piața Unirii din Iași

Discobolul lui Miron - simbol al victoriei în competițiile sportive

Stadionul Emil Alexandrescu

Ştiţi poate că flacăra olimpică a trecut de două ori în istoria Jocurilor prin România. O dată în 1972 înainte de Jocurile Olimpice de la München şi a doua oară în 1980 la Jocurile Olimpice de la Moscova. Cu această ultimă ocazie traseul flacării a avut drum şi prin Iaşi spre graniţa cu Uniunea Sovietică la punctul de frontieră Ungheni.

În Parcul Expoziției

Competiție stradală

Anti-simetrie sportivă


Douã poveşti faine despre flacăra olimpică ce a trecut prin Iaşi în 1980 puteţi citi mai jos:

Pe pista aeroportului

„Citius, Altius, Fortius”


Deviza olimpică oficială este „Citius, Altius, Fortius” (Mai repede, mai sus, mai puternic).
Cei mai buni sã învingã și s-auzim numai de bine !