Se afișează postările cu eticheta Republica Moldova. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Republica Moldova. Afișați toate postările

miercuri, 15 martie 2017

Fotograf în Gãgãuzia

Nu sunt specialist şi nici nu vreau sã descos o problemã care stã, în primul rând, în puterea filologilor şi a istoricilor. Dar curiozitatea m-a îndemnat sã "scormonesc" puţin Internetul pentru a mã informa cu privire la utilizarea termenilor găgăuţ - găgăuz.

Am auzit pentru prima datã termenul de "găgăuţă" pe când eram în şcoala generalã/ Îl foloseam şi eu şi colegii mei în glumele noastre şcolăreşti, aşa cum l-am înţeles la acea vreme.
"Nu fi găgăuţa !" sau "Eşti cam găgăuţă" erau expresii pe care le foloseam cu sensul de "Nu fi fraier"sau" Eşti cam nerod colegu' !". Conform dicţionarului (dexonline) accepţiunea cuvântului este:
*** găgăúță s.m. f. (reg.) - om prostănac, redus, tont, nerod, neghiob. 2. om gângav, peltic.

L-au folosit în operele lor Ion Luca Caragiale, Barbu Ştefănescu Delavrancea, Ion Heliade Rãdulescu şi alţii.


Parcul din centrul orașului Comrat - capitala Găgăuziei-blog FOTO-IDEEA
Parcul din centrul orașului Comrat - capitala Găgăuziei


De cealaltã parte cuvântul gãgãuz (cu aceeași pronunţie româneascã - găgăuț) defineşte un grup etnic, cu origine cumanĭcã, care locuieşte împrăştiat prin Basarabia, Dobrogea și Bulgaria. Cea mai mare concentrare de urmaşi ai acestei populaţii se aflã în Republica Găgăuză, o structurã autonomã localizatã în sud-vestul Republicii Moldova.

Cei interesaţi pot afla mai multe amãnunte consultând articole pe net cum sunt
Avdarma - Gagauzia - vedere spre centrul satului - blog FOTO-IDEEA
Avdarma - vedere spre centrul satului

Nu ştiu ce legătură au cele două accepțiuni, dar presupun cã termenul a fost folosit în primã fazã cu înţelesul "care nu pricepe/nu înţelege". Cãci un găgăuz, nu a înţeles prea uşor, cândva, limba maternã-româneascã a vecinului sãu. Iar acesta a lansat și a folosit mai apoi termenul de găgăuţă într-o disputã cu alt amic român (care nu pricepea). Și tot așa... :-)))


Grup de găgăuzi în costume tradiționale la un festival local - blog FOTO-IDEEA
Grup de găgăuzi în costume tradiționale la un festival local


Am avut ocazia acum 3 ani sã particip la un Forum Economic Internațional în Gãgãuzia o zonã stranie, plină de contradicții, în care se amestecã trecutul-sovietic, cu prezentul basarabean, dar și cu urmele stăvechi cumane şi prezumtivele afinităţi turceşti.

Statuia lui Lenin - Comrat - Gagauzia - blog FOTO-IDEEA
Statuia lui Lenin este prezentă în centrul capitalei Comrat


Gãgãuzii îşi cautã identitatea şi orice dovadã în legãturã cu originea lor strãveche este pusã la loc de cinste într-un muzeu. Nu existã urme scrise, nu existã tablouri, gravuri sau fotografii şi atunci oamenii locului îşi cioplesc istoria şi obiceiurile în lemn. Capitala este oraşul Comrat. Locuitorii se consideră turci creștinați. Pentru o perioadă Găgăuzia a fost și parte a Regatului României.

gagauzia - Partidul Comunist se afla în plină campanie eșectorală - blog FOTO-IDEEA
Era perioada alegerilor și Partidul Comunist se afla în plină campanie eșectorală


Una peste alta urmele perioadei sovietice rezistã, încã, pe acest teritoriu.  Gãgãuzii sunt atraşi de legătura lor cu turcii şi  o exploatează la maxim. Turcii au înfiinţat organizaţii neguvernamentale şi mici filiale ale unor societăţi. Drept urmare au primit contracte de prestări servicii în zonã. O hartã a regiunii poate fi vãzutã AICI.

Și chiar în a doua zi a vizitei am avut parte de o surprizã ! Satul Avdarma din apropierea Comratului are un aspect deosebit și pare importat din altă țară. Seamănă mai degrabă cu un sat italienesc din zona Veronei. Localitatea are doi îngeri păzitori în persoana a doi fraţi. Sunt doi din cei mai bogaţi locuitori ai Găgăuziei. Frații au conectat localitatea la rețeaua de canalizare, apă, telefonie (gratuit pe strada părinților lor!), au renovat Primăria, liceul, au construit memoriale, un bussiness-center, casă de cultură, centru de sănătate, muzeu, grădiniță și chiar și un …centru media. Locuitorii din Avdarma au ziarul local, post de radio și un website actualizat la zi cu reportaje video, dar și emisiuni (moldova[.]org). Alte detalii AICI

Republica Moldova - Gagauzia - satul Avdarma - muzeul din localitate - blog FOTO-IDEEA
Avdarma - muzeul din localitate


Am fost cazati la circa 60-70 de km sud de Comrat într-un Hotel din orașul Vulcănești. Adică stăteam seara în capitală până târziu iar apoi mergeam cu mașina circa două ore să facem nani în zona de sud a regiunii. Iar dimineața înapoi la capitală, la forumul economic. Și asta 2 zile la rînd.

Republica Moldova - Gagauzia - orașul Vulcănești - blog FOTO-IDEEA
Republica Moldova - Gagauzia - orașul Vulcănești, clădiri în apropierea hotelului unde am fost cazați 


Muzeul din Avdarma - buletin Regatul Romaniei - blog FOTO-IDEEA
Muzeul din Avdarma - buletin al unei localnice în perioada în care Gagauzia a făcut parte din Regatul României

Muzeul din Avdarma - bilet de călătorie și monede cu chipul Regelui Mihai-Regatul Romaniei - blog FOTO-IDEEA
Muzeul din Avdarma - bilet de călătorie și monede cu chipul Regelui Mihai din perioada Regatului României


Pe drumul spre cazare din nou surpriză ! Constructorul şoselei care străbate republica de la nord la sud era o cunoscutã firmã româneascã. Şi asta chiar dacă atitudinea de respingere a apropierii de Basarabia şi România este din ce în ce mai puternică.

Avdarma - Cimitirul eroilor
Avdarma - Cimitirul eroilor

Avdarma -  Cimitirul eroilor - Placă comemorativă (apare un erou ce a murit la Port Arthur, în timpul războiului ruso-japonez)
Cimitirul eroilor - Placă comemorativă (apare un erou ce a murit la Port Arthur, în timpul războiului ruso-japonez)


Însă deschiderea găgăuzilor faţă de oaspeţij la Forum a fost la înălţime, chiar dacă posibilităţile şi resursele sunt relativ scăzute.

Republica Moldova - Gagauzia - Comrat - Cuplu de găgăuzi în costume tradiționale la un târg local
Cuplu de găgăuzi în costume tradiționale la un târg local

Și când te gândești  că toate acestea se află la câțiva kilometri de granița de est a României. Dar mai bine nu te gândești.


Să auzim numai de bine.




sâmbătă, 25 februarie 2017

Din nou despre reflexii

Reflexii - Pasaj Piata Unirii - Iasi - blog FOTO-IDEEA
Reflexii - Pasaj Piata Unirii - Iasi
Spuneam într-o postare de anul trecut cã reflexiile reprezintă un subiect fotografic de luat în seamă în cazul în care doreşti să realizezi fotografii deosebite.

Pentru cã nu este "materialã" şi pentru cã valoarea nu-i poate fi convertitã în... bani, reflexia trece neobservatã  pentru majoritatea oamenilor. 

Reflexii - Cimislia - Rep. Moldova - Piata Centrala - blog FOTO-IDEEA
Reflexii - Cimislia - Rep. Moldova- Piata Centrala


Reflexii - Pasaj Piata Unirii - Iasi - blog FOTO-IDEEA
Reflexii - Pasaj Piata Unirii - Iasi 

În "Critica raţiunii pure", Immanuel Kant spune cã reflexia este ea însăşi o  modalitate de cunoaştere. El lanseazã ideea cã  reflexia este "perceperea proceselor lăuntrice ale propriei noastre minţi" Dar sã-l lãsãm pe Kant cu filozofia sa şi să revenim la ale noastre... fotografice.


Reflexii - Palas Mall - Iasi - blog FOTO-IDEEA
Reflexii - Palas Mall - Iasi

Reflexii - Pietonal Stefan cel Mare - Iasi - blog FOTO-IDEEA
Reflexii - Pietonal Stefan cel Mare - Iasi

Eu când caut şi fotografiez reflexii mã gândesc la imaginea reflectatã ca la o altã lume, o lume paralelã, într-o altã dimensiune, cu caracteristici care depind destul de mult de mediul în care are loc reflexia. Lucrurile le vezi, sunt acolo dar sunt intangibile cu simţurile care îţi stau la dispoziţie în această lume.

Reflexii - tren Bucuresti - Iasi - blog FOTO-IDEEA
Reflexii - tren Bucuresti - Iasi
Fã o încercare. Cautã şi fotografiazã reflexii.  În bãlti apãrute dupã ploaie, seara în lacuri sau bazine cu apã, în lacuri de munte, la malul mãrii, etc. Vei avea fotografii deosebite care vor atrage atenţia. Perioadele când plouã, dar şi perioadele de dupã, când ploaia a stat, sunt momente foarte "vânate" de fotografi. Subiectele sunt cu nemiluita.

Reflexii - cartier Pacurari - Iasi - blog FOTO-IDEEA
Reflexii - cartier Pacurari - Iasi


Nu de mult am participat, alãturi de colegii mei de la Clubul Fotografilor Iaşi la o expoziţie de grup cu fotografii ce au avut ca subiect reflexiile. Chiar acesta a fost şi numele expoziţiei -"Reflexii". Puteţi vedea în aceastã postare câteva fotografii personale pe tema datã, inclusiv cu fotografii ce au fãcut parte din expoziţia amintitã.

Reflexii - Hala Centrala - Iasi - blog FOTO-IDEEA
Reflexii - Hala Centrala - Iasi


Reflexii - Hala Centrala - Iasi - blog FOTO-IDEEA
Reflexii - Hala Centrala - Iasi


Sã auzim numai de bine.



joi, 22 decembrie 2016

Am venit sã colindãm...

Sărbătorile de iarnă la români încep o dată cu intrarea în luna decembrie. Este o perioadă bogată în obiceiuri care însoţesc marile sărbători creştine prăznuite în această perioadă. Mă gândesc la Postul Crăciunului, Crăciunul, Anul Nou, Boboteaza şi Sfântul Ioan. Funcţie de acestea, dar şi funcţie de zonă geografică, tradiţiile şi obiceiurile de iarnã sunt diverse..


Datini și obiceiuri de iarnă - Iaşi --blogul FOTO-IDEEA
Datini și obiceiuri de iarnă - Iaşi

Sărbătorile de iarnă sunt sărbătorile naşterii, dar şi ale schimbării anului şi ale bilanţului. Punctul central îl reprezintă perioada dintre Ajunul Crăciunului şi Anul Nou. Repertoriul bogat include colinde, urări de belşug şi recoltă bogată cu pluguşorul, sorcova, jocurile cu măşti, jocurile cu păpuşi, cântecele şi teatrul popular cu tematica haiducească.

Apropierea sărbătorilor oferă iubitorilor de tradiţie româneascã şi fotografilor pasionaţi ocazia de a fotografia
şi a imortaliza (nu zic cuvinte mari-!) frumuseţea obiceiurilor noastre strămoşeşti. Lumea noastră, sufocată de
sărbătorile comerciale importate, îşi dă seama că avem şi noi, românii, ceva valoros, pe care îl putem arăta străinilor. Dintr-odată, opincile, capra şi buhaiul devin potenţială marfa de export. Costumele şi măştile, accesoriile colorate, dar şi purtătorii lor sunt subiecte frumoase pentru fotografii reuşite. Amintiri şi nu în ultimul rând documente ce vor rămâne peste timp. 

Datini și obiceiuri de iarnă - Iaşi-blogul FOTO-IDEEA
Datini și obiceiuri de iarnă - Iaşi

De foarte mulţi ani, la Iaşi, se desfăşoară la sfârşitul anului, un eveniment deosebit. În organizarea Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Iași, are loc Festivalul folcloric internațional „Datini și obiceiuri de iarnă”.  Anul acesta manifestarea a ajuns la cea de a XLIX-a ediție. Participanţii sunt numeroşi şi vin din zona Moldovei, din alte zone ale României dar şi din Republica Moldova şi regiunea Cernăuţi -  Ucraina. Aveți mai sus fotografii de la un astfel de eveniment.

Datini şi obiceiuri strămoşeşti - Comãneşti - Bacãu - blogul FOTO-IDEEA
Datini şi obiceiuri strămoşeşti - Comãneşti - Bacãu

Nu pot să nu amintesc de Festivalul "Datini şi obiceiuri strămoşeşti", care are loc în fiecare an la Comăneşti, jud. Bacău şi care în decembrie 2016 va ajunge la a XVII-a ediţie. În fiecare an  câteva zeci de cete din mai multe judeţe ale Moldovei se întrec într-un festival-concurs jurizat de specialişti Urşi, capre, urători, plugari şi crăişori pornesc în alai din fata primăriei spre centrul oraşului unde este montată o scenă specială. Câştigătorii concursului primesc diplome şi premii în bani.

Datini şi obiceiuri strămoşeşti - Comãneşti - Bacãu- blogul FOTO-IDEEA
Datini şi obiceiuri strămoşeşti - Comãneşti - Bacãu

Datini şi obiceiuri strămoşeşti - Comãneşti - Bacãu- blogul FOTO-IDEEA
Datini şi obiceiuri strămoşeşti - Comãneşti - Bacãu


Puteţi vedea imagini de la acest eveniment renumit, care de la an la an capăta notorietate tot mai mare.

Datini şi obiceiuri strămoşeşti - Comãneşti - Bacãu
Datini şi obiceiuri strămoşeşti - Comãneşti - Bacãu

Datini şi obiceiuri strămoşeşti - Comãneşti - Bacãu
Datini şi obiceiuri strămoşeşti - Comãneşti - Bacãu


Iar la final un mic colind din partea colindãtorului-administrator al blogului FOTO-IDEEA

Datini şi obiceiuri strămoşeşti - Comãneşti - Bacãu-blogul FOTO-IDEEA
Datini şi obiceiuri strămoşeşti - Comãneşti - Bacãu



Colo-n deal, după deal
Florile dalbe
Răsărit-a sfântul soare,
Şi acela nu-i sfânt soare
Dă-i o monăstire mare.
Nouă uşi, nouă altare.
Da' într-însa cine şade?
Măicuţa cu fiu în braţe.
Taci fiule, nu mai plânge
Că eu ştiu ce ţi-oi da ţie,
Nouă stele-ncornorate
Cu topoare-nconjurate,
Două mere roşioare,
Cheiţele raiului,
Scaunul judeţului,
Lumina botezului
La Ispas
Un boţ de caş,
Pe părete păun verde,
Pe portiţă rânduniţă


Sãrbãtori fericite!




sâmbătă, 24 septembrie 2016

Toamna la Cimișlia - Republica Moldova

Am cãlãtorit la Cimișlia cu ocazia Festivalului Vinului eveniment ce are loc în fiecare toamnã în diverse oraşe ale Republicii Moldova. Am ajuns acolo pe o ploaie “mocãneascã”, care îti tãia orice elan. Piața centrală a orașului era împodobită de sărbătoare cu ocazia evenimentului, mai ales cã urma și o vizită a Primului-ministru al Republicii.


Ploaia ne-a tăiat orice urmă de elan


Oraşul este situat în stepa Bugeacului şi a fost menționat pentru prima datã în 1620 când aici s-a aşezat un trib de tãtari din nordul Caucazului.

Primul spectator după ploaie

Legenda oraşului pare o adaptare "moldovineascã" a poveştii de dragoste cu Romeo şi Julieta. Cei doi se numesc însã Cimiș și Lia iar sfârșitul este vesel. Cândva demult, spune legenda, cei doi locuiau în două sate vecine. Într-o zi băiatul a ieșit în câmp cu plugul, iar fata cu o desagă de boabe aurii. Flăcăul trăgea brazdă adâncă, iar fata arunca boabele în pământul roditor. A fost ziua în care a încolțit iubirea celor doi. Dar părinții s-au opus dragostei lor. Atunci cei tineri au plecat de-acasă, luând cu ei un plug și o desagă cu grâu. Și acolo unde "...dealurile greoaie până-n cer urcară... luni, ei au tras brazde noi, au arăt și semănat până a înserat. Marți un izvor din inima pământului au desfăcut. Miercuri o roată de lut au călcat. Joi ei casă au înălțat. Vineri tot la ea au lucrat. Sâmbăta s-au cununat și la nuntă au jucat și au avut: "...nuntași brazi și păltinași, preoți munții mari, păsări - lăutari...". și abia Duminică s-au odihnit în voie. Auzind de traiul lor fericit, tinerii din satele vecine au prins a se așeza pe această vatră binecuvântată, spunându-le părinților și neamurilor, că se duc la Cimiș şi Lia : Cimișlia.

Din piața centrală nu putea să lipsească Măria Sa Ștefan


Oraşul Cimișlia este situat la 155 km de Iași și la 68 de km de capitala Chişinău, iar populaţia este formatã majoritar (86%) din moldoveni/români.

Soiuri diverse de struguri moldovenești

"Pâinea noastră cea de toate zilele".

Am ajuns la Cimișlia de dimineață și am participat la un fel de simpozion pe teme viticole.  Pe la amiază s-a oprit ploaia și s-a animat zona pieței. Mai multe detalii puteti afla si vedea în câteva din fotografiile realizate atunci și pe care le-am inclus în postare.

Tradiția meșteșugurilor e la ea acasă

Zâna viței-de-vie deschide Festivalul

Urmează și un spectacol folcloric
La evenimnt au participat si geto-dacii
 
Un maestru flueraș ne-a însoțit prin piață la plecare

Notã: La Cimișlia se desfãșoarã anual, în perioada verii, o așa numitã "cursã fotograficã" (vezi AICI) susținutã de autoritãtile locale