Se afișează postările cu eticheta Republica Moldova. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Republica Moldova. Afișați toate postările

duminică, 23 iulie 2017

Prutul nostru cel de toate zilele

Am făcut parte acum vreo câţiva ani dintr-o echipă internaţională care lucra la Strategie de dezvoltare a oraşului Iaşi - Orizont 2020 şi la un moment dat se discută despre perspectivele de dezvoltare pe suprafaţă ale municipiului Iaşi. Am transmis atunci o idee personalã pe care o voi enunţa în final.

Prutul la Ţuţora - blog Foto-Ideea
Prutul la Ţuţora

Nu ştiu în ce măsură interesează pe cineva o astfel de idee şi ce ne va aduce viitorul, dar am cãutat în timp, date care să confirme sau să infirme o ipoteză ce pare pentru unii o utopie.


În "România pitoreascã" a lui Alexandru Vlahuţă, în capitolul Valea Prutului se găseşte o frază aparent banală - "Prutul e râul pe-ale cărui ţărmuri n-a înflorit nici un oraş...” Este un lucru evident faptul că pe Prut nu s-au dezvoltat, în istoria recentă, oraşe mari cum s-a întâmplat în alte zone ale României şi ale Europei. Dar unii afirmã că nu la fel au stat lucrurile şi în alte perioade ale istoriei noastre sau, cel puţin, nu aceasta a fot viziunea strategică a vremurilor.

Iatã în continuare câteva comentarii şi idei legate de Prut, pe care le-am găsit în ultimii ani şi care fac trimitere la două localităţi cunoscute, aflate în apropierea oraşului Iaşi, aşezate de-a lungul râului ce desparte astăzi România de Republică Moldova. Este vorba de localităţile Ţuţora şi Ungheni.

Prutul la Ţuţora - urmele vechii cetaţi sunt astãzi ascunse - blog Foto-Ideea
Prutul la Ţuţora - urmele vechii cetaţi sunt astãzi ascunse
Am ilustrat postarea cu fotografii din zona de graniţã de pe Prut, aflată în proximitatea oraşului Iaşi.

Un prim articol care vorbeşte despre marea Cetate a Ţuţorei îl găsim AICI. Lucrul interesant este să aflãm cã cetatea exista pe ambele maluri ale Prutului. Sursa informaţiilor o constituie o lucrare a istoricul basarabean Vasile Iucal, director al Muzeului de Istorie şi Etnografie Ungheni şi anume "Târgul medieval Ţuţora, un oraş dispărut (1448 - 1822)".Transcriu mai jos un fragment din această lucrare.

Prutul la Ţuţora - poveştile râului - blog Foto-Ideea
Prutul la Ţuţora - poveştile râului


“Trăitorii târgurilor moldovene nu au fost doar negustori şi meşteşugari, mai ales în faza incipientă a aşezărilor respective, ci şi agricultori; ei cultivau pământul, aveau prisăci, iazuri, vii, păduri, mori şi creşteau, îndeosebi, animale s.a. Apropierea imediată de târgul Iaşi, cât şi aşezarea la un vechi văd al Prutului,  a făcut ca unul din marile drumuri comerciale ale Moldovei medievale (“drumul moldovenesc”) să treacă pe la Ţuţora, pe malul Prutului, iar statutul de vama să-i fie acordat încă de cei dintâi voievozi fapt care a determinat,  mai târziu, evoluţia locului în unul din cele mai importante centre economice, strategice şi administrative medievale aşezate pe râul Prut. Aflarea în calea Marelui Drum Comercial, statutul de vamă şi văd, de branişte şi reşedinţa domnească, fac locul atrăgător pentru meşteşugarii şi negustorii care au legătură directă cu transportul. Aici vin sătenii din împrejurimi pentru a-şi vinde produsele,  cumpărând în schimb unelte de lucru şi alte mărfuri de care au nevoie. Tutora devine atractivă economic, sporind astfel popularea aşezării. Sunt premise care, la răscrucea veacurilor XV-XVI, au determinat evoluţia vechii vame şi trecătoare la Prut în calitate de târg în Evul Mediu. Astfel, călătorul turc Evlia Celebi spune : « Negustorii şi călătorii veniţi din oraşul Iaşi, cât şi cei ce se îndreaptă într-acolo, poposesc în acest orăşel. Deoarece acest oraş se afla pe malul râului Prut,– după un obicei din vechime, aici se  percep toate plăţile vamale… În timpurile vechi, acest orăşel Ţuţora, a fost oraş portuar”.

Văzând astăzi localitatea, dar şi Prutul la Ţuţora afirmaţiile par de necrezut, dar noi oamenii dărâmam şi distrugem atât de uşor încât doar o cercetare atentă ar putea să dezvăluie adevărul istoric. Astăzi urmele zac, eventual, pe fundul apei.

Primãria din Ungheni (Rep. Moldova) - blog Foto-Ideea
Primãria din Ungheni (Rep. Moldova)
A doua localitate de la Prut este oraşul Ungheni. Acesta  a rezistat ca oraş doar pe malul stâng al râului, în Basarabia. Ceea ce atrage atenţia este investiţia majoră realizată în secolul 19 şi mă refer la podul peste raul Prut. Construcţia sa este considerată una din cauzele dispariţiei localităţii comerciale Ţuţora. Pentru cã s-a dezvoltat o altã variantã de transport. Dar aceasta din urmã nu exclude în niciun caz varianta pe apã.


Podul de la Ungheni proiectat de Gustave Eiffel
Podul proiectat de Gustave Eiffel la Ungheni peste râul Prut
 
Podul de la Ungheni este unul din proiectele realizate în zona Iaşului de către echipa de proiectanţi a cunoscutului inginer francez Gustave Eiffel (vezi şi AICI).

Podul a jucat întotdeauna un rol strategic, mai ales în perioada războaielor şi nu a fost distrus niciodatã.

Ambele localităţi Ungheni (România şi Rep. Moldova) reprezintă puncte feroviare importante. Numele de "Ungheni" provine de la "unghi", referire la faptul că localitatea este situată în dreptul unei cotituri a râului Prut. Cele mai vechi însemnări despre această zonă datează din vremea lui Alexandru cel Bun (anul 1429).
De-a lungul istoriei ecartamentele s-au schimbat în funcţie de cei acre administrau localitatea: ruşii sau românii. Astfel ca astăzi pe acest teritoriu există ambele tipuri de ecartamente.

Gara Ungheni (Rep. Moldova)


Nici Ungheniul nu este departe de oraşul Iaşi. Şi ca să nu o lungesc iată şi ideea de care vorbeam la început şi pe care am enunţat-o de mai multe ori în proiectele pe care le-am făcut cu diverse instituţii (administraţie, ONG-uri, etc) din oraşul Ungheni, Republica Moldova. Într-o dezvoltare firească, oraşul Iaşi ar trebui să se întindă încet-încet către Prut şi, unindu-se cu oraşul Ungheni din Basarabia, aflat la 17 km depărtare, să se transforme într-o mare metropolă pe Prut. Cam asta a fost.

În rest!? Vizitaţi valea  Prutului şi pe partea stânga şi pe cea dreapta, locurile sunt frumoase.

Lumină bună, spor la fotografiat şi să auzim numai de bine.




  

joi, 13 iulie 2017

Despre Pãltinoasa cu dragoste

La vreo 30 de kilometri de Suceava şi cu vreo doi kilometri înainte de Gura Humorului drumul intră în comuna Păltinoasa  Şi nu mult după aceea, din şoseaua principală se desprinde un drum care porneşte sprinten spre dreapta către Cacica, lãsând în spate Valea Moldovei. Comuna este formată din două sate: Păltinoasa şi Capul Codrului.


Tabãra de creaţie de la Pãltinoasa- blog Foto-Ideea
Tabãra de creaţie de la Pãltinoasa


Cunoscute încă de pe vremea lui Ştefan cel Mare, aceste locuri au adăpostit colonişti veniţi din Odorhei, care se ocupau cu construcţia de catarge pentru ambarcaţiuni navale veneţiene. Istoria satului Păltinoasa este ceva mai recentă, acesta fiind consemnat documentar la începutul veacului al XVIII-lea. În acea perioadă populaţii întregi de români şi nemţi nemulţumiţi de politica habsburgică, se stabilesc aici, venind din Maramureş şi Năsăud. Ei pun bazele satului Păltinoasa, nume inspirat de pădurile de paltini care acopereau versanţii văii Bucovăţului.

Pãltinoasa - pe malul Bucovãţului - blog Foto-Ideea
Pãltinoasa - pe malul Bucovãţului

La ieşirea din Păltinoasa, spre Vadu Codrului, dăm peste o poartă impunătoare din lemn. Nu departe de poartã trece Bucovãţul. Iar deasupra punţii ce trece peste pârâu apare scris, începând de anul trecut, numele Poiana Dacilor. Este numele pe care proprietarii locului Familia Ignãtescu l-au dat poienii unde au amenajat tabăra. 


Pentru că de 14 ani în aceste locuri între pădure şi şoseaua spre Cacica, scăldate de apă Bucovăţului se organizează an de an tabere de creaţie inclusiv internaţionale.

Tabãra de creaţie de la Pãltinoasa - "lighioanele" meșterului Toader Ignãtescu - blog Foto-Ideea
Tabãra de creaţie de la Pãltinoasa - "lighioanele" meșterului Toader Ignãtescu


La tabără participă artizani și meșteri populari din România și din Republica Moldova care practică diverse meșteșuguri tradiționale La iniţiativa şi în organizarea proprietarilor. Totul cu finanţare privată. De la an la an evenimentul capăta tot mai multă notorietate şi este promovat pe diverse canale media. Despre tabăra de anul acesta puteţi citi AICI

Sculptorul basarabean Ştefan Ciumaşu şi Constantin Brâncoveanu -blog Foto-Ideea
Sculptorul basarabean Ştefan Ciumaşu şi Constantin Brâncoveanu

Tabãra de la Pãltinoasa - festivitatea de premiere - blog Foto-Ideea
Tabãra de la Pãltinoasa - festivitatea de premiere

Pãltinoasa - Capul lui Burebista - blog Foto-Ideea
Pãltinoasa - Capul lui Burebista


Pare un loc de poveste în care se întrevede o viitoare amenajare muzeală. 

Meşterul Toader Ignãtescu - initiatorul si organizatorul Taberei de la Pãltinoasa - blog Foto-Ideea
Meşterul Toader Ignãtescu - initiatorul si organizatorul Taberei de la Pãltinoasa


Peisajul este frumos  şi tentant din punct de vedere fotografic. Desigur sunt de fotografiat obiectele de artă tradiţională realizate în poiana de-a lungul anilor. Dar si locurile sunt fotogenice.

Pãltinoasa - vedere spre valea Humorului si Obcina Mare - blog Foto-Ideea
Pãltinoasa - vedere spre valea Humorului si Obcina Mare

Undeva în stânga drumului spre Cacica de pe culme se deschide o panoramă spectaculoasă spre valea Humorului şi pădurile de pe Obcina Mare.

Pãltinoasa - vede spre Obcina Mare - tãrâmul vulturilor - blog Foto-Ideea
Pãltinoasa - vede spre Obcina Mare - tãrâmul vulturilor

Undeva spre est Păltinoasa se învecinează cu comuna Ciprian Porumbescu. dar despre asta voi povesti într-o postare viitoare.
Pânã atunci, sã auzim numai de bine.



miercuri, 31 mai 2017

Despre copilãrie cu dragoste

Tabara"Micii mesteri din Copou" - atelier picturã icoane pe lemn - blog FOTO-IDEEA
Tabãra"Micii meşteri din Copou" - atelier picturã icoane pe lemn

De multe ori m-am întrebat până la ce vârstă am continua să ne jucăm şi să vedem viaţa ca un joc, dacă nu am fi constrânşi de regulile vieţii să începem să ne gândim la nevoile noastre materiale. Zâmbet, gingăşie, candoare, ce poate fi mai reprezentativ pentru un suflet de copil!?
Copilăria e o lume minunată, plină de lumină şi bucurie. Când suntem mici şi neştiutori ne dorim atât de mult să devenim mai repede mături, dar o dată ajunşi la maturitate tânjim după armonia, echilibrul şi lipsa de griji a copilăriei.

"Când nu mai suntem copii, suntem deja morţi". spune un citat celebru al lui Constantin Brâncuşi. Matur fiind cauţi locuri, instrumente şi mijloace de relaxare specifice copilăriei. Vrei să "te joci". Să faci cu prietenii, o partidă de volei, fotbal sau tenis. Sunt la mare căutare filmele tip poveste/basm şi mai nou consolele Playstation sau Xbox. Ce zarvă a stârnit anul trecut, inclusiv printre adulţi, vânătoarea de pokemoni!

Tabãra"Micii meşteri din Copou" - împletituri din sfoarã-tehnica nodurilor - blog FOTO-IDEEA
Tabãra"Micii meşteri din Copou" - împletituri din sfoarã-tehnica nodurilor


Iar sistemul economic mondial "a simţit" atracţia oamenilor, inclusiv a adulţilor, pentru subiecte specifice perioadei copilăriei. Desigur nu e vorba de jocuri specifice primilor ani de viaţă (păpuşi, jucării de plus sau maşinuţe), ci despre alte activităţi relaxante, activităţi sportive, puzzle, şah, board games, jocuri electronice de echipa sau pentru întreaga familie. 

Dacă pentru adulţi este un mijloc de relaxare şi eliberare de stress, pentru copii jocul este un important mijloc de formare şi învăţare, .
Mâine este 1 iunie, este Ziua tuturor copiilor şi mă gândesc acum doar la ei.

Tabãra"Micii meşteri din Copou" - atelier olãrit - blog FOTO-IDEEA
Tabãra"Micii meşteri din Copou" - atelier olãrit

Există proiecte care au ca obiectivo învăţarea şi formarea unor abilităţi tehnico-artistice pentru copii. Iată în continuare un astfel de proiect, aflat anul acesta la cea de-a X-a editie.

Se numeşte Tabãra de creaţie populară "Micii Meşteri din Copou" şi este organizată de către membrii Asociaţiei "ART - Meşteşugurile Prutului" (vezi şi postarea de AICI) în Parcul Expoziţiei din Iaşi.

Tabara"Micii mesteri din Copou" - ciopliturã în lemn - blog FOTO-IDEEA
Tabãra"Micii meşteri din Copou" - ciopliturã în lemn


Evenimentul îşi propune să reunească peste 100 de elevi, cu vârste cuprinse între 9 – 17 ani, cu scopul de a-i familiariza cu câteva dintre meşteşugurile tradiţionale româneşti. Ca şi la celelalte ediţii, instructori vor fi meşteri populari renumiţi din România şi Republica Moldova. 

Atelierele propuse pentru Tabăra de Creaţie Populară „Micii meşteri din Copou”, ediţia a X-a sunt:

1. Pictura icoane lemn - Valentina Acasandrei, Iasi
2. Cioplitură lemn - Sonia Apalaghiei, Hulub, Botosani
3. Măști tradiționale – Stan Dănuță, Zăicești, Botoșa
4. Impletituri paie - Eugenia Moldovanu, Balți, Rep. Moldova
5. Podoabe din margele - Elena Gheorghian, Suceava
6. Podoabe croșetate - Maria Vasiliu, Tg. Neamt, Neamț
7. Pâslarit cu acul - Melinda Pal, Sf. Gheorghe, Covasna
8. Olarit - Daniel Ifrim, Schitul Stavnic, Iași
9. Împletituri prin noduri - Alexandra Petrovici-calfă, Iasi
10. Pielărit- Smaranda Cozmîncă- calfă, Iasi


Programul taberei: zilnic de luni până sâmbătă între orele 9:00  –  14:00, cu  pauză de o oră la mijlocul intervalului.

Tabãra"Micii meşteri din Copou" - atelier modelaj lut - blog FOTO-IDEEA
Tabãra"Micii meşteri din Copou" - atelier modelaj lut


Înscrierile se fac în perioada  06 iunie – 23 iunie a.c.  (în limita locurilor disponibile),  în holul  Palatului Culturii – de luni până vineri între  orele 14,00-17,00, iar sâmbăta între orele 10,00-14,00.

Numărul maxim admis de elevi/atelier: 10 persoane.
Evenimentul se va desfăşura în Parcul Expoziţiei din Copou (vis-a-vis de Grădina Botanică).
–persoane de contact:
  •  Silvia Cozmîncă, coordonator tabără - tel. 0741217734; e-mail : mestesugurile.prutului@gmail.com;
  •  Constantin Ciobanu, vicepreședinte ART- tel.0757934767; e-mail: ciobanu.constantin@gmail.com

Tabãra"Micii meşteri din Copou" - festivitatea de premiere - blog FOTO-IDEEA
Tabãra"Micii meşteri din Copou" - festivitatea de premiere


E frumos să fotografiezi copiii atunci când sunt implicaţi în activităţi meşteşugăreşti şi am inclus în cuprinsul postării fotografii personale de la ediţii anterioare ale "Taberei..." Urez viaţa lungă evenimentului şi persoanei care de 10 ani este sufletul  Asociaţiei ART şi al evenimentelor organizate, doamna profesoară  Cozmîncă Silvia, care este şi Preşedinte al organizaţiei.

Tabãra"Micii meşteri din Copou" - Împletituri din sfoară prin tehnica nodurilor - blog FOTO-IDEEA
Tabãra"Micii meşteri din Copou" - Împletituri din sfoară prin tehnica nodurilor (îndrumãtor d-na Silvia Cozmîncã, presedinte Asociatia ART)

Copii sunt întotdeauna foarte încântaţi de ceea ce învaţã şi expun cu mândrie la final produsele de artã tradiţionalã pe care le-au realizat în perioada taberei.

Şi pentru că urmeazã ziua lor, urez  "La mulţi ani" tuturor copiilor, oriunde s-ar afla ei!



miercuri, 15 martie 2017

Fotograf în Gãgãuzia

Nu sunt specialist şi nici nu vreau sã descos o problemã care stã, în primul rând, în puterea filologilor şi a istoricilor. Dar curiozitatea m-a îndemnat sã "scormonesc" puţin Internetul pentru a mã informa cu privire la utilizarea termenilor găgăuţ - găgăuz.

Am auzit pentru prima datã termenul de "găgăuţă" pe când eram în şcoala generalã/ Îl foloseam şi eu şi colegii mei în glumele noastre şcolăreşti, aşa cum l-am înţeles la acea vreme.
"Nu fi găgăuţa !" sau "Eşti cam găgăuţă" erau expresii pe care le foloseam cu sensul de "Nu fi fraier"sau" Eşti cam nerod colegu' !". Conform dicţionarului (dexonline) accepţiunea cuvântului este:
*** găgăúță s.m. f. (reg.) - om prostănac, redus, tont, nerod, neghiob. 2. om gângav, peltic.

L-au folosit în operele lor Ion Luca Caragiale, Barbu Ştefănescu Delavrancea, Ion Heliade Rãdulescu şi alţii.


Parcul din centrul orașului Comrat - capitala Găgăuziei-blog FOTO-IDEEA
Parcul din centrul orașului Comrat - capitala Găgăuziei


De cealaltã parte cuvântul gãgãuz (cu aceeași pronunţie româneascã - găgăuț) defineşte un grup etnic, cu origine cumanĭcã, care locuieşte împrăştiat prin Basarabia, Dobrogea și Bulgaria. Cea mai mare concentrare de urmaşi ai acestei populaţii se aflã în Republica Găgăuză, o structurã autonomã localizatã în sud-vestul Republicii Moldova.

Cei interesaţi pot afla mai multe amãnunte consultând articole pe net cum sunt
Avdarma - Gagauzia - vedere spre centrul satului - blog FOTO-IDEEA
Avdarma - vedere spre centrul satului

Nu ştiu ce legătură au cele două accepțiuni, dar presupun cã termenul a fost folosit în primã fazã cu înţelesul "care nu pricepe/nu înţelege". Cãci un găgăuz, nu a înţeles prea uşor, cândva, limba maternã-româneascã a vecinului sãu. Iar acesta a lansat și a folosit mai apoi termenul de găgăuţă într-o disputã cu alt amic român (care nu pricepea). Și tot așa... :-)))


Grup de găgăuzi în costume tradiționale la un festival local - blog FOTO-IDEEA
Grup de găgăuzi în costume tradiționale la un festival local


Am avut ocazia acum 3 ani sã particip la un Forum Economic Internațional în Gãgãuzia o zonã stranie, plină de contradicții, în care se amestecã trecutul-sovietic, cu prezentul basarabean, dar și cu urmele stăvechi cumane şi prezumtivele afinităţi turceşti.

Statuia lui Lenin - Comrat - Gagauzia - blog FOTO-IDEEA
Statuia lui Lenin este prezentă în centrul capitalei Comrat


Gãgãuzii îşi cautã identitatea şi orice dovadã în legãturã cu originea lor strãveche este pusã la loc de cinste într-un muzeu. Nu existã urme scrise, nu existã tablouri, gravuri sau fotografii şi atunci oamenii locului îşi cioplesc istoria şi obiceiurile în lemn. Capitala este oraşul Comrat. Locuitorii se consideră turci creștinați. Pentru o perioadă Găgăuzia a fost și parte a Regatului României.

gagauzia - Partidul Comunist se afla în plină campanie eșectorală - blog FOTO-IDEEA
Era perioada alegerilor și Partidul Comunist se afla în plină campanie eșectorală


Una peste alta urmele perioadei sovietice rezistã, încã, pe acest teritoriu.  Gãgãuzii sunt atraşi de legătura lor cu turcii şi  o exploatează la maxim. Turcii au înfiinţat organizaţii neguvernamentale şi mici filiale ale unor societăţi. Drept urmare au primit contracte de prestări servicii în zonã. O hartã a regiunii poate fi vãzutã AICI.

Și chiar în a doua zi a vizitei am avut parte de o surprizã ! Satul Avdarma din apropierea Comratului are un aspect deosebit și pare importat din altă țară. Seamănă mai degrabă cu un sat italienesc din zona Veronei. Localitatea are doi îngeri păzitori în persoana a doi fraţi. Sunt doi din cei mai bogaţi locuitori ai Găgăuziei. Frații au conectat localitatea la rețeaua de canalizare, apă, telefonie (gratuit pe strada părinților lor!), au renovat Primăria, liceul, au construit memoriale, un bussiness-center, casă de cultură, centru de sănătate, muzeu, grădiniță și chiar și un …centru media. Locuitorii din Avdarma au ziarul local, post de radio și un website actualizat la zi cu reportaje video, dar și emisiuni (moldova[.]org). Alte detalii AICI

Republica Moldova - Gagauzia - satul Avdarma - muzeul din localitate - blog FOTO-IDEEA
Avdarma - muzeul din localitate


Am fost cazati la circa 60-70 de km sud de Comrat într-un Hotel din orașul Vulcănești. Adică stăteam seara în capitală până târziu iar apoi mergeam cu mașina circa două ore să facem nani în zona de sud a regiunii. Iar dimineața înapoi la capitală, la forumul economic. Și asta 2 zile la rînd.

Republica Moldova - Gagauzia - orașul Vulcănești - blog FOTO-IDEEA
Republica Moldova - Gagauzia - orașul Vulcănești, clădiri în apropierea hotelului unde am fost cazați 


Muzeul din Avdarma - buletin Regatul Romaniei - blog FOTO-IDEEA
Muzeul din Avdarma - buletin al unei localnice în perioada în care Gagauzia a făcut parte din Regatul României

Muzeul din Avdarma - bilet de călătorie și monede cu chipul Regelui Mihai-Regatul Romaniei - blog FOTO-IDEEA
Muzeul din Avdarma - bilet de călătorie și monede cu chipul Regelui Mihai din perioada Regatului României


Pe drumul spre cazare din nou surpriză ! Constructorul şoselei care străbate republica de la nord la sud era o cunoscutã firmã româneascã. Şi asta chiar dacă atitudinea de respingere a apropierii de Basarabia şi România este din ce în ce mai puternică.

Avdarma - Cimitirul eroilor
Avdarma - Cimitirul eroilor

Avdarma -  Cimitirul eroilor - Placă comemorativă (apare un erou ce a murit la Port Arthur, în timpul războiului ruso-japonez)
Cimitirul eroilor - Placă comemorativă (apare un erou ce a murit la Port Arthur, în timpul războiului ruso-japonez)


Însă deschiderea găgăuzilor faţă de oaspeţij la Forum a fost la înălţime, chiar dacă posibilităţile şi resursele sunt relativ scăzute.

Republica Moldova - Gagauzia - Comrat - Cuplu de găgăuzi în costume tradiționale la un târg local
Cuplu de găgăuzi în costume tradiționale la un târg local

Și când te gândești  că toate acestea se află la câțiva kilometri de granița de est a României. Dar mai bine nu te gândești.


Să auzim numai de bine.




sâmbătă, 25 februarie 2017

Din nou despre reflexii

Reflexii - Pasaj Piata Unirii - Iasi - blog FOTO-IDEEA
Reflexii - Pasaj Piata Unirii - Iasi
Spuneam într-o postare de anul trecut cã reflexiile reprezintă un subiect fotografic de luat în seamă în cazul în care doreşti să realizezi fotografii deosebite.

Pentru cã nu este "materialã" şi pentru cã valoarea nu-i poate fi convertitã în... bani, reflexia trece neobservatã  pentru majoritatea oamenilor. 

Reflexii - Cimislia - Rep. Moldova - Piata Centrala - blog FOTO-IDEEA
Reflexii - Cimislia - Rep. Moldova- Piata Centrala


Reflexii - Pasaj Piata Unirii - Iasi - blog FOTO-IDEEA
Reflexii - Pasaj Piata Unirii - Iasi 

În "Critica raţiunii pure", Immanuel Kant spune cã reflexia este ea însăşi o  modalitate de cunoaştere. El lanseazã ideea cã  reflexia este "perceperea proceselor lăuntrice ale propriei noastre minţi" Dar sã-l lãsãm pe Kant cu filozofia sa şi să revenim la ale noastre... fotografice.


Reflexii - Palas Mall - Iasi - blog FOTO-IDEEA
Reflexii - Palas Mall - Iasi

Reflexii - Pietonal Stefan cel Mare - Iasi - blog FOTO-IDEEA
Reflexii - Pietonal Stefan cel Mare - Iasi

Eu când caut şi fotografiez reflexii mã gândesc la imaginea reflectatã ca la o altã lume, o lume paralelã, într-o altã dimensiune, cu caracteristici care depind destul de mult de mediul în care are loc reflexia. Lucrurile le vezi, sunt acolo dar sunt intangibile cu simţurile care îţi stau la dispoziţie în această lume.

Reflexii - tren Bucuresti - Iasi - blog FOTO-IDEEA
Reflexii - tren Bucuresti - Iasi
Fã o încercare. Cautã şi fotografiazã reflexii.  În bãlti apãrute dupã ploaie, seara în lacuri sau bazine cu apã, în lacuri de munte, la malul mãrii, etc. Vei avea fotografii deosebite care vor atrage atenţia. Perioadele când plouã, dar şi perioadele de dupã, când ploaia a stat, sunt momente foarte "vânate" de fotografi. Subiectele sunt cu nemiluita.

Reflexii - cartier Pacurari - Iasi - blog FOTO-IDEEA
Reflexii - cartier Pacurari - Iasi


Nu de mult am participat, alãturi de colegii mei de la Clubul Fotografilor Iaşi la o expoziţie de grup cu fotografii ce au avut ca subiect reflexiile. Chiar acesta a fost şi numele expoziţiei -"Reflexii". Puteţi vedea în aceastã postare câteva fotografii personale pe tema datã, inclusiv cu fotografii ce au fãcut parte din expoziţia amintitã.

Reflexii - Hala Centrala - Iasi - blog FOTO-IDEEA
Reflexii - Hala Centrala - Iasi


Reflexii - Hala Centrala - Iasi - blog FOTO-IDEEA
Reflexii - Hala Centrala - Iasi


Sã auzim numai de bine.



joi, 22 decembrie 2016

Am venit sã colindãm...

Sărbătorile de iarnă la români încep o dată cu intrarea în luna decembrie. Este o perioadă bogată în obiceiuri care însoţesc marile sărbători creştine prăznuite în această perioadă. Mă gândesc la Postul Crăciunului, Crăciunul, Anul Nou, Boboteaza şi Sfântul Ioan. Funcţie de acestea, dar şi funcţie de zonă geografică, tradiţiile şi obiceiurile de iarnã sunt diverse..


Datini și obiceiuri de iarnă - Iaşi --blogul FOTO-IDEEA
Datini și obiceiuri de iarnă - Iaşi

Sărbătorile de iarnă sunt sărbătorile naşterii, dar şi ale schimbării anului şi ale bilanţului. Punctul central îl reprezintă perioada dintre Ajunul Crăciunului şi Anul Nou. Repertoriul bogat include colinde, urări de belşug şi recoltă bogată cu pluguşorul, sorcova, jocurile cu măşti, jocurile cu păpuşi, cântecele şi teatrul popular cu tematica haiducească.

Apropierea sărbătorilor oferă iubitorilor de tradiţie româneascã şi fotografilor pasionaţi ocazia de a fotografia
şi a imortaliza (nu zic cuvinte mari-!) frumuseţea obiceiurilor noastre strămoşeşti. Lumea noastră, sufocată de
sărbătorile comerciale importate, îşi dă seama că avem şi noi, românii, ceva valoros, pe care îl putem arăta străinilor. Dintr-odată, opincile, capra şi buhaiul devin potenţială marfa de export. Costumele şi măştile, accesoriile colorate, dar şi purtătorii lor sunt subiecte frumoase pentru fotografii reuşite. Amintiri şi nu în ultimul rând documente ce vor rămâne peste timp. 

Datini și obiceiuri de iarnă - Iaşi-blogul FOTO-IDEEA
Datini și obiceiuri de iarnă - Iaşi

De foarte mulţi ani, la Iaşi, se desfăşoară la sfârşitul anului, un eveniment deosebit. În organizarea Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Iași, are loc Festivalul folcloric internațional „Datini și obiceiuri de iarnă”.  Anul acesta manifestarea a ajuns la cea de a XLIX-a ediție. Participanţii sunt numeroşi şi vin din zona Moldovei, din alte zone ale României dar şi din Republica Moldova şi regiunea Cernăuţi -  Ucraina. Aveți mai sus fotografii de la un astfel de eveniment.

Datini şi obiceiuri strămoşeşti - Comãneşti - Bacãu - blogul FOTO-IDEEA
Datini şi obiceiuri strămoşeşti - Comãneşti - Bacãu

Nu pot să nu amintesc de Festivalul "Datini şi obiceiuri strămoşeşti", care are loc în fiecare an la Comăneşti, jud. Bacău şi care în decembrie 2016 va ajunge la a XVII-a ediţie. În fiecare an  câteva zeci de cete din mai multe judeţe ale Moldovei se întrec într-un festival-concurs jurizat de specialişti Urşi, capre, urători, plugari şi crăişori pornesc în alai din fata primăriei spre centrul oraşului unde este montată o scenă specială. Câştigătorii concursului primesc diplome şi premii în bani.

Datini şi obiceiuri strămoşeşti - Comãneşti - Bacãu- blogul FOTO-IDEEA
Datini şi obiceiuri strămoşeşti - Comãneşti - Bacãu

Datini şi obiceiuri strămoşeşti - Comãneşti - Bacãu- blogul FOTO-IDEEA
Datini şi obiceiuri strămoşeşti - Comãneşti - Bacãu


Puteţi vedea imagini de la acest eveniment renumit, care de la an la an capăta notorietate tot mai mare.

Datini şi obiceiuri strămoşeşti - Comãneşti - Bacãu
Datini şi obiceiuri strămoşeşti - Comãneşti - Bacãu

Datini şi obiceiuri strămoşeşti - Comãneşti - Bacãu
Datini şi obiceiuri strămoşeşti - Comãneşti - Bacãu


Iar la final un mic colind din partea colindãtorului-administrator al blogului FOTO-IDEEA

Datini şi obiceiuri strămoşeşti - Comãneşti - Bacãu-blogul FOTO-IDEEA
Datini şi obiceiuri strămoşeşti - Comãneşti - Bacãu



Colo-n deal, după deal
Florile dalbe
Răsărit-a sfântul soare,
Şi acela nu-i sfânt soare
Dă-i o monăstire mare.
Nouă uşi, nouă altare.
Da' într-însa cine şade?
Măicuţa cu fiu în braţe.
Taci fiule, nu mai plânge
Că eu ştiu ce ţi-oi da ţie,
Nouă stele-ncornorate
Cu topoare-nconjurate,
Două mere roşioare,
Cheiţele raiului,
Scaunul judeţului,
Lumina botezului
La Ispas
Un boţ de caş,
Pe părete păun verde,
Pe portiţă rânduniţă


Sãrbãtori fericite!