Fotografia ca artã

Se spune că fotografii au luptat întotdeauna pentru ca ocupaţia lor să fie recunoscută ca artă. Şi în 1859 cu ocazia Expoziţiei Universale de la Paris, fotografia este alăturată, pentru prima dată, grupului de arte, aşa-zis clasice (pictură, gravură, sculptură).

Încă de la început a existat o dilemă. Cum putea arta, ca produs al imaginaţiei, să cuprindă în ea un intrus precum fotografia, realizată cu un aparat? Cum putea o operaţiune care prin definiţie surprinde realitatea pură să fie asemănată cu artele clasice care manipulau realitatea şi se bazau pe imaginaţie !?

În timp, au apărut grupuri de fotografi independenţi sau asociaţii oficiale care au încercat să-şi omogenizeze principiile şi să susţină ideea fotografiei ca artă. Fotografi cunoscuţi, precum Alfred Stieglitz (vezi şi AICI) promovează stilul "artă fotografică".  De altfel A. Stieglitz este considerat, prin stilul său "pictorialist", părintele artei fotografice. 

Terminal - Alfred Stieglitz

În anii ce au precedat al II-lea Război Mondial tehnica şi tehnologia cunosc o puternică dezvoltare şi evoluţia fotografiei este asociată în primul rând cu acestea. Aparatul de fotografiat devine un instrument puternic de documentare şi reţinere pe peliculă a evenimentelor de-a lungul anilor.
Aspectele artistice sunt trecute în planul al II-lea. Urmează perioada de după război când fotografia devine cea mai rapidă, cea mai modernă şi mai relevantă formă de reprezentare vizuală a realităţii.

În aceastã perioadã se dezvoltã o serie de aşa zise mişcãri de protest ale inadaptabililor vremii. De exemplu, în cadrul mişcării Pop-Art apare aşa numitul "The Realist Capitalist" reprezentat printre alţii de fotograful, sculptorul şi pictorul german Sigmar Polke.

Sigmar Polke - Bunnies - picturã realizatã prin procesarea unei fotografii

Spre sfârşitul anilor 1980, fotografiile încep să devină o prezenţã normală într-o galerie de artă. Totuşi, se pare că dezbaterea privind apartenenţa fotografiei la familia artelor a încetat în momentul în care  fotograful german Andreas Gursky a vândut (2011) lucrarea să "RhineII" cu imensă suma de 4,3 milioane USD.

Andreas Gursky - Rheine II

Există şi o mică istorioara cu privire la caracterul artistic al acestei fotografii minimaliste. Fotografia despre al cărui cumpărător nu se cunoaşte nimic, reprezintă un peisaj dezolant în Germania, pe malul râului Rin. Fotografia despre care A. Gursky spune că este imaginea sa preferată a fost post procesatã (a se citi "curăţată") cu mare atenţie. Au fost îndepărtate toate elementele umane sau care amintesc de oameni (pietoni, biciclişti, zidurile unei fabrici, etc.) până când atmosfera sumbră l-a mulţumit pe autor.

Casa de licitaţie a descris imaginea ca "o reflexie dramaticã şi profundã asupra existenţei umane, dar şi a relaţiei noastre cu natura în perioada de început a secolului XXI". Am găsit şi am tradus un comentariu din presa vremii. "Simplitatea acestei imagini aratã o mare încredere a autorului în eficacitatea şi potenţialul sãu de a crea scenarii hiper realiste. Acestea, la rândul lor ne învaţă sã vedem - şi sã citim - lumea din jurul nostru într-o altă abordare. Scara, atenţia la culoarea şi forma fotografiei sale poate fi interpretatã ca o provocare deliberatã a statutului de picturã ca o formã de artã superioarã. În plus, imaginile lui Gursky sunt realizãri tehnice extraordinare, care au nevoie de timp pentru a fi realizate şi mai apoi masterizate  digital pentru a obţine exact efectul necesar dorit." (vezi AICI). 

Mai multe informaţii despre Andreas Gursky şi arta sa fotografică puteţi găsi AICI, iar AICI se aflã un scurt film (7,5 min) care descrie modul în care îşi realizează lucrările.  

Să auzim numai de bine.

Confuzie și neclaritate în fotografie

Bokeh - florile din prim-plan sunt clare, fundalul este blur-at

Termenul "bokeh (pronunţat bo-ke")" este de origine japoneză şi înseamnă „neclar” sau „confuz”. Noţiunea defineşte modul în care sunt redate în fotografia ta planurile (mai apropiate sau mai îndepărtate) în raport cu planul asupra căruia se face focalizarea/unde se afla subiectul. În majoritatea cazurilor, bokeh-ul apare în fundalul fotografiei, dar aceasta nu este o regulă generală. Câteva cuvinte despre acest efect puteţi să revedeţi în postarea aceasta.

Bokeh - subiectul apare clar, fundalul este blur-at

El Bokeh Wall (vezi tutorial)

Am aflat de curând că primul din cele două trucuri cu background-ul "strãlucitor" se numeşte El Bokeh Wall. Mai multe detalii şi un tutorial puteţi găsi AICI. De altfel trebuie să menţionez că am găsit (nu exagerez) peste o sută de articole despre realizarea acestui tip de background fain.

foto (a) - Efectul Bokeh poate apare în prim plan sau în fundal - vezi fotografiile (a) si (b)

foto (b) - Bokeh-ul nu apare doar în fundal

Atunci când subiectul este înconjurat de bokeh, punctele strălucitoare din fundal (acolo unde ochiul nu focalizează), sunt percepute ca nişte pete luminoase neclare. Cu ajutorul acestui efect poţi să ghidezi atenţia

privitorului către subiectul tău.

Un efect interesant - focalizezi pe aparat (fundalul este blurat - punctele luminoase apar ca pete luminoase neclare)

Pentru a introduce bokeh-ul în imaginea ta trebuie să măreşti distanța dintre subiect și fundal şi cel mai simplu mod de a face acest lucru este scăderea distanței dintre cameră și subiect. Adică te apropii cât mai mult de ceea ce vrei să fotografiezi.

Bokeh - Te apropii de subiect - fundalul apare blurat

Fotografii începători au la dispoziţie un simulator de bokeh, care permite în acelaşi timp calculul profunzimii de câmp. (Bokeh simulator & depth of field calculator)

Bokeh simulator & depth of field calculator - e foarte usor sã înţelegi ce înseamnã "profunzime de câmp(DoF) şi bokeh

Simulatorul este disponibil atât pentru varianta Desktop cât şi pentru dispozitive mobile (tabletã, smartphone).

Şi  apropó de fotografia pe dispozitive mobile trebuie amintitã performanţa ultimului iPhone 7 Plus. Această variantă aduce în peisajul fotografic o nouă tehnologie numită "computational photography" - fotografie computerizată. Tehnologie utilizează informaţii preluate de la mai multe camere care lucrează împreună.

Se suprapun şi se mediază imagini diferite pentru a construi fotografii mai complexe și mai clare pe dispozitive mici de genul smartphone. Există deja cursuri pe acest subiect la diverse universităţi. Câteva lucruri interesante cu explicaţii şi filme puteţi găsi AICI.

Despre "computational photography" în articolul de AICI

În cazul iPhone 7, fotografia computerizatã oferă camerelor de dimensiuni mici posibilitatea de a fotografia cu "bokeh", primul şi singurul efect fotografi vizibil deocamdată pe telefoanele mobile în cadrul acestei tehnologii de viitor.


Sã auzim numai de bine.

Despre Pãltinoasa cu dragoste

La vreo 30 de kilometri de Suceava şi cu vreo doi kilometri înainte de Gura Humorului drumul intră în comuna Păltinoasa  Şi nu mult după aceea, din şoseaua principală se desprinde un drum care porneşte sprinten spre dreapta către Cacica, lãsând în spate Valea Moldovei. Comuna este formată din două sate: Păltinoasa şi Capul Codrului.

Tabãra de creaţie de la Pãltinoasa

Cunoscute încă de pe vremea lui Ştefan cel Mare, aceste locuri au adăpostit colonişti veniţi din Odorhei, care se ocupau cu construcţia de catarge pentru ambarcaţiuni navale veneţiene. Istoria satului Păltinoasa este ceva mai recentă, acesta fiind consemnat documentar la începutul veacului al XVIII-lea. În acea perioadă populaţii întregi de români şi nemţi nemulţumiţi de politica habsburgică, se stabilesc aici, venind din Maramureş şi Năsăud. Ei pun bazele satului Păltinoasa, nume inspirat de pădurile de paltini care acopereau versanţii văii Bucovăţului.

Pãltinoasa - pe malul Bucovãţului

La ieşirea din Păltinoasa, spre Vadu Codrului, dăm peste o poartă impunătoare din lemn. Nu departe de poartã trece Bucovãţul. Iar deasupra punţii ce trece peste pârâu apare scris, începând de anul trecut, numele Poiana Dacilor. Este numele pe care proprietarii locului Familia Ignãtescu l-au dat poienii unde au amenajat tabăra. 

Pentru că de 14 ani în aceste locuri între pădure şi şoseaua spre Cacica, scăldate de apă Bucovăţului se organizează an de an tabere de creaţie inclusiv internaţionale.

Tabãra de creaţie de la Pãltinoasa - "lighioanele" meșterului Toader Ignãtescu

La tabără participă artizani și meșteri populari din România și din Republica Moldova care practică diverse meșteșuguri tradiționale La iniţiativa şi în organizarea proprietarilor. Totul cu finanţare privată. De la an la an evenimentul capăta tot mai multă notorietate şi este promovat pe diverse canale media. Despre tabăra de anul acesta puteţi citi AICI. 

Sculptorul basarabean Ştefan Ciumaşu şi Constantin Brâncoveanu

Tabãra de la Pãltinoasa - festivitatea de premiere

Pãltinoasa - Capul lui Burebista

Pare un loc de poveste în care se întrevede o viitoare amenajare muzeală. 

Meşterul Toader Ignãtescu - initiatorul si organizatorul Taberei de la Pãltinoasa

Peisajul este frumos  şi tentant din punct de vedere fotografic. Desigur sunt de fotografiat obiectele de artă tradiţională realizate în poiana de-a lungul anilor. Dar si locurile sunt fotogenice.

Pãltinoasa - vedere spre valea Humorului si Obcina Mare

Undeva în stânga drumului spre Cacica de pe culme se deschide o panoramă spectaculoasă spre valea Humorului şi pădurile de pe Obcina Mare.

Pãltinoasa - vede spre Obcina Mare - tãrâmul vulturilor

Undeva spre est Păltinoasa se învecinează cu comuna Ciprian Porumbescu. dar despre asta voi povesti într-o postare viitoare.
Pânã atunci, sã auzim numai de bine.

Fotografii cu sarea din bucate

Aţi auzit de Salina Praid!? Se spune cã este unul dintre cele mai frumoase şi mai vizitate obiective turistice ale României.

Salina Praid - când intri te surprinde numãrul mare de amenajãri

Localitatea Praid se întinde în jurul „Dealului Sării“ care, se spune, adăposteşte cel mai mare zăcământ de sare din ţară. Filonul de sare pãtrunde în pământ până la trei kilometri adâncime. Exploatarea subterană a sării a început în anul 1762, când sub conducerea inginerului austriac Johann Frendl, în partea sud-vestică a Dealului Sării, s-a deschis Mina Iosif, în formă de clopot. Sarea extrasă era împachetată în piei de bivol şi trasă la suprafaţă cu crivacul cu cai.

Salina Praid - este important sã arãţi imensitatea incintei subterane

În anul 1787, sarea de la Praid devine proprietatea trezoreriei din Viena.
În anul 1864, lângă Mina Iosif s-a deschis Mina Paralelă, iar în anul 1898, au început lucrările de deschidere la galeria de cercetare Elisabeta.

Salina Praid - ai ocazia unor abordãri aparte şi a unor subiecte deosebite (forme, texturi, umbre, etc)

Informaţii despre istoricul salinei puteţi găsi în mai multe locuri pe net, iar una din surse se afla AICI.

Salina Praid - sunt amenajate spaţii de joacã pentru copii şi un parc de aventurã

Salina Praid - existã spaţii pentru organizarea de evenimente

În salinã este amenajatã o bază de agrement, magazine cu suveniruri, dulciuri şi alte produse. Existã un restaurant cu 300 de locuri, un bar şi o sală mică, unde se organizează petreceri pentru firme. Lângă restaurant este amenajată o cramă tradiţională. Salina este utilizatã şi în scop medical, iar la suprafaţã se poate cumpãra sare extrasã de aici.

Salina Praid - Intrarea în zona destinatã manifestãrilor religioase

A fost amenajatã o frumoasã biserică în care se ţin slujbe pentru toate confesiunile. Temperatura este constantă şi are valoarea de 15,6 grade permanent. Umiditatea este de 42%. Accesul la galeriile subterane se face cu autobuzul.

Salina Praid - zona destinatã altarului şi anvonul

Recomandările privitoare la fotografierea în saline, în mine sau peşteri sunt diferite, cum e şi normal, funcţie de natura luminii. În cele toate, amenajate sau neamenajate, principalele sfaturi se referă la:

• folosirea modului M(anual) pentru fotografiere;
• utilizarea blitz-ului şi/sau asigurarea unei iluminări suplimentare;
• utilizarea unui obiectiv wide;
• setarea unei valori ISO cât mai scăzute;
• utilizarea trepiedului;
• fotografierea în format RAW

Salina Praid - se observã modul cum a fost şlefuitã podeaua

Salina Praid - pot fi admirate basoreliefuri sculptate în sare

În cazul în care obiectivul (salina, mina, peşteră, etc) este amenajat şi iluminat corespunzător, fotografierea în subteran devine mai puţin complicată.

La recomandările de mai sus se adaugă alte câteva cum sunt:

• surprinde persoane în cadrele tale;
• încearcă să descifrezi formaţiunile ciudate din incintă (pe tavan sau pe pereţi)
• schimba punctul de staţie şi încadrează în poziţii mai puţin utilizate
• este interesant să arăţi scala reală (omul mic în sălile imense)
• fotografiază cadre dramatice cu contraste pronunţate
• caută lucruri unice, mai puţin cunoscute/văzute

Salina Praid - pe pereţi au fost realizate şi picturi

Una peste alta dorim să surprindem măreţia naturii şi în aceste locuri.
Mult succes la fotografiat.

Salina Praid - galerie între minele de sare

Să auzim numai de bine.


P.S. Cu jumãtate de orã înainte de a publica aceastaã postare aflu dintr-o ştire PRO TV cã cea mai mare salinã din Europa este salina de la Slãnic-Prahova, însã aceasta nu este încã amenajatã la standarde corespunzãtoare.

Fotografia prin/printre

Fotografia printr-o sticlã vopsitã

Când compui fotografiile, încerci întotdeauna să obții o fotografie clară a subiectului, fără să-l ascunzi în vreun fel. Dar dacă ai încerca să faci exact invers. Adicã sã interpui ceva între obiectiv şi subiectul tãu. Fotografia prin/printre alte obiecte astfel încât sã distorsionezi/să transformi subiectul poate aduce o notã aparte în fotografia ta.

Iatã câteva exemple ilustrate cu fotografii personale. Există mai multe cazuri şi diverse medii (transparente sau nu) prin/printre care se poate face compunerea imaginii tale.

Un filtru simplu - o sticlã introdusã în apã si scuturatã

• prin sticlã. Sticla este mediul transparent cel mai uzual. De exemplu poţi avea o sticlă vopsită

Iasi -Teatrul naţional "V. Alecsandri" - vãzut printr-o sticlã udã

• Un mod simplu de a realiza imagini de efect utilizând acest mod de a fotografia este utilizarea unui ciob din sticlă curata. Uzi sticla şi o scuturi uşor lăsând picături de apă pe suprafaţa acesteia. Aşezată în fata obiectivului "invenţia" ta se constituie ca un filtru care distorsionează cadrul cu subiectul tău

Cu puţin exerciţiu poţi realiza fotografii deosebite cu efecte deosebite. Poţi lucra asupra suprafeţei udate sau poţi înlocui apa cu ulei.

Iasi - Parcul Expoziţiei - Nu mai plouã, dar rezolvãm cu o sticlã udã

• iarna poţi utiliza o sticlă aburită sau poţi fotografia printr-o fereastră cu promoroacã (sau îngheţată);

Patinoar Palas Iaşi - fotografie printr-o sticlã îngheţatã

Ideea de bază este să experimentezi folosind diverse medii mai mult sau mai puţin transparente. Vei focaliza pe subiect şi mediul prin/printre care fotografiezi va apare neclar ca o vinietă dirijând privirea către ceea ce doreşti să evidenţiezi. Poţi găsi diverse medii în jurul tău prin care să fotografiezi sau poţi crea singur un filtru pe diverse medii (de exemplu o carcasă transparenţă de CD). Iată mai jos şi alte idei pe acelaşi subiect. Cele mai multe sunt fotografii realizate în Iaşi

Statuia lui Stefan cel Mare - Fotografia printr-un vitraliu

• o mică fanta într-un desen realizat pe sticla poate constitui un obstacol "creativ";

Fotografia printr-un banner pe fereastra unui tramvai

• o idee fainã este fotografia realizată printre flori sau printre ramurile de plante;

Fotografia printre flori

Fotografia printre ramuri de plante

• cel mai simplu este sã gaseşti o simplã fantã, dacã se poate, cu margini neregulate;

Fotografia printr-o fantã simplã

Masca prin gura cãreia am realizat fotografia de mai sus

• interesant este şi cadrul realizat aşezând în faţa obiectivului o ţeavă lucioasă care va reflecta anumite părţi ale imaginii.

Grãdina Copou iarna (imagine realizatã printr-o ţeavă lucioasă)

Există desigur şi alte idei dar acestea sunt, deocamdată, cele pe care le-am încercat eu..

Mult succes la experimente
Să auzim numai de bine

Proiecte cu umbre

Umbra ca subiect - varianta bazatã pe editare

Despre Shadow Art sau arta cu umbre aţi mai auzit probabil, sau aţi citit. Pe net găsiţi materiale fără număr-fără număr, care oferă informaţii, imagini şi filme despre această formă de artă. Da, este vorba despre o formă aparte de artă sculpturală în care umbrele 2D generate de o sculptură 3D oferă instrumentul necesar pentru generarea efectului artistic. (vezi pe scurt AICI).

Umbra ca subiect - varianta bazatã pe editare (de remarcat textura)

Umbra ca subiect - varianta bazatã pe editare

Întotdeauna am susţinut că umbră în fotografie, ca şi alte câteva elemente speciale (ex: siluetele, reflexiile, etc), generează efecte aparte oferind fotografului posibilitatea de a realiza imagini "artistice" care au un efect deosebit asupra privitorului. Fără a avea pretenţia că am stabilit vreo legătură între fotografie şi Shadow Art am încercat să găsesc o serie de elemente similare care să stârneascã imaginaţia fotografului doritor să experimenteze.

Prin urmare, pe scurt, astăzi vă propun două idei de proiecte fotografice cu umbre.

Prima este bazatã pe editare şi constã în a fotografia oamenii/lucrurile şi umbrele lor de sus în jos, iar mai apoi de a edita fotografia. Scopul final este acela de a  "aşeza" umbra într-o poziţie... fireascã, adică verticală. Pe acesta idee, Claudiu Bârliba - colegul meu de la Clubul Fotografilor, a realizat o expoziţie acum ceva timp despre care am amintit AICI.

Umbra ca subiect - varianta bazatã pe editare

Dacă este vorba de persoane (în majoritatea cazurilor) umbra va fi orientată cu capul în sus. Umbra ia astfel locul subiectului care a generat-o şi devine ea însăşi subiectul principal. Efectul este uneori neaşteptat, iar dacă fotografia devine monocromã rezultatul poate fi spectaculos. Iată câteva exemple, mai jos: 

Umbra ca subiect - varianta bazatã pe editare

A doua idee de proiect-shadow este bazatã pe un scenariu şi constã în a fotografia umbrele "intervenind" cumva în cadru, oferind un sens mesajului său generând o poveste. Cel mai simplu mod  este de a-ţi fotografia propria umbră în relaţie cu o alta. Sau te poţi folosi de umbra cuiva dar asta presupune, de multe ori, să aştepţi... momentul. Şi în acest caz fotografiile alb-negru sunt de efect, mai ales dacă pun în valoare texturi deosebite. În aceastã variantã "aranjatã" existã posibilitatea de a crea personajele şi/sau scenariul. Pe această idee se bazează spectacolele cu umbre ( vezi AICI) şi aşa numitul Shadow Puppets în care păpusile-umbrã sunt realizate cu ajutorul mâinilor.


Exemplele de mai jos ilustrează acest al doilea ţup de proiect.

Umbra ca subiect - varianta bazatã pe scenariu (C©nstantin)

Umbra ca subiect - varianta bazatã pe scenariu (C©nstantin)

Umbra ca subiect - varianta bazatã pe scenariu (C©nstantin)

Umbra ca subiect - varianta bazatã pe scenariu (C©nstantin)

Luminã bunã, umbre "prietenoase" şi succes!
Să auzim numai de bine.