Fotografia de miscare poate surprinde scene spectaculoase si poate îmbrãca douã forme: fotografia care "îngheatã" momentul si fotografia care surprinde "miscarea". In primul caz, actiunea este imortalizatã în fotografie folosind un timp de expunere mic, pentru a imortaliza momentul, iar în cel de-al doilea caz, timpul de expunere este mare, se creeaza un efect de încetosare si acesta dã senzatia de miscare.
Imagine putin miscatã. Blur-ul dã senzatia de miscare, în comparatie cu imaginea de mai sus. (timp de expunere 1/125)
Nu întotdeauna este indicatã înghetarea totalã a miscarii subiectului întrucât, uneori, dispare senzatia de miscare, producându-se un efect opus celui urmãrit. Inghetarea miscãrii îti dã oferã imaginea subiectului, atitudinea sa, abilitãtile sale sau imaginea publicului spectator. De exemplu in fotografiile de mai jos :
Sticla e "fixatã" în aer !
Subiectul are o alurã frumoasã
Subiectul are abilitãti deosebite
Idem, de remarcat atitudinea si concentrarea publicului.
Abilitãti ale subiectului, se remarcã atitudinea publicului.
Avionul pare "fixat" în aer, doar elicea pare cã se miscã
Un efect deosebit în cazul imortalizãrii miscãrii este efectul de <panning>. In acest caz, subiectul se aflã în miscare. Camera urmãreste subiectul si la "momentul culminant" se declanseazã. Pentru a realiza un efect de panning corect, trebuie sã setezi aparatul pe prioritatea de viteza si expunerea undeva intre 1/10 si 1/40, în functie de viteza subiectului, îndemânarea fotografului si intensitatea doritã a efectului.
Tirolianã (panning)
Sincronizarea
Cel mai important aspect în fotografia de actiune este sincronizarea, adicã anticiparea momentului "culminant". Dacã declansarea se face prea devreme, nu este imortalizat momentul spectaculos în respectiva fotografie, iar dacã a fost facutã prea târziu, momentul de maximã importanta este ratat. Din aceastã cauza este important sã cunosti activitatea pe care vrei sã o surprinzi, pentru a putea anticipa momentele de maximã intensitate.
Momentul decolãrii perfecte
Intelegerea momentului, cunoasterea propriului aparat, rãbdarea si atentia pot da fotografii frumoase si surprinzatoare precum în exemplele de AICI (photography.tutsplus.com ) si AICI (smashingapps.com).
Pentru a identifica cea mai bunã pozitionare a camerei, înainte de începerea unui eveniment puteti studia locatia respectivã, tinând cont si de alti factori cum ar fi accesul pe care îl aveti fatã de subiect, fundalul si lumina.
Abilitãti nautice
Abiltãti hipice
Shake, shake signora
Picãturile de apã în miscare
Miscarea masinii si atmosfera de iarna sunt evidente datorita blur-ului.
Atentie : In cazul focului NU sunt de acord cu fotografiile "aranjate", în care fotograful manipuleaza el însusi flacãra deschisã. Nu recomnad acest tip de fotografie si consider cã existã o dozã de "artificial" prea mare si prea periculoasã pentru ca sã merite efortul. Fiecare cu ocupatia lui, cei care au treabã cu focul stiu cum sã se pãzeascã, fotograful pasionat se ocupã de fotografie si face fotografii cât mai bune !
Când vorbesc despre o astfel de "joacã" mã refer la proiectele fotografice în care subiectul este focul, indiferent cã surprinzi cadre cu flacãra din sobã sau semineu, artificii, foc de tabãrã, candele sau lumânãri în bisericã - doar se apropie sãrbãtorile pascale, jocuri cu foc, etc.
Relatia omului cu focul este ancestralã. Si pentru cã este un element puternic, misterios, care rãspândeşte cãldurã şi mai ales luminã, focul este pentru fotograf un element aparte, care aduce "actiune" în compozitia fotografiei. Aceasta devine interesantã si place privitorului.
Focul poate apare în fotografie în trei posturi: ca subiect principal, ca element auxiliar de punere în valoare a subiectului principal si ca sursa de luminã. Sã le luãm pe rând :
1. subiect principal
In acest caz, vrei sã vezi detaliile flacãrii si încerci sã "îngheti" momentul. Vei folosi o vitezã de 1/250 sau mai mare si în consecintã va trebui sã mãresti diafragma si sã cresti ISO.
2. element auxiliar / subiect secundar
In acest caz iluminarea poate fi mai dificilã pentru cã pot fi necesare mai multe surse de luminã (electricã sau alte surse de foc). In prima fazã, mai ales dacã nu poti sã controlezi iluminarea, vei încercã sã focalizezi în primul rând asupra subiectului principal. In cel mai bun caz, încearcã sã ai în spatele subiectului un fundal cât mai închis la culoare.
Subiectul principal scoate foc pe gurã
Focul, element auxiliar
Focul pune in valoare subiectul principal
Idem, focul element de sprijin
3. sursã de lumina
Lumina pe care o dã focul este o sursã de iluminat deosebit de frumoasã pentru cã dã umbre palide si luminã caldã. Lumina focului poate da siluete foarte bine conturate. Se poate constitui ca fundal sau poate ilumina din lateral subiectul.
In acest caz valoarea ISO trebuie scazutã pânã la limita la care subiectul apare clar în cadrul si tremurul mâinii nu este sesizabil. De obicei, se utilizeaza trepiedul.
Focul joacã rol de fundal si creeaza o siluetã clarã a subiectului
In majoritatea fotografiilor, asa cum se poate vedea, apar combinatii ale celor trei ipostaze în care am întâlnit focul mai sus.
Sã privesti si sã vezi reprezintã esenta oricãrei fotografii. Acum 2 ani, într-o invitatie la o expozitie personala de fotografie spuneam : "poti gãsi fericirea si linistea în viata de zi cu zi, poti face o fotografie reusita, trecând pe lângã un sir de scaune, pe lângã o stivã de cãrãmizi sau un copac uscat !? Totul este sã stii sã privesti, sã doresti sã fii fericit si sã înveti sã vezi..."
“Dacã schimbi modul de a privi lucrurile, lucrurile respective se schimbã !”- spunea cineva.
Face parte din abilitãtile fiecãruia din noi capacitatea de a absorbi tot ceea ce apare în raza noastrã vizualã. Este un proces care începe cu captarea imaginii de cãtre ochi si continuã cu o activitate mentalã de întelegere si prelucrare a informatiei. Este nevoie de atentie si atentia este o stare de spirit.
Sunt multe lucruri în fata ta, dar nu e neapãrat necesar sa fii atent la toate. De exemplu, citesti un text intr-un anunt pe un afis, e normal cãci e vorba de o taxã nouã ! :-))) Dar nu e neapãrat necesar sã fii atent la mãrimea afisului sau la distanta la care stai fatã de acesta.
Când te uiti prin vizorul camerei foto vezi unele lucruri, dar le vezi pe toate cele care apar în cadru !?
Când mergi cu prietenii fotografi la o foto-turã, toata lumea priveste aceleasi lucruri în acelasi mediu si totusi la final sunt putine fotografiile care sunt cât de cât asemanatoare. Fiecare vede alfel sau altceva !
A privi si a vedea sunt douã lucruri diferite. Sã înveti sã vezi este o activitate educativã pentru ochi si creier. Pânã la urmã a vedea tine de experienta personalã si de ce nu , de cultura ta generalã.
Si reiau ce spunea Ansel Adams : "O fotografie nu o faci doar cu ajutorul camerei foto. Aduci în sprijinul tãu, în actiunea de a fotografia, toate imaginile pe care le-ai vãzut, toate cãrtile pe care le-ai citit, muzica pe care ai ascultat-o, oamenii pe care i-ai iubit sau îi iubesti."
Actiunea de a vedea se poate exersa. Iata un exemplu (petapixel.com) :
Du-te într-o încãpere izolatã (garaj, magazie, subsol sau dacã nu, în dormitor). Ai la dispozitie 15 minute ca sã faci 30 de fotografii în spatiul respectiv, care trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele cerinte
este obligatoriu sã-ti stabilesti un spatiu în care te vei misca si doar în acea zonã faci fotografii;
nu faci nicio editare majorã la cele 30 de fotografii; singurul lucru pe care îl faci este un crop (vei extrage din fiecare fotografie un pãtrat cu latura cãt înãltimea setatã a fotografiei pe landscape);
încearcã sã te concentrezi pe lucruri care în mod normal scapã atentiei;
cautã texturi, linii, forme si mai putin lucruri pe care sã le fotografiezi;
gândeste-te mereu cã va trebui sã cropezi imaginile.
Dupa ce ai terminat treci la cropat fotografiile, care nu vor fi chiar în formatul cu care esti obisnuit.
Uita-te la ele si decide care sunt fotografiile pe care vrei sa le arati prietenilor / cunostintelor / pe FB.
Care sunt lucrurile care pot sensibiliza privitorul ?
La fotografiile care consideri cã nu sunt de arãtat care este lucrul care nu-ti place ?
Sunt desigur si alte exercitii pe care le poti face pentru a invata sa vezi.
Unul din exercitiile interesante, care te vor ajuta sa inveti sa vezi este urmatorul:
- Gândeste-te la ceea ce vrei sã fotografiezi înainte de a pune vizorul aparatului la ochi. Pe vremea aparatelor pe film lucrul acesta era destul de normal. Filmul era scump, procesarea scumpã si gandeai din vreme ce vrei sa surprinzi. Cu camera digitalã, fotografiile nu costã si de cele mai multe ori uiti degetul apãsat pe declansator farã sã cugeti prea mult la teme, subiecte si reguli ! Ai camerã digitalã, dar gândeste-te ca fotografiezi cu una cu film cu doar 36 de pozitii.
Fii zgârcit cu declansatorul si generos cu creativitatea ta !
Exista numeroase optiuni pentru a testa spiritul de observatie, incusiv teste cu imagini, ca de exemplu
Spune numarul de persoane a cãror fațã nu o vezi în aceastã fotografie ?
sau
Câti câini vezi în fotografia de mai jos ?
Dar sa trecem si la lucruri un pic mai complexe.
Mai jos aveti un film realizat de Inge Druckrey, intitulat chiar asa "Sã inveti sã vezi" si care meritã urmarit. Doamna Inge Druckrey, profesor emerit, este un cunoscut designer elvetian, de origine germanã care a activat multã vreme în SUA.
O serie din ideile si elementele grafice prezentate pot fi aplicate si utilizate în fotografie.
Una din cãrtile care orienteazã fotograful în lumea compozitiei si pe care o recomand este
"Forta centrului vizual. Un studiu al compozitiei în artele vizuale" a lui Rudolf ARNHEIM de la Editura Polirom, Colectia de Artã
