3. Silueta în fotografie
Nu, nu vã speriati, nu vã plictisesc cu vreo curã de slãbire si nici nu fac aluzie la vre-un medicament destinat acestui scop. Iar cum sã "arãti bine" si sã "pozezi" voi lãmuri într-o postare viitoare.
Mã voi referi la siluetã (silhouette, în englezã) ca un alt element, care poate pigmenta compozitia în fotografie si poate face cadrul "deosebit".
|
Siluetele sunt neclare, dar asta mãreste atmosfera misterioasã a imaginii. Fotografie realizata "din mânã", fãrã trepied. |
SILUÉTĂ, siluete, s. f. Imagine, înfățișare reală (și oarecum neclară în amănuntele ei) a unei ființe, a unui lucru etc., uneori proiectatã (ca o umbră) pe un fond mai luminos.
|
Siluetã combinatã cu umbrã |
|
Siluete si reflexii |
|
Sursa de luminã - fereastra cu lumina exterioarã |
|
Din nou, lumina din fatã este prea scãzutã pentru a oferi detalii ale subiectului |
|
Sursa de luminã - soarele în asfintit |
Câteva observatii:
- S-ar putea ca în vizor, subiectul sa nu aparã doar ca o siluetã ci un pic mai detaliat. Acest lucru se întâmplã datoritã ochiului care are o dinamicã mai mare decât senzorul unui DSRL. Ochiul poate distinge mai bine volumele si adâncimile.
- Pentru a avea o imagine clarã (sharp), valoarea diafragmei ar trebui sã fie mai scãzutã, în jurul valorii f/8.
- Este bine ca sursa de luminã, mai ales dacã este punctiformã (ex: soarele) sã nu batã direct în obiectiv ci sã fie ascunsã (dupã subiect) sau difuzã (ex: prin nori).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Spune-ți părerea. Comentariul tău îmi este foarte util.