vineri, 22 iulie 2016

Despre Pokemon, "Urzeala tronurilor" și prietenii din Era Mezozoică


 
"Parcurile şi bulevardele din Capitală sunt deja populate de zeci de pokemoni..."
"Cu telefonul în mână...  tinerii au pornit în căutarea renumiţilor pokemoni..."
"Adolescenţii au găsit o metodă şi mai rapidă de a ajunge la pokemoni..."

Sunt câteva din anunţurile pe care ziarele din ultimele zile le afişează pe primele pagini. Febrã digitalã, exaltare, proslãvire digitalã...!? Nu mã pricep sã definesc exact fenomenul, dar este ceea ce vãd cã se întâmplã, în perioada din urmã în întreaga lume. Și România nu face excepţie. Tehnologiile pãtrund în viaţa de zi cu zi şi schimbã modul de exprimare şi participare la evenimente al oamenilor. "Imaginea" a devenit caracteristica nr.1 pe care se bazeazã evaluarea lucrurilor, persoanelor şi fenomenelor. Dar în acelaşi timp, spunea cineva, "este ca şi cum ai introduce alcoolul într-o comunitate aborigenă."

Nu prea reuşesc sã rezonez cu vremurile dar le iau aşa cum sunt cu speranţa că... nu va dura prea mult. Unii ar spune că vârsta e de vinã, dar cei care mã cunosc ştiu "în ce ape mă scald"... Aşadar...

Umblăm zilele trecute prin oraş să fac ceva fotografii cu Dinu şi Pache, prietenii mei din Era Mezozoicã. Când... deodatã... ce-mi vãd ochii...!? Un pokemon.. Îl urmăresc şi îl fotografiez, că n-aveam "scule" să-l omor. Şi din fata Primăriei merge spre Piaţa Palatului... Apoi mai colindãm vreo câteva locuri prin oraş...



Mai în glumã, mai în serios îmi amintesc cum se agita lumea la Iaşi şi fãcea coadã sã se fotografieze cu tronul din "Urzeala tronurilor", cu ceva timp în urmã. Totul funcționa după un regulament strict si... erau si personaje cu sutanã pe-acolo !





Şi  atunci dragii mei, vin şi vã întreb: de ce nu ar avea succes Dinu şi Pache în misiunea nobilã de a promova frumosul oraş Iaşi!? Cu puțin efort. Ca să mă refer strict la fotografie, ar fi ceva în genul animaţiilor de mai jos:




Chiar acum câteva ore l-am întâlnit pe Dinu la Primãria Iaşi. Oare voia o audientã !?



Dar gata cu gluma! Cu o zi înainte Dinu si Pache erau la TVR Iaşi în emisiunea Bunã dimineaţa Moldova ! Uite şi dovada...



Până una alta, numai bine vã doresc tuturor!



miercuri, 20 iulie 2016

Cel care dă... tonul în fotografie

Răsărit de soare la Baia Mare

Astăzi am în minte o idee care ţine mai mult de compoziţie și postprocesare în fotografie și mai puţin de tehnicã și setãri.

Am citit de curând un articol al lui John Lovett despre contrast. John Lovett este un pictor şi designer australian cunoscut la nivel internaţional, care se autodenumeşte "watercolor and mixedmedia artist".

Lovett spune şi specialiştii în domeniu ştiu desigur cã existã mai multe tipuri de contrast şi anume:
  • contrastul dat de culorile complementare (ex: roşu/verde, galben/violet)
  • cel dat de direcţiile diferite (orizontal/vertical)
  • al diferenţelor date de tonuri (alb/negru, culori săturate)
  • al diferenţelor de texturi (aspru/fin)
  • contrastul dat de linii (subțire și drept / masiv și curbat) și altele

La toate acestea John Lovett mai adaugă un tip de contrast şi anume contrastul conceptual. Am încercat sã aplic informaţiile pe care le-am citit la fotografiile mele şi m-am orientat către două tipuri de contrast, care mi  s-au părut mai uşor de exemplificat: contrastul tonal şi cel conceptual.

Contrastul tonal

Galbenul este cea mai deschisă culoare atunci când este saturatã pe cercul culorilor. Acesta este motivul pentru care semnele cu mare vizibilitate pe şosele şi în alte condiţii care solicita atenţia privitorului folosesc un contrast galben-negru şi dispunerea diagonală (asta ţine de contrastul dat de direcţiile diferite ale liniilor). Bine luminat un astfel de semn este greu de ratat.


Când priveşte ceva, inclusiv o fotografie, este natural ca ochiul sã se îndrepte spre tonurile cele mai luminate. Mai apoi privirea se îndreaptã spre celelalte zone ale cadrului.

Culoarea roșie, atunci când este saturatã are un ton relativ întunecat. În contrast cu negrul ar avea un impact vizual mai mic decât perechea galben / negru. În schimb literele albe pe fond roșu au un contrast tonal destul de mare. Acest lucru, combinat cu asocierea "culturală" a culorii roșii cu pericolul, face ca această combinație sã fie utilizat în situaţii în care se solicitã atenţia.

În fotografie utilizarea acestor combinaţii de culori poate fi "periculoasã" pentru cã distrage atenţia privitorului de la subiect/mesaj. Alteori combinaţii ale tonurilor de culoare "vii" plac ochiului şi atrag atenţia spre subiect. Este cazul răsăritului şi apusului de soare (vezi fotografia de la început). 

Cât de repede identificați subiectele (avion, pilot, aparenta staționare a apartului de zbor), în raport cu fotografia de mai jos.
Tonurile vii ale culorilor (roșu, portocaliu) nu mai distrag atenția de la subiect, spre deosebire de prima fotografie (color)


Aş vrea să punctez și alte două situaţii pe care le-am întâlnit. 
a. În prima vorbim de fotografia convertită în alb şi negru. Trebuie ținut seama că tonuri ale unor culori diferite convertite în alb/negru pot da tonuri asemãnãtoare de gri. 
b. A doua situație este cea în care, în funcție de context, o culoare este percepută diferit ca tonalitate.  În fotografia de mai jos cele două pătrate de culoare roșie au aceeași tonalitate, dar în cel de-al doilea caz ea pare mai vie fiind pusă în evidență de verde-culoarea complementară a roșului.



Contrastul tonal poate aduce în prim plan ceea ce ne interesează, mesajul pe care dorim să-l transmitem/

Pun în evidență atmosfera și concentrarea celor ce asistă la spectacol și mai puțin locația și ceea ce urmăresc aceștia.

Desigur există şi alte situaţii de analizat când vorbim de contrastul tonal, dar n-au intrat zilele în sac (!)

Distragerea atenţiei privitorului de la subiect/mesaj prin intermediul culorilor este unul din motivele, dar nu singurul, pentru care mulţi fotografi prefera fotografia alb/negru şi mãrturisesc cã sunt unul din aceştia.


Contrastul conceptual

Contrastul conceptual oferã un impact mai mare a elementelor aflate la extrem, care se condiţionează reciproc:  nou şi vechi, tânãr/bãtrân, alăturări și conexiuni inedite, etc.

Crucea bisericii vs. antenele de comunicații

Casa din lemn vs. antenele parabolice

Vacile ce vin de la păscut de către un văcar modern (pe bicicletă)

În orice condiții o casă de bilete nu își găsește locul în această clădire

Avionul de la scara blocului

Văcuța care vine de la păscut așteaptă încheierea convorbirii telefonice
Lucrurile sunt mai uşor de exemplificat în acest cazuri, dar mesajul şi înţelegerea acestuia depind totuși de perechea fotograf/privitor. S-auzim numai de bine !