Se afișează postările cu eticheta locuri de vizitat la Iasi. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta locuri de vizitat la Iasi. Afișați toate postările

luni, 5 iunie 2017

Petru cel Mare la Iaşi

Iaşi - Biserica Mãnãstirii "Trei Ierarhi"
Iaşi - Biserica Mãnãstirii "Trei Ierarhi"

În dimineaţa zilei de duminică 25 iunie 1711, pe când "împăratul venea de la feredeu şi în curte la scări, s-au adunat Dimitrie Vodă cu împăratul, de i-au sărutat mâna şi împăratul l-a sărutat pe cap, luându-l în braţe şi ridicându-l sus cu o mână, fiind Vodă om scund şi împăratul om deafirea întru tot înalt..."


Iaşi - Baia turceascã (feredeul tucesc) - blog FOTO-IDEEA
Iaşi - Baia turceascã (feredeul tucesc)

În ziua aceea, "au îmblat pren toate mănăstirile… De le-au vădzut, şi din toate i-au plăcut mănăstirea Golia  şi mult lăuda împăratul lucrurile, chipul şi toate obiciele moldovenilor"

Iaşi - Mãnãstirea Golia - blog FOTO-IDEEA
Iaşi - Mãnãstirea Golia

Seara spune cronicarul Ion Neculce, "au făcut Vodă împărăţiei masă frumoasă în curţile domneşti, în casa ce mare… iar când au fost să şadză împăratul la masă, n-au vrut să şadză în capul mesei, ce-au şedzut în scaon lângă masă, iar în capul mesei au pus pe Vodă" "Să ospătă şi să veseli pre frumos cu vin de Cotnar şi lăuda vinul foarte. Şi încă mai bine le plăce vinul cel cu pelin, şi mult să miră cum spre partea lor nu să face vin cu pelin aşe bun".

Mãnãstirea "Trei Ierarhi" - Sala Goticã - blog FOTO-IDEEA
Mãnãstirea "Trei Ierarhi" - Sala Goticã (locul unde a fost ospãtat Petru I)


A doua zi dimineaţa, împăratul a ieşit pe neaşteptate pe poartã singur şi a mers la Trei Sfetitele (Biserica "Sf. Trei Ierarhi") şi s-a închinat, sărutând sfintele icoane şi moaştele Preacuvioasei Paraschevei. Sunt informaţii pe care le-am preluat din ziarul Lumina.

Petru I si Dimitrie Cantemir la Iasi - gravurã de Gh. Asachi


Întâlnirea între împãratul Petru I şi domnitorul moldovean Dimitrie Cantemir s-a dovedit un eveniment de mare însemnãtate pentru acea perioadã a istoriei. În jurnalul sãu campanie, Petru I spune despre Dimitrie Cantemir: "Acest domn este un om foarte deştept şi în stare să povăţuiască… o persoană foarte isteaţă, inteligentă şi abilă". Mai multe despre "viaţa aproape secretã a lui Dimitrie Cantemir" puteţi gãsi AICI.

Legăturile lui Petru cel Mare cu familia Cantemir par să fi continuat şi mai apoi. Bârfa lumii spune cã Maria Cantemir, fiica domnitorului exilat al Moldovei, o tânără extrem de frumoasă, educată şi inteligentă, ar fi devenit amanta împãratului rus. Mai multe amãnunte puteţi găsi AICI.

Maria Cantemir - Ivan Nikitin
Maria Cantemir - Ivan Nikitin - galeriile Tretiakov (sursa: museum.ru)

Vizita lui Petru I în Moldova şi la Iaşi este un subiect de luat în seamã pentru fotografii pasionaţi de istorie. O documentare bunã cu fotografii care sã urmãreascã traseul vizitei împãratului, totul încheiat cu o expoziţie la Mãnãstirea Golia sau la Sala Goticã de la "Trei Ierarhi" mi se pare un proiect frumos şi nu foarte dificil. De altfel, în rolul  oaspetelui strãin se poate afla orice altã personalitate care a vizitat Moldova sau Iaşul de-a lungul istoriei. 

Şi dacã tot vorbim de Petru I am ocazia sã postez câteva fotografii şi să spun câteva cuvinte  despre oraşul pe care Petru l-a fondat  în golful Finic al Mării Baltice.

Sankt Petersburg - Fortareaţa Sfinţii Petru şi Pavel - blog FOTO-IDEEA
Sankt Petersburg - Fortareaţa Sfinţii Petru şi Pavel - detalii AICI (sursa foto: arhiva personalã)

Sankt Petersburg - Fortareaţa Sfinţii Petru şi Pavel - blog FOTO-IDEEA
Sankt Petersburg - Fortareaţa Sfinţii Petru şi Pavel (sursa foto: arhiva personalã)


Este oraşul care o perioadã lungã de timp a purtat numele de Petrograd, a fost capitala imperiului rus pânã în 1918 şi care se numeşte astãzi Sankt Petersburg. Este cel de-al patrulea oraș ca mărime al Europei şi este recunoscut ca un important centru european de cultură.

Sankt Petersburg - Palatul Peterhof -fost Petrodvorets
Sankt Petersburg - Palatul Peterhof -fost Petrodvorets (sursa foto: arhiva personalã)


Am avut ocazia sã vizitez oraşul, care în perioada comunistã s-a numit Leningrad şi sunt convins cã multe s-au schimbat în metropola pe care mulţi o numesc şi în zilele noastre "Capitala Nordului".

Sankt Petersburg - Muzeul Ermitaj - blog FOTO-IDEEA
Sankt Petersburg - Muzeul Ermitaj - picturã italianã (sursa foto: arhiva personalã)


Sankt Petersburg - Muzeul Ermitaj - blog FOTO-IDEEA
Sankt Petersburg - Muzeul Ermitaj - sala Jupiter (sursa foto: arhiva personalã)


Aş dori sã-l vizitez din nou, dar nu mi se pare la fel de simplu. Vizã, documente... şi nu numai. În anul când cãlãtoream la... Leningrad circula o vorbã care spunea "bucuraţi-vă de vizită azi, mâine veţi vedea oraşul pe.. valutã grea". O fi adevãrat!?


Sã auzim numai de bine!

sâmbătă, 13 mai 2017

Civilizaţia Cucuteni şi fotografia

Cultura Cucuteni - una din cele mai evoluate culturi din istoria omenirii - blog FOTO-IDEEA
Cultura Cucuteni - una din cele mai evoluate culturi din istoria omenirii (fotografie din Muzul Universitãţii "Al.I.Cuza"- Iaşi)

Cucuteni este o localitate din judeţul Iaşi, situată la 10 km de Târgu Frumos şi cam la aceeaşi distanţă de Cotnari. Comuna Cucuteni a dat numele celei mai importante culturi neo-eneolitice din sud-estul Europei. La sfârşitul secolului al XIX-lea, cercetările arheologice efectuate pe dealul Cetăţuii au scos la iveală tone de fragmente ceramice cu o vechime foarte mare. Mai târziu aveau să fie făcute aici alte două descoperiri importante: un tezaur de aur şi un mormânt tumular princiar. 

Analizându-le, arheologii au constatat că, între anii 4200 şi 3200 i.Hr., pe teritoriul care acum cuprinde Moldova, Republica Moldova şi Ucraina, a înflorit o cultură foarte avansată, cunoscută în prezent sub numele de Cucuteni-Tripolie.

Această cultură pare să fi existat înainte de apariţia marilor culturi egipteanã şi sumerianã. Multe lucruri par să fi fost inventate pentru prima dată, în istoria omenirii, în perioada acestei culturi ce poartă numele unei  localitãţi din judeţul Iaşi. 

Taur pe roţi - Cultura Cucuteni-Tripolie
Taur pe roţi - Cultura Cucuteni-Tripolie Sursă: gypsy.ninja

Cultura Cucuteni este un brand pe care nu ştim să-l exploatăm. Cheltuim bani aiurea pe tot felul de produse publicitare "inofensive" şi nu investim nimic în lucruri care ne-ar putea scoate în... faţa clasei. Acum câţiva ani austriecii au transformat în obiectiv turistic o piatră pe care Mozart făcuse... pipi.  

Dar elementul caracteristic al culturi Cucuteni îl constituie ceramica pictată tricrom.

Ceramica de Cucuteni aşa cum o vãd meşterii populari de astãzi
Ceramica de Cucuteni aşa cum o vãd meşterii populari de astãzi


Ne dăm seama de importanţă acestei culturi în istorie şi paşi în cercetarea şi promovarea ei la nivel naţional şi internaţional s-au făcut şi se mai fac, dar după părerea mea, suntem mult prea... timizi.

Zeiţa-mamã - statuetã aflatã in biroul Primarului din Cucuteni - blog FOTO-IDEEA
Zeiţa-mamã - statuetã aflatã in biroul Primarului din Cucuteni

Din punct de vedere fotografic se pot gândi mai multe faze în dezvoltarea unui foto-proiect  având ca tema această cultură străveche şi urmele pe care le-a lãsat în diverse locuri pe teritoriul României şi mai ales în zona Moldovei. Mă gândesc atât la fotografia documentară, dar şi la cea artistică. Material este, slavă Domnului! Iniţiativa ne lipseşte.


Târgul de ceramică "Cucuteni 5000"
Târgul de ceramică "Cucuteni 5000"

Vreau să amintesc totuşi câteva repere interesante şi "fotogenice", care sunt de remarcat în judeţul Iaşi.

* Unul este Târgul de ceramică "Cucuteni 5000" (aflat în 2017 la cea de-a XXXV-a ediţie) şi tentativele unor meşteri olari de a "reînvia" ceramica pictatã tricrom, tip Cucuteni.

Târgul de ceramică "Cucuteni 5000"
Târgul de ceramică "Cucuteni 5000"


* Un alt reper îl reprezintă activitatea cadrelor didactice şi a studenţilor de la facultatea de istorie a Universităţii "Al.I.Cuza" din Iaşi, care au refăcut viaţa şi activităţile vechilor centre cucuteniene în cadrul unor tabere speciale pe perioada vacantelor.

Refacere a unei case cucuteniene de cãtre studenţii Universitãţii "A;.I.Cuza"
Încercare de refacere a unei case cucuteniene de cãtre studenţii Universitãţii "A;.I.Cuza"


* în al treilea rând vreau să remarc Secţia specială dedicată Culturii Cucuteni în cadrul Muzeului Universităţii "Al.I.Cuza", strada Titu Maiorescu 12, Copou, Iaşi.

Sectia Cucuteni - Muzeul_Universitatii "Al.I.Cuza" din Iaşi

Ceramica de Cucuteni - Exponat în Muzeul Universitãţii

Toate acestea oferă material suficient pentru a dezvolta şi fotografia subiectul numit, eventual, Cultura Cucuteni şi m-aş bucura să aud că există şi o preocupare fotografică în promovarea unui subiect atât de interesant. 


Să auzim numai de bine.


joi, 27 aprilie 2017

Mănăstirea-fortăreață din centrul orașului

Turnul Goliei - blog FOTO-IDEEA
Turnul Goliei
Circula o poveste cum cã târgul fusese iarăşi atacat de tătari care au dat foc şi au distrus clădirile. Au distrus şi casa unui gospodar, pe care l-au ucis împreună cu soţia lui. Dar fiica lor a fugit şi s-a ascuns în cimitir sub lespedea unui mormânt și așa a scăpat. Şi a jurat mai apoi fata să nu se mărite decât cu acela care îi va construi un adăpost trainic ce va putea face față unui nou atac al cotropitorilor. 

Tablou votiv - mãnãstirea Golia - blog FOTO-IDEEA
Tablou votiv


Legenda spune că un tânăr boier pe nume Ioan a auzit această istorie şi cucerit de frumuseţea Anei a pornit sã construiascã un aşezământ aşa cum dorea cea pe care voia să și-o facă mireasã.
Se întâmpla în a doua jumătate a secolului al XVI-lea iar tânărul, ctitorul aşezământului mănăstiresc era marele logofăt Ioan Golâi alãturi, lesne de înțeles, de soţia sa Ana. 

Mãnãstirea Golia - Zidul si unul din turnurile de colţ - blog FOTO-IDEEA
Mãnãstirea Golia - Zidul si unul din turnurile de colţ


În vremea lui Ierimia Movilă biserica și mănăstirea au fost refăcute și închinate Mănăstirii Vatoped de la Muntele Athos.

Biserica mãnãstirii Golia - blog FOTO-IDEEA
Biserica mãnãstirii Golia


Mănăstirea Golia este situată la limita de nord-est a Iaşului medieval şi apare ca o fortăreaţă puternică, cu ziduri şi turnuri de incinta şi cu  porţi mari din lemn întărite cu metal, la intrare.  Biserica mănăstirii are hramul "Înălţarea Domnului". Detalii despre acest monument istoric puteţi găsi în multe locuri pe Internet. (de ex. AICI). Arhitectura mănăstirii, care este şi un puternic centru cultural, reprezintă o îmbinare a stilurilor vechi moldovenesc, baroc și bizantin. Mai multe amănunte AICI.

Biserica Golia - interior (anul 2000) - blog FOTO-IDEEA
Biserica Golia - interior (anul 2000)


Ansamblul de la Golia este un subiect frumos şi interesant pentru pasionaţii de fotografie. Am fotografiat de multe ori aici şi , totodată, am realizat şi expus până acum, împreună cu colegii de la Clubul Fotografilor Iaşi, o expoziţie colectivã de fotografie, găzduitã de turnul-clopotniţă. 

Expozitie de fotografie - Vernisaj în Turnul Goliei - blog FOTO-IDEEA
Expozitie de fotografie - Vernisaj în Turnul Goliei


Iată care sunt, în afară de biserică, elementele arhitectonice ce atrag atenţia şi din punct de vedere al fotografului:
  • Turnul-clopotniţă cunoscut şi ca "Turnul Goliei" se află la intrare, are o înălţime de 29 de metri şi este una dintre cele mai importante construcţii medievale din Iaşi. Turnul oferã o imagine panoramicã fainã a zonei de sud-sud-est a oraşului.

Vedere din turnul Goliei spre zona de sud-est a orașului Iași - blog FOTO-IDEEA
Vedere din turnul Goliei spre zona de sud-est a orașului Iași


  • Zidul ce înconjoară mănăstirea este prevăzut la colțuri cu turle, are o înălțime de 9 m și o grosime de peste 1 m,  cu un brâu de sprijin în interior, pe care cândva se patrula. 


Casa cu coloane unde a locuit Ion Creangã - blog FOTO-IDEEA
Casa cu coloane unde a locuit Ion Creangã
  • Casa cu coloane din  curtea mănăstirii, unde a locuit temporar și Ion Creangă cât a fost diacon la biserică.  Scriitorul a fost condamnat de mai marii clerului pentru că a utilizat puşca, trãgând în ciorile ce-şi făceau veacul pe turla bisericii

Golia - Casa cu coloane - Bustul lui Ion Creangã - blog FOTO-IDEEA
Golia - Casa cu coloane - Bustul lui Ion Creangã

  • Casa apelor cu cișmeaua de la intrare din vremea lui Alexandru Moruzi. Cişmeaua a făcut parte din prima reţea de alimentare cu apă a "dulcelui târg al Iesilor" 


Golia - Casa apelor cu cișmeaua - blog FOTO-IDEEA
Golia - Casa apelor cu cișmeaua


Dacă eşti un fotograf pasionat de istorie ai ce vedea şi auzi la Golia. Dar ai şi multe subiecte de fotografiat, aşa că te încurajez să o vizitezi dacă eşti în trecere prin Iaşi. Iar dacă eşti din Iaşi merita să o revezi. 



Golia - Clopotele din turnul de la intrare - blog FOTO-IDEEA
Golia - Clopotele din turnul de la intrare

Golia - Vedere din curtea interioarã a mãnãstirii - blog FOTO-IDEEA
Golia - Vedere din curtea interioarã a mãnãstirii



joi, 13 aprilie 2017

Ce a mai făcut Gustave Eiffel la Iași

"Paralelă cu Uliţa cea Mare, către nord, erau uliţele Sfânta Vineri (actuala Anastasie Panu) şi Podu Vechi (actuala Costache Negri). Printre ele şi înconjurată de un cârd de dughene şi acareturi bătrâneşti, se strecura la dreapta uliţa Medeanului a pieţei Sfânta Vineri, staniştea pestriţă a negustorilor, şufarilor, matrapajilor (precupeţilor) ce-şi atrăgeau muşterii răcnind pe lângă tărăbi. În aceeaşi zonă se găseau şi crâşmele, mai multe decât casele. Deşi există o clădire special amenajată pentru desfăşurarea comerţului, negustorii îşi puneau mărfurile pe rogojini, pe saci sau pe pământ, aşa cum relatează vizitatorul armean. Se puteau găsi, astfel, mărfuri aduse din îndepărtatul Orient, mirodenii şi mătăsuri. Mai la margini, trăgeau carele cu lemne şi fân, iar toamna era acolo staniştea carelor cu struguri. 

Hala metalică și piața de pe locul Esplanadei Halei Centrale
Hala metalică și piața la începutul sec.XX (pe locul Esplanadei Halei Centrale  de astăzi - veche carte poștală)

La sfârşitul secolului al XVIII-lea, la „medeanul Sfintei Vineri“ se puteau găsi cinci gheţării, care vindeau vara gheaţa depozitată de iarnă. Pe seama lor trăiau sumedenie de căruţaşi care, la vreme cu ger, tăiau calupuri de gheaţă şi o vindeau spre depozitare. Toamna erau întâlniţi „negustorii“ de stuf sau „stufării“, care transformau pădurea de trestie în snopi, pentru acoperişurile clădirilor din capitală. “

Esplanada Halei Centrale și clădirea halei - blog FOTO-IDEEA
Esplanada Halei Centrale și clădirea halei în urmă cu 2 ani,


"Din descrierea armeanului Horev Martikian, călător prin Moldova secolului al XVII-lea, înţelegem că centrul oraşului începea din dreptul Bisericii „Sfântul Nicolae“ Domnesc şi se oprea în piaţa unei altei biserici, numită a Sfintei Vineri.

Pe la 1820, vistiernicul Petrache Sturdza a înfiinţat în preajma acesteia din urmã o piaţă pentru „obştescul folos“. Dorindu-se o piaţă civilizată, ca în târgurile apusene, cu mese şi locuri răcoroase pentru păstrarea alimentelor „stricăcioase“, în anul 1871 se construia în coasta bisericii o clădire încăpătoare, cu pereţii legaţi prin bare din fier şi mutelci. Construcţia a fost suportată de guvern, primăria donând terenul bisericii şi al fostului cimitir. Lucrarea a fost proiectată de către inginerul Cazaban şi executată sub conducerea arhitectului Niciman, întreaga fierărie sosind de la Paris. Deschiderea oficială a avut loc la 23 aprilie 1873”

Biserica Sf. Sava reflectată în peretele de sticlă al Halei Centrale - blog FOTO-IDEEA
Biserica Sf. Sava reflectată în peretele de sticlă al Halei Centrale

Imagine din fața Halei - blog FOTO-IDEEA
Imagine din fața Halei


Fragmentul de mai sus l-am extras din broșura "Târguri, iarmaroace și comerț", pe care am realizat-o în cadrul unui proiect mai amplu, în anul 2014.

Pe locul fostei Hale de pește s-a construit sediul ANAF - blog FOTO-IDEEA
Pe locul fostei Hale de pește s-a construit sediul ANAF

Deasupra pieței de astăzi a fost construită o cupolă de metal și sticlă - blog FOTO-IDEEA
Deasupra pieței de astăzi a fost construită o cupolă de metal și sticlă (cunoscută în folclorul urban și ca "țâța lui Simirad")


Hala metalică la care se face referire mai sus a fost realizată la Paris, de către echipa de proiectanți a lui Gustave Eiffel și a rezistat până prin anii '60. Hala metalică mai mică numită și Hala de pește, care a fost construită la începutul secolului a rezistat până în anul 1988.

Un fragment din structura metalică a Halei vechi este expus în fața Facultății de Construcții din Iași.

Cupola de sticlă și sediul ANAF - blog FOTO-IDEEA
Cupola de sticlă și sediul ANAF

Este destul de complicat să redai atmosfera unei pieţe comerciale de acum o sută şi ceva de ani, mai ales în condiţiile în care nu mai ai nici o clădire veche în picioare. Dar, pe baza unei cărţi poştale de la începutul secolului 20 şi retrăindu-ţi amintirile din anii '70-'80 poţi fotografia acum zona. Poți să faci o comparație cu atmosfera de astăzi în zona actualei Esplanade a Halei Centrale din Iaşi. Şi uneori în zile liniştite de vară poţi să auzi "zumzetul" precupeţelor şi al negustorilor de altă dată. Astăzi vorbim doar... de pasaj subteran, de scări rulante şi apă curentă. .


Scări rulante care duc spre și pleacă din piață - blog FOTO-IDEEA
Scări rulante care duc spre și pleacă din piață

Piața agro-alimentară se află în subsol - blog FOTO-IDEEA
Piața agro-alimentară se află în subsol

Imagine din piața agro-alimentară - blog FOTO-IDEEA
Imagine din piața agro-alimentară


Să auzim numai de bine.




joi, 23 februarie 2017

Rîpa Galbenã

Locul este cunoscut de ieșeni sub numele de Rîpa Galbenă şi este o zonă situată la poalele dealului Copou. Zona de la partea superioarã a construcţiei este cunoscutã sub numele de Esplanada Elisabeta.
Diferenţa de nivel, destul de mare, am estimat-o la peste 20 de metri (având în vedere înălţimea Clubului CFR din zona de jos).

Rîpa Galbenã înainte de anul 1920 (carte poştalã)
Rîpa Galbenã înainte de anul 1920 (carte poştalã)

Construcţiile de la Rîpa Galbenã au fost realizate la sfârşitul secolului XIX pe când primar al Iaşului era Nicolae Gane. Zona a mai fost cunoscutã, înainte de amenajare, sub numele de Podul lui Eminescu.

În partea de sus, la câţiva zeci de metri, pe strada Florilor nr.1 se aflã casa lui Anastasie Fătu, cel care a înfiinţat în zonã prima Grãdinã Botanicã din România (1856).


Clădirea Clubului CFR (construită 1922) şi pavilioanele din fostul "cartier ceferist", aflate la partea de jos a construcţiei de la Rîpa Galbenã, au devenit la rândul lor obiective istorice.

Rîpa Galbenã - Clubul CFR - blog FOTO-IDEEA
Rîpa Galbenã - Clubul CFR si pavilioanele

Rîpa Galbenã - texturi si forme - blog FOTO-IDEEA
Rîpa Galbenã - texturi si forme
Rîpa Galbenã - umbre si flori -blog FOTO-IDEEA
Rîpa Galbenã - umbre si flori
Rîpa Galbenã - umbre - blog FOTO-IDEEA
Rîpa Galbenã - umbre


Dintre clădirile vechi din apropiere se remarcã douã mai importante. La partea superioarã a Esplanadei Elisabeta poate fi vãzutã clãdirea Fundaţiei Ferdinand (construită în 1934 - actuala Bibliotecã Centralã "Mihai Eminescu"). Puţin mai încolo se aflã fostul "Otel Binder" (construit în 1845).

Rîpa Galbenã - texturi si forme - blog FOTO-IDEEA
Rîpa Galbenã - texturi si forme

Mai multe detalii despre Esplanadã, care a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași (2015) puteţi afla de AICI.

Din punct de vedere al fotografiei, trebuie sã remarc faptul cã Rîpa Galbenã a devenit unul din locurile mele preferate de fotografiat. Şi fac de multe ori fotografii acolo chiar şi în zilele toride de varã, când soarele arde puternic şi proiecteazã pe scãri umbrele celor care le urcã sau coboarã.

Rîpa Galbenã - texturi si umbre - blog FOTO-IDEEA
Rîpa Galbenã - texturi si umbre

Iar din primãvarã pânã în toamnã apusurile vãzute de aici sunt şi ele subiecte faine de fotografiat. De asemenea, sunt de luat în calcul construcţia masivã de piatrã, texturile, formele pereţilor şi balustradelor, jocul umbrelor, etc.

Rîpa Galbenã - despre timp - blog FOTO-IDEEA
Rîpa Galbenã - despre timp
Vã doresc succes la fotografiat, luminã bunã şi rãbdare.

"Strada mea cu un singur bec" - Apus la Rîpa Galbenã - blog FOTO-IDEEA
"Strada mea cu un singur bec" - Apus la Rîpa Galbenã