Filozofia şi fotografia ta

Gestaltismul defineşte o şcoală de filozofie germană fondată la începutul sec.XX, care stă la baza teoriilor moderne ale studiului formei. Principiile acestei filozofii au fost de la început împotriva teoriei atomizării. Atomizarea funcţiona pe principiul descompunerii şi explicării întregului (realitate sau experiență) în elemente mici (atomi). Din contră, Gestaltismul susţine că atributele întregului nu sunt deductibile din analiza părților, luate separat.

Definiția Teoriei Gestalt (conform Farhana Shams, Ph.D Scholar at University of the Punjab)

Filozofia Gestaltistã. a căutat să aducă o dimensiune umanistă studiului formei şi descrie calitățile acesteia, sensul și valoarea. Un studiu apărut în 1912 (autor Max Wertheimer) încearcă să facă o clasificare a percepţiei vizuale. Filozofia Gestaltistă a fost aplicată şi în cazul teoriei vizuale a lui Rudolf Arnheim.

Pentru cei interesaţi sau care doresc să aprofundeze această filozofie, AICI puteţi găsi un suport de curs în limba româna.

Am găsit AICI - Legile Gestalt şi iată lista lor:

• Legea Apropierii - Elementele vizuale sunt grupate în minte în concordanță cu cât de apropiate sunt una de cealaltă.
• Legea Similitudinii - Elementele similare prin formă sau conținut, tind să fie grupate.
• Legea Simetriei - Elementele simetrice sunt percepute colectiv.
• Legea Închiderii - Elementele aranjate împreună sunt văzute ca şi completare a unei forme.
• Legea Simplității - Mintea tinde către explicații vizuale simple; linii simple, curbe și forme preferate, la fel ca simetria și balansul.
• Legea Destinului Comun - Se presupune că elementele grupate se mișcă și se comportă împreună ca un tot.
• Legea Continuității - Mintea continuă tiparele vizuale dincolo de punctul lor de terminare.
• Legea Despărțirii - O figură este percepută dacã iese în evidență față de fundalul său.
• Legea Proximității - Apropierea spațială a unor elemente poate face ca mintea să le perceapă ca o colectivitate sau un întreg.

Am studiat puţin legile de bază şi am reuşit să dau pe net peste câteva exemple legate de aplicarea acestei filozofii în fotografie,  pe care le-am experimentat personal.

În final iată ce a ieşit. În general, aşa cum spuneam şi cu alte ocazii, omului îi place să facă ordine în ceea ce priveşte. Doreşte să aranjeze/să ordoneze lucrurile pentru a le înţelege mai uşor. La fel face şi atunci când realizează o fotografie, la fel face şi atunci când priveşte o fotografie. Povesteam într-o postare mai veche (vezi AICI) despre tendinţa privitorului de a împărţi o imagine în figuri geometrice simple pentru a o înţege mai uşor.

Fotograful experimentat are deja în reflex această abordare şi efortul său compoziţional urmăreşte să scoată în evidenţă subiectul/mesajul pe care vrea să-l aducă în centrul atenţiei. Legat de gestaltism constat că există o serie de elemente ce trebuie avute în vedere de către fotograf:

* Evidenţierea subiectului în raport cu fundalul. Între cele două există un contrast (dat de culoare, de claritate, de luminozitate, etc), Când fundalul este foarte aglomerat sau când include multe elemente auxiliare subiectul nu iese în evidenţă. Pentru a face diferenţa apelez la bokeh, la izolarea subiectului, etc.

Gestaltism - Legea apropierii - Subiectul este în fundal, dar datoritã focalizãrii este "transferat" în prim plan

* apropierea de subiect tine de umplerea cadrului; subiectul este mult mai mare şi detaliile sunt mai clare şi poate mai numeroase

* asemănarea (a formei, a culorii - complementaritatea, a dimensiunilor), creează în mintea privitorului impresia de întreg, de unitate.

Legea închiderii - Triunghiul Kanizsa (sursa:gabrielainsuratelu_com)

Legea închiderii - anti-ordine (pasãrea pare sa-si fi pierdut capul, care râtãceste în apropiere)- asta face fotografia "altfel"

* Continuitatea în ceea ce priveşte tendinţa privitorului de a urma o cale, linie, un drum; iar aici intervin liniile directoare

Cele douã subiecte se întrec urmând o linie directoare (se "simte" tensiunea si efortul)

* sincronizarea este mişcarea a doi sau mai mulţi subiecţi în aceeaşi direcţie şi sens; şi acest element da impresia de unitate şi continuitate,

Cele douã mãicuţe merg sincronizat spre acelaşi obiectiv.

Douã elemente asemãnãtoare pot sã producã analize şi comparaţii în mintea privitorului.

Sunt multe de analizat si concluzionat, dar gata pentru azi. Succes la gestalt  şi să auzim numai de bine.


ps. gestalt = plasat; pus împreunã, formã

Despre ultimul evreu din Vinnitsa - Ucraina

La jumătatea distanţei intre oraşele Iaşi (România) şi Kiev (Ucraina) se afla cunoscuta regiune ucraineană Podolia. Capitala acestei regiuni este oraşul Vinnitsa. Vinnitsa este un oraş vechi cu o istorie zbuciumatã înfiinţat în anul 1363 şi care aparţinea pe atunci Marelui Duce Olgierd al Lituaniei. Oraşul a fost deseori invadat de tãtari şi a trecut pe rând în posesia Poloniei şi mai apoi a Rusiei.

Simbolul orasului Vinnitsa - Turnul de apã din parcul Kozytsky (construit în 1912)

Oraşul a fost întotdeauna un important centru comercial fiind situat pe malul Bugului. Dezvoltarea cea mai accentuată avea să o cunoască după construirea căii ferate Kiev - Odessa în anul 1870. În aceeaşi perioadă se construia şi linia ferată Odessa-Tighina-Chişinău-Ungheni. În 1870 se construia şi Gara Iaşi, iar 2 ani mai târziu era finalizata linia Iaşi - Ungheni. Încă de atunci putem spune că a existat o legătură pe calea ferată intre oraşul Iaşi, considerat încă, a doua capitală a României şi oraşul Vinnitsa pe care eu îl consider mai mult sub influenţa occidentală şi mai puţin sub cea estică.

Orașul ucrainean are numeroase instituții de învățământ, teatre și muzee, dar şi câteva frumoase monumente istorice.

Am avut ocazia să vizitez Vinnitsa în toamna anului 2013, înainte de prima fază a conflictului din Ucraina, care s-a finalizat cu separarea Crimeii şi mai apoi cu anexarea acesteia de către Rusia, doar câteva luni mai târziu. Vizita s-a derulat în cadrul unui proiect transfrontalier ce avea ca obiectiv constituirea Parcului agro-industrial TransAgropolis de la Leţcani, lângă Iaşi.

Am făcut o serie de fotografii în această vizită de doar 3 zile, fotografii şi câteva le puteţi vedea în această postare. Există şi o serie de similitudini şi legături între istoria noastră şi cea a zonei în care ne-am deplasat, pe care le subliniez în continuare.

Am făcut mai întâi popasuri la Ungheni şi Balţi unde ni s-au alăturat partenerii de proiect basarabeni. Primul contact cu Ucraina l-am avut pe Nistru la graniţa Moldo-Ucraineană în punctul vamal Otaci  - Moghiliov Podolski.

Oraşul Moghiliov Podolski sau Moghilãu este atestat documentar în 1595 ca moșie a voievodului Moldovei Ieremia Movilă, de unde și numele de Moghilău sau Movilău. Peste puțin timp voievodul moldovean oferă localitatea ca dar de nuntǎ fiicei sale, căsătorite cu un nobil polonez. 

Oraşul moldovean Otaci pe malul Nistrului

Am remarcat, la graniţă,  casele cu alurã "nobiliară" ale locuitorilor "minoritari" ce locuiau în apropierea vamei. Pe drum am observat că "spaţiul mioritic" este încă prezent. Vale-deal-vale-deal şi iară şi iară şi parcă nu se mai termina "sinusoida geografică". Şi mă gândeam că strămoşii noştri au vieţuit şi pe aici.  

"Spaţiul mioritic" - prezent pe drumul spre Vinnitsa

Există un episod numit "masacrul de la Vinnitsa" similar cu Pogromul de la Iaşi. În primii ani ai celui de-al doilea Război Mondial, [corectat - vezi comentariu] soldaţii germani membri ai Einsatzgruppe D din aşa zisele "escadroane ale mortii",  au executat aproape 10000 de cetățeni ai orașului. În legătură cu acest eveniment existã o fotografie "iconica" renumită, cunoscută sub numele "Ultimul evreu din Vinnitsa". Mai multe detalii puteţi citi AICI. 

"Ultimul evreu din Vinnitsa" - fotografie renumitã (icon-icã) (sursa foto:Wikipedia)

Am vizitat câteva obiective industriale în apropiere de Vinnitsa şi trebuie să remarc aici două din ele :

• Depozitul de legume-fructe 

Depozitul de legume-fructe

• Întreprinderea Valrom care produce ţevi din material plastic (o investiţie românească !).

Fabrica Valrom - investitie româneascã

Alte imagini din Vinnitsa puteţi vedea mai jos.

Vinnitsa - strada în zi de toamnã

Institutul Teologic

Parc în zona centralã

Vinnitsa - Statui urbane

Institutul Agronomic

Una din atracţiile oraşului o constituie fântânile Roshen, care la momentul vizitei noastre erau în revizie. Se spune că rivalizează cu unele din cunoscutele fântâni ale Las Vegasului. Am găsit câteva filmuleţe pe Youtube din care unul îl puteţi vedea mai jos.

Sã auzim numai de bine.