sâmbătă, 28 ianuarie 2017

Esenţa umanitãţii şi fotografia

Fetiţa, care stătea lângă mama ei, o înlănţuise pe aceasta cu braţele şi o ţinea strâns cu toatã forţa de care era capabilã. Era speriatã de balansul vaporului ce se depãrta de ţărm. Dar mama nu dãdea semne că ar răspunde la gestul ei sau cã mãcar ar observa ceea ce se petrece. Era absorbitã cu totul de iPad.

O ţintã atât de micã - blog FOTO-IDEEA
În lumea largã - o ţintã atât de micã (!)


Puţin mai încolo un grup de tinere, strânse într-un cerc iluzoriu, îşi verificau mesajele pe telefon sau tabletã, Conversaţii sporadice se înfiripau în jur în timp ce ele transmiteau e-mailuri sau verificau postãri pe Facebook. Însã în cea mai mare parte a timpului domnea tãcerea.

La semafor - blog FOTO-IDEEA
La semafor

Pe trecerea de pietoni - blog FOTO-IDEEA
Pe trecerea de pietoni


Mergi pe stradã şi vezi tineri care scriu mesaje în timp ce stau la semafor. Fãrã sã se asigure ţâşnesc pe "zebrã" cum zãresc cu coada ochiului culoarea verde. Şi în timpul acesta continuã sã butoneze.

Un prieten îmi povestea: "Am fost de curând în vizitã la nişte rude, iar copii lor aveau deja toate gadget-urile electronice de care are cunoştinţă un adult. Ce am vãzut la ei în casã era tot ceea ce îşi putea dori cineva.
Copii ăştia îşi verificau în permanentã telefoanele, sã vadã ce mesaje au primit, ce noutăţi mai apãruserã pe Facebook sau erau absorbiţi cu totul în nu ştiu ce joc video. De obicei erau complet rupţi de tot ce se întâmpla în jurul lor şi stângaci dacã erau nevoiţi sã interacţioneze cu o altã persoanã timp de câteva minute..." 

Digital anywhere - blog FOTO-IDEEA
Digital anywhere


"Copiii din ziua de azi (ce cunoscutã mi se pare formularea !?) cresc într-o nouã realitate, una în care ei sunt pe aceeaşi frecventã de undã mai degrabã cu echipamentele moderne şi mai puţin cu oamenii, lucru fãrã precedent în istoria umanităţii. Este îngrijorãtor din mai multe motive. În primul rând, reţeaua neuronalã de circuite responsabile pentru conectarea socialã şi emoţională a creierului unui copil învaţă din contactul şi conversaţia...." Şi aşa mai departe...  Mã opresc aici.


Vânãtoarea de pokemoni - blog FOTO-IDEEA
Sã nu uitãm "vânãtoarea de pokemoni"

Am preluat şi adaptat mai sus  câteva fragmente din capitolul "Esenţa umanităţii, în pericol", cartea cu titlul Focus a psihologului Daniel Goleman, apărută în 2014 la editura <Curtea Veche Publishing>.

FOTO-IDEEA: Trecând peste comentariile pe care le-aş putea face sau pe care le-am făcut în postări anterioare, fenomenul de "însingurare şi izolare digitalã" care merge mânã în mânã cu "transferul în lumea virtualã, a tweet-urilor şi a updatãrilor de stare" este un subiect excelent pentru un proiect fotografic de actualitate.

Virtual Rendezvous - blog FOTO-IDEEA
Virtual Rendezvous


Surprinderea fenomenului, portrete cu grimase şi reacţii ale actorilor, stãri de fapt, însingurarea, socializarea digitalã, sunt doar câteva elemente de avut în vedere într-o astfel de întreprindere fotograficã. Am pornit de câtva timp la un astfel de proiect şi îmi-doresc sã-l pot finaliza, într-un timp rezonabil, printr-o expoziţie personalã. 

Socializare virtualã - blog FOTO-IDEEA
Socializare virtualã !?


Am înserat mai sus câteva fotografii personale pe subiectul abordat.

S-auzim numai de bine !


joi, 26 ianuarie 2017

Iarnã grea

Când eram copil îi auzeam adesea pe ai mei povestind despre iarna 1953-1954, rãmasã în istorie că iarna în care zãpada a acoperit zona de sud a României cu troiene mai înalte de 5 metri. Sunt cunoscute fotografiile în care tramvaiele, la Bucureşti, circulau prin tuneluri sãpate în zãpadã.


Tramvaie în Bucureşti - iarna lui 1954
Tramvaie în Bucureşti - februarie 1954 (foto:Historia_ro)

Mai multe fotografii şi povestiri despre acea perioadă puteţi citi AICI (1) şi AICI(2) .

Astãzi, dacã temperatura scade putin sub zero grade Celsius şi/sau stratul de zãpadã ajunge la 20 de centimetri, auzim de cod roşu şi vedem domnişoare pe la meteo care fac scenarii şi previziuni pe ton exaltat.

Eu îmi amintesc de prima iarnã "grozavã" din viaţa mea, la Iaşi în 1966-1967. Zãpada era cât casa (3-4 metri) şi ieşeam din curte, trecând peste gard. Mergeam la scoalã pe jos aproape 3 km, pânã la Liceul Internat "C. Negruzzi" aflat pe str. Culturii (astãzi Toma Cozma) Nu erau prea multe pluguri pe atunci, nici maşini, dar oamenii voiau sã rãzbatã, ieşeau la zãpadã şi îşi fãceau drum fiecare în faţa curţii.

O iarnã capricioasã a fost cea din 1984-1985, când temperaturile au scãzut sub 30 de grade Celsius, şi fenomenele extreme au durat pânã pe la mijlocul lui aprilie.

În 1996-1997 iarna a durat  aproape 6 luni de zile (de la începutul lui noiembrie pânã la sfârşitul lunii aprilie. Aceastã iarnă a fost, spun meteorologii,  iarna record în ceea ce priveşte durata de menţinere a stratului de zãpadã. În unele zone ale României. covorul alb s-a menţinut timp de 170 de zile.
A fost iarna în care a îngheţat şi Marea Neagrã despre care am povestit AICI

Palatul Culturii - iarna anului 2000 - blog FOTO-IDEEA
Palatul Culturii - iarna anului 2000

Catedrala Mitropolitan7 - anul 2001 - blog FOTO-IDEEA
Catedrala Mitropolitanã - anul 2001
Oraşul Iaşi a fost întotdeauna frumos în iernile cu zãpadã. Şi nu mã refer doar la zonele înalte ale oraşului (Bucium-Bârnova, Cetăţuia, Galata sau Copoul). Sunt frumoase parcurile şi casele şi clãdirile istorice acoperite de zãpadã. Şi lacurile (Ciricul, Aroneanu sau Cârligul) şi pãdurile de jur împrejurul oraşului. Şi chiar şi câmpul Bahluiului are farmecul lui, când e acoperit de nea. 

Teatrul National "V. Alecsandri" - anul 2007 - blog FOTO-IDEEA
Teatrul National "V. Alecsandri" - anul 2007

Subiecte de fotografiat sunt nenumărate (sculpturi de ghiatã şi oameni de zãpadã, detalii ale acoperişurilor şi gardurilor acoperite de nea, atmosfera înceţoşată, copii la joacă sau o bãtaie cu zăpadă, o searã-noapte de iarnă frumos luminatã, etc). Sporturile de iarnã sunt de luat în seamã: schiul la pârtia de pe Sãrãrie şi patinajul la patinoarele artificiale din oraş. 

Discobolul lui Miron - zona Stadion - blog FOTO-IDEEA
Discobolul lui Miron - zona Stadion

Parcul Copou - anul 2004 - blog FOTO-IDEEA
Parcul Copou - anul 2004
Îmi aduc aminte cu nostalgie de vechiul patinoar natural care era amenajat pe lacul de la ştrand înainte de 1989. E drept cã bucuria era uneori scurtã pentru iubitorii patinajului, dar iarnã era iarnã în acei ani şi era greu de măsurat intensitatea acesteia, când lacul îngheţa.

Patinoarul natural de la Strand - blog FOTO-IDEEA
Patinoarul natural de la Strand (lângã Palatul Culturii - anul 1984

Patinoarul natural de la Strand
Lacul de la Strand unde se amenaja patinoarul (vezi conturul cu roşu)

Am inclus în postare o serie de fotografii fãcute iarna în oraş, începând cu anul 2000.

Grãdina Botanicã (anul 2017) - blog FOTO-IDEEA
Grãdina Botanicã (anul 2017)

Grãdina Botanicã (anul 2017) - blog FOTO-IDEEA
Grãdina Botanicã (anul 2017)