Roma - Janiculum la amiazã

Janiculum - Statuia ecvestrã a lui Giuseppe Garibaldi

O poveste pe care o ştiu de mult spune că oraşul Iași a fost construit pe șapte dealuri (7 coline). Legenda nu pare a nu fi a noastră, a românilor pentru că ea există şi la alte popoare şi unele orașe ale lumii gãseşti  poveşti similare (de ex: Roma sau Constantinopolul/Istambulul de astăzi). În mod normal, când plec la drum mã documentez bine cu privire la locurile pe care urmeazã sã le vizitez. Înainte de a pleca la Roma la sfârşitul anului trecut am cãutat motivul pentru care Roma, supranumitã şi "cetatea eternã" primeşte şi numele de "oraşul celor 7 coline", asemenea Iaşului.

Una peste alta am aflat că în Roma există şi o a opta colină, care nu este inclusă în cele 7 coline, aşa-zis "clasice". Cea de-a opta colină (al 8-lea deal) se numeşte Gianicolo şi i se mai spune Janiculum.

Ansamblu sculptural pe statuia ecvestrã a lui Giuseppe Garibaldi

Colina Gianicolo este cunoscută pentru rolul istoric pe care l-a jucat în apărarea Romei. În 1849 aici a avut loc o bătălie între trupele lui Garibaldi, care apărau Republica şi forţele franceze care urmăreau restabilirea puterii Papei asupra capitalei. În amintirea acestei lupte, aici se aflã mai multe monumente ridicate în cinstea lui Garibaldi şi a celor căzuţi în luptele pentru independenţă. Cu mari sacrificii Garibaldi a respins atacul trupelor franceze şi în semn de recunoştinţă platoul colinei Janiculum este plin de sculpturi.

Printre atracţiile prezente pe Janiculum se număra biserica San Pietro în Montorio, construită pe locul unde se presupune că a fost răstignit Sf. Petru.

Colina Janiculum - Biserica San Pietro in Montorio (sursa: Creative Commons)

În fiecare zi la ora 12, pe colinã, câţiva militari îndreaptă spre Tibru ţeava unui tun şi trag o salvă, pentru a marcă miezul zilei (ora exactă). Este momentul când încep să bată clopotele bisericilor în întreaga Romă. Se spune că aceastã tradiţie datează din anul 1847 când avea loc identic la castelul San Angelo în afara oraşului antic. În anul 1904 ritualul a fost transferat pe dealul Janiculum şi a continuat până în 1939 la începerea celui de-al II-lea Război Mondial. A urmat o pauză de 20 de ani, a fost reluat în aprilie 1959 şi continuã pânã în ziua de astãzi.

Janiculum - Vizitatori în asteptarea ... salvei de tun de la ora 12:00

Servanți la tunul de pe colina Janiculum

În asteptarea salvei de tun

Pe colina Gianicolo au fost turnate câteva scene din filmul La Grande Belezza (2013) în regia lui Paolo Sorentino. Câteva minute, la început, filmul prezintă  ritualul tragerii salvei de tun, la ora 12:00.

Gata... s-a tras...

Din punct de vedere al fotografului, Janiculum furnizează o sumedenie de subiecte interesante dar, desigur, cel mai important este panorama centrului Romei care se oferă cu generozitate în faţa ochilor vizitatorului.

 

Panoramã a centrului Romei realizatã pe colina Janiculum

Urmează evenimentul tragerii salvei de tun la miezul zilei şi monumentele (statui, clădiri) existente pe terasã (Piazzale Giuseppe Garibaldi), dar şi în împrejurimi. Şi la fel de frumos şi interesant este să urmăreşti vizitatorii aflaţi în zonă. Fiecare cu preocupările, cu atitudinile şi trăirile lor.

Busturile eroilor lui Garibaldi

Un loc frumos care merită vizitat şi fotografiat la Roma.

S-auzim numai de bine.

Roma - Ghetoul evreiesc

Sinagoga din Roma (1901-1904)

Ghetoul roman sau Jewish Ghetto din Roma este un ghetou evreiesc înființat în Evul Mediu, într-o zonă centrală a capitalei italiene, în vecinătatea Tibrului.
Cu excepția unor perioade scurte din timpul lui Napoleon (1808 - 1815), dar şi în perioada republicilor romane (1798-99 și 1849), ghetoul de la Roma a fost controlat de papalitate. De altfel "zona evreiascã" a fost creatã de Papa Paul al IV-lea în 1555. Iar dominaţia Vaticanului asupra ghetoului a încetat odatã cu capturarea Romei în 1870. Încã de la înfiinţarea să, documentul care reglementa funcţionarea sa a cerut evreilor Romei să respecte o serie de reguli stricte. Comunitatea evreiască care număra circa 2000 de suflete în secolul XVI, trebuia să trăiască izolatã în ghetou, care era un cartier înconjurat de ziduri, cu porți blocate noaptea.

Una din intrãrile în zona Ghetoului evreiesc din Roma

Clãdiri în zona ghetoului (1)

Locuitorii ghetoului erau supuşi unor restricţii, cum ar fi interzicerea deţinerii de proprietăți și interzicerea vânzării de medicamente cãtre creștini.
Viața în ghetoul roman a fost una de cruntã sărăcie  datorită restricțiilor severe la care au fost supuşi evreii. Când ieşeau din ghetou, bărbații trebuiau să poarte o cârpă galbenă, iar femeile un voal galben (aceeași culoare pe care trebuiau să o poarte şi prostituatele).

Clãdiri în zona ghetoului (2)

Pe măsură ce comunitatea evreiască din interiorul ghetoului a crescut, s-a produs o supraaglomerare excesivã. Deoarece zona nu se putea extinde pe orizontală, evreii au construit anexe la casele lor pe verticalã, ceea ce împiedica de multe ori soarele să ajungă pe străzile foarte înguste. Astfel, în multe situaţii nici condiţiile minime de igienã nu puteau fi respectate.

Clãdiri în zona ghetoului (3)

În fiecare sâmbătă, comunitatea evreiască era forțată să audă predici obligatorii în fața bisericii creştine din apropiere. Statul papal a încetat să mai existe la 20 septembrie 1870 când a luat ființã Regatul Italiei. Din acel moment a încetat obligaţia evreilor romani sã mai locuiascã în ghetou. Zidurile şi pãrti ale ghetoul au fost aproape complet demolate. A fost ridicatã o nouã sinagogă şi au fost construite clădiri cu apartamente.

Ghetoul roman a fost ultimul ghetou rămas în Europa de Vest până când ghetourile au fost reintroduse de Germania nazistă în anii '30 ai secolului trecut.

Ghetoul Evreiesc din Roma este un loc impresionant, cu multe străduțe medievale care încă mai păstrează vechea atmosferă, pe care meritã sã încerci sã o surprinzi cu camera foto. Poţi găsi multe subiecte faine pe străzile mai largi în magazine sau restaurante, dar şi printre locuinţele îngrămădite care spun poveştile anilor de suferințe și opresiuni ale oamenilor ce le-au locuit.

Ruine ale clãdirilor antice aflate în zona ghetoului

Sinagoga din Roma este una din cele mai mari sinagogi din Europa şi a fost inaugurata în 1904 în apropierea ghetoului evreiesc din capitala Italiei. Clădirea care trebuia să fie vizibilă din toate cartierele orașului a fost ridicatã între cele două simboluri majore ale libertății romane moderne: Campidoglio, sediul municipalității și Janiculum, emblema bătăliilor renaşterii statului italian. Sinagoga serveşte nu numai drept Casa de cult ci şi ca Centru cultural pentru Comunitatea evreiască din capitala italianã. Clădirea găzduieşte birourile Rabinului şef, dar şi Muzeul Ebraic al Romei.

Clãdiri în zona ghetoului (5)

Strada comercialã

Din punct de vedere al fotografului e interesant să vizitezi ruinele vechiului ghetou, să colinzi pe străzi admirând arhitectura deosebită a clădirilor mai vechi sau mai noi.
E o provocare să vezi şi să fotografiezi urmele vechii "închisori" evreieşti din Roma, să surprinzi atmosfera şi să redai în fotografii sentimentele pe care le trăieşti.

Restaurant kosher în fața cãruia se aflã o mãsuțã cu anghinare

Iar ca turist-fotograf meritã să faci o vizită într-unul din restaurantele kosher din zonã. Si trebuie sã  deguşti un "artichokes served <Jewish-style>" (artichokes=anghinare).

Să auzim numai de bine.