Fotografia ca artã

Se spune că fotografii au luptat întotdeauna pentru ca ocupaţia lor să fie recunoscută ca artă. Şi în 1859 cu ocazia Expoziţiei Universale de la Paris, fotografia este alăturată, pentru prima dată, grupului de arte, aşa-zis clasice (pictură, gravură, sculptură).

Încă de la început a existat o dilemă. Cum putea arta, ca produs al imaginaţiei, să cuprindă în ea un intrus precum fotografia, realizată cu un aparat? Cum putea o operaţiune care prin definiţie surprinde realitatea pură să fie asemănată cu artele clasice care manipulau realitatea şi se bazau pe imaginaţie !?

În timp, au apărut grupuri de fotografi independenţi sau asociaţii oficiale care au încercat să-şi omogenizeze principiile şi să susţină ideea fotografiei ca artă. Fotografi cunoscuţi, precum Alfred Stieglitz (vezi şi AICI) promovează stilul "artă fotografică".  De altfel A. Stieglitz este considerat, prin stilul său "pictorialist", părintele artei fotografice. 

Terminal - Alfred Stieglitz

În anii ce au precedat al II-lea Război Mondial tehnica şi tehnologia cunosc o puternică dezvoltare şi evoluţia fotografiei este asociată în primul rând cu acestea. Aparatul de fotografiat devine un instrument puternic de documentare şi reţinere pe peliculă a evenimentelor de-a lungul anilor.
Aspectele artistice sunt trecute în planul al II-lea. Urmează perioada de după război când fotografia devine cea mai rapidă, cea mai modernă şi mai relevantă formă de reprezentare vizuală a realităţii.

În aceastã perioadã se dezvoltã o serie de aşa zise mişcãri de protest ale inadaptabililor vremii. De exemplu, în cadrul mişcării Pop-Art apare aşa numitul "The Realist Capitalist" reprezentat printre alţii de fotograful, sculptorul şi pictorul german Sigmar Polke.

Sigmar Polke - Bunnies - picturã realizatã prin procesarea unei fotografii

Spre sfârşitul anilor 1980, fotografiile încep să devină o prezenţã normală într-o galerie de artă. Totuşi, se pare că dezbaterea privind apartenenţa fotografiei la familia artelor a încetat în momentul în care  fotograful german Andreas Gursky a vândut (2011) lucrarea să "RhineII" cu imensă suma de 4,3 milioane USD.

Andreas Gursky - Rheine II

Există şi o mică istorioara cu privire la caracterul artistic al acestei fotografii minimaliste. Fotografia despre al cărui cumpărător nu se cunoaşte nimic, reprezintă un peisaj dezolant în Germania, pe malul râului Rin. Fotografia despre care A. Gursky spune că este imaginea sa preferată a fost post procesatã (a se citi "curăţată") cu mare atenţie. Au fost îndepărtate toate elementele umane sau care amintesc de oameni (pietoni, biciclişti, zidurile unei fabrici, etc.) până când atmosfera sumbră l-a mulţumit pe autor.

Casa de licitaţie a descris imaginea ca "o reflexie dramaticã şi profundã asupra existenţei umane, dar şi a relaţiei noastre cu natura în perioada de început a secolului XXI". Am găsit şi am tradus un comentariu din presa vremii. "Simplitatea acestei imagini aratã o mare încredere a autorului în eficacitatea şi potenţialul sãu de a crea scenarii hiper realiste. Acestea, la rândul lor ne învaţă sã vedem - şi sã citim - lumea din jurul nostru într-o altă abordare. Scara, atenţia la culoarea şi forma fotografiei sale poate fi interpretatã ca o provocare deliberatã a statutului de picturã ca o formã de artã superioarã. În plus, imaginile lui Gursky sunt realizãri tehnice extraordinare, care au nevoie de timp pentru a fi realizate şi mai apoi masterizate  digital pentru a obţine exact efectul necesar dorit." (vezi AICI). 

Mai multe informaţii despre Andreas Gursky şi arta sa fotografică puteţi găsi AICI, iar AICI se aflã un scurt film (7,5 min) care descrie modul în care îşi realizează lucrările.  

Să auzim numai de bine.

Confuzie și neclaritate în fotografie

Bokeh - florile din prim-plan sunt clare, fundalul este blur-at

Termenul "bokeh (pronunţat bo-ke")" este de origine japoneză şi înseamnă „neclar” sau „confuz”. Noţiunea defineşte modul în care sunt redate în fotografia ta planurile (mai apropiate sau mai îndepărtate) în raport cu planul asupra căruia se face focalizarea/unde se afla subiectul. În majoritatea cazurilor, bokeh-ul apare în fundalul fotografiei, dar aceasta nu este o regulă generală. Câteva cuvinte despre acest efect puteţi să revedeţi în postarea aceasta.

Bokeh - subiectul apare clar, fundalul este blur-at

El Bokeh Wall (vezi tutorial)

Am aflat de curând că primul din cele două trucuri cu background-ul "strãlucitor" se numeşte El Bokeh Wall. Mai multe detalii şi un tutorial puteţi găsi AICI. De altfel trebuie să menţionez că am găsit (nu exagerez) peste o sută de articole despre realizarea acestui tip de background fain.

foto (a) - Efectul Bokeh poate apare în prim plan sau în fundal - vezi fotografiile (a) si (b)

foto (b) - Bokeh-ul nu apare doar în fundal

Atunci când subiectul este înconjurat de bokeh, punctele strălucitoare din fundal (acolo unde ochiul nu focalizează), sunt percepute ca nişte pete luminoase neclare. Cu ajutorul acestui efect poţi să ghidezi atenţia

privitorului către subiectul tău.

Un efect interesant - focalizezi pe aparat (fundalul este blurat - punctele luminoase apar ca pete luminoase neclare)

Pentru a introduce bokeh-ul în imaginea ta trebuie să măreşti distanța dintre subiect și fundal şi cel mai simplu mod de a face acest lucru este scăderea distanței dintre cameră și subiect. Adică te apropii cât mai mult de ceea ce vrei să fotografiezi.

Bokeh - Te apropii de subiect - fundalul apare blurat

Fotografii începători au la dispoziţie un simulator de bokeh, care permite în acelaşi timp calculul profunzimii de câmp. (Bokeh simulator & depth of field calculator)

Bokeh simulator & depth of field calculator - e foarte usor sã înţelegi ce înseamnã "profunzime de câmp(DoF) şi bokeh

Simulatorul este disponibil atât pentru varianta Desktop cât şi pentru dispozitive mobile (tabletã, smartphone).

Şi  apropó de fotografia pe dispozitive mobile trebuie amintitã performanţa ultimului iPhone 7 Plus. Această variantă aduce în peisajul fotografic o nouă tehnologie numită "computational photography" - fotografie computerizată. Tehnologie utilizează informaţii preluate de la mai multe camere care lucrează împreună.

Se suprapun şi se mediază imagini diferite pentru a construi fotografii mai complexe și mai clare pe dispozitive mici de genul smartphone. Există deja cursuri pe acest subiect la diverse universităţi. Câteva lucruri interesante cu explicaţii şi filme puteţi găsi AICI.

Despre "computational photography" în articolul de AICI

În cazul iPhone 7, fotografia computerizatã oferă camerelor de dimensiuni mici posibilitatea de a fotografia cu "bokeh", primul şi singurul efect fotografi vizibil deocamdată pe telefoanele mobile în cadrul acestei tehnologii de viitor.


Sã auzim numai de bine.