Fotografiile pot spune o poveste...

 De cele mai multe ori fotografiile pot spune poveşti. Există o serie de concursuri în care trebuie să spui povesti realizând 5 fotografii. Dacă regulile şi spaţiul îţi permite mai multe imagini, cu atât mai bine. Şi totul începe cu o foarte utilă documentare. Să urmăreşti filonul povestirii. Să vezi unde începe şi unde se termina realitatea. Să vezi unde începe şi unde se termina ficţiunea. Ce rezistă şi ce nu rezistă în fata criticii. Da, poţi înşela mintea cu o fotografie, dar, tot atâta de bine, fotografia poate reprezenta o mărturie foarte reală a ceea ce vrei să arăţi. Mai bine lămureşti pe cineva arătându-i o fotografie decât explicându-i în cuvinte într-un text. Iată un exemplu mai jos...

Mănăstirea Galata - Iaşi

În curtea mănăstirii Galata a funcţionat, în perioada 1923 – 1950, Penitenciarul Central Iaşi. Aici au fost înfiinţate ateliere de cizmărie, fierărie, lingurărie, tâmplărie și olărie, unde lucrau deținuți. 

În curtea Mãnãstirii , in subsol erau celule.

Au fost înfiinţate ateliere meştesugãreşti unde lucrau deţinuţii

 Circulă o legendă contemporană care spune că la Mănăstirea Galata au fost încarceraţi pictorii Corneliu Baba şi Ion Jalea. Au fost închişi pentru vina de a fi semnat fără prenume în josul unor picturi care îi reprezentau pe Elena (Babă) şi Nicolae (Jalea) Ceauşescu. 

Corneliu Baba si Ion Jalea (foto:Agerpres)

 Povestea nu prea sta în picioare, cel puţin în ceea ce priveşte familia Ceauşescu. Deşi Ceauşescu era prezent în politică chiar şi înainte de al II-lea Război Mondial, familia a “intrat în scenă”, abia după accederea lui Nicolae la funcţia de secretar general al Partidului (1965). Şi în 1950 închisoarea de la Galata fot desfiinţată. Pe zidurile mănăstirii se văd şi astăzi multe “semnături” ale deţinuţilor. 

 

Semnãturi ale deţinuţilor pe zidurile bisericii

Idem

Contactul lui Corneliu Baba cu Iaşul pare să fi durat din 1935 până în 1946 la Facultatea de Arte Frumoase, unde a fost mai întâi student (al lui Nicolae Tonița) şi mai apoi profesor. Sculptorul Ion Jalea a ajuns la Iaşi cu ocazia unei expoziţii (la sfârşitul Primului Război Mondial) şi mai apoi cu ocazia inaugurării Grupului Statuar al Voievozilor din Iași (1934). El este autorul a doua statui (Dragoş Voda şi Mihai Viteazul ) din grupul de statui ale celor 8 domnitori romani. 

Ion Jalea - Mihai Viteazul

Ion Jalea - Dragoş Vodã

 Am identificat totuşi o fotografie (făcută în 1963) în care apar cei doi (Ion Jalea şi Corneliu Baba) alături N. Ceauşescu şi Gh. Gheorghiu Dej. Se pare că, pentru frumuseţea “poantei”, legenda cu Jalea şi Baba a funcţionat o perioadă…

Ion Jalea, Corneliu Baba, N. Ceausecu si Gh.Gheorghiu Dej si altii la vizita expozitiei organizate cu prilejul Conferinţei pe ţară a Uniunii Artiştilor Plastici. (mai 1963) -

sursa: Arhiva Institutului de studii istorice şi social-politice de pe lângă C.C. al P.C.R., fondul Fotografii, mapa I/166. Fototeca online a comunismului românesc

Desigur, documentarea poate continua şi povestea devine tot mai complexã. 

Mult succes şi s-auzim numai de bine.

Octav Bãncilã şi fotografia

 De multe ori mergeam pe jos la şcoală (spre Liceul C. Negruzzi) şi trebuia să urc dealul spre aşa-numita zonă Manolescu. Pe stânga era şcoala Petre Poni, pe dreapta vechea Fabrica de Bere. După fabrica, pe dreapta era un bloc mic construit în anii '50, iar mai apoi o magherniţă sărăcăcioasă care, nu ştiu de ce, mă ducea mereu cu gândul la Bojdeuca lui Creangă. Casa aceea avea pe perete, lângă uşa de la intrare, o placă de marmură pe care era scris ceva important, dar pe care nu reuşeam să-l descifrez. Mai apoi am aflat că acolo a locuit, timp de 25 de ani, până în 1940, marele pictor Octav Băncilă. Avea în casă un atelier unde îşi invita adesea elevii de la Şcoala de belle arte. Picturile lui le-am asemãnat de multe ori cu fotografiile. Fotografii pe care mi-aş fi dorit eu însumi să le fac. A pictat acolo o serie de tablouri cunoscute. Una din picturile, care îmi place mult, este cea intitulata "Dimineaţa la sapă" (1915). Îmi apare ca o fotografie reuşită a zonei de sud a oraşului. În prim-plan cele două personaje centrale, iar în spatele lor... "târgul Ieşilor". Undeva în plan foarte îndepărtat mănăstirile Galata şi Cetăţuia, în dreapta fosta fabrica de ţigarete, în stânga silueta Mitropoliei. "Fotografia" aceasta m-a cucerit. “Bojdeuca” din povestea mea a dispărut de mult, Doar strada şi pasajul din apropiere păstrează numele Octav Băncilă… Iar peisajul ce apare în pictură (din spatele fostei case Băncilă spre mănăstiri) este obturat de câteva blocuri masive…

Bustul lui Octav Bãncilã din Parcul Copou

Octav Bãncilã - "Dimineaţa la sapă" (1915)

Casa lui Octav Bãncilã din Iasi, strada Pãcurari nr. 91