Se afișează postările cu eticheta fotografie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta fotografie. Afișați toate postările

joi, 8 septembrie 2016

Când fotografiezi, ia-ți "calitățile" cu tine!

Fotografie Matt Stuart
 
1. Cunoaşte-ţi bine aparatul
Aici nu sunt multe de comentat. Pur şi simplu trebuie să citeşti cartea tehnică şi să "experimentezi" toate indicaţiile de acolo. Există impresia greşită, mai ales în cazul celor aflaţi la început, că vor face fotografii "mai bune" dacă vor avea la dispoziţie un aparat foto digital mai scump şi/sau mai sofisticat. Lucrurile sunt valabile doar parţial. Tehnic fotografia poate fi mai bunã, dar din punct de vedere al compoziţiei, aparatul mai bun nu garantează nimic. Cel mai bun aparat este acela pe care îl ai la dispoziţie şi atât. Pentru alte detalii vezi "calităţile" de mai jos.


2. Fii creativ

Fotografie Tatiana Mikhina

Aceasta este o "calitate" de bazã. Unii spun: în acest caz, ori eşti ori nu eşti. Eu sunt un pic mai nuanţat şi sunt de acord cu Elizabeth Gilbert Cu toţii suntem creativi. Mai mult sau mai puţin. Iar o instruire corespunzătoare te ajuta de cele mai multe ori să cultivi abilitățile creative pe care le ai. Şi nu uita, încearcã mereu lucruri noi. (Vezi și filmul de la sfârșit!)


Fotografie Matt Stuart



3. Fii ambiţios
Fotografia pasiune sau job, fiind o activitate creativã, este în acelaşi timp una competitivã. Te întreci cu alţii sau cu tine însuti. Trebuie să ai ambiţia de a învăţa mereu, de a continua indiferent de numãrul de "like-uri" pentru cã trebuie să fii printre cei mai buni. Încearcã o datã şi încã o datã, revino a doua zi şi a treia zi... pânã vei obţine cadrul pe care ţi-l doreşti.

"Strada mea c-un singur bec"


Desigur existã şi alte "calităţi" necesare unui fotograf, dar dacă ai pasiune, cred cã lucrurile sunt pe drumul cel bun.


În filmuleţul următor (7 min) fotograful Jared Polin vă oferă câteva sugestii pentru antrenamentul  pe care puteţi să-l faceţi pentru a deveni un fotograf mai bun.


a. acoperă ecranul din spate(LCD) şi consideră că ai doar 36 de poziţii la dispoziţie. Apasă pe declanşator doar atunci când consideri că va ieşi fotografia perfectă.
b. Învaţă de la alţi fotografi. Imită-i pe clasici.
c. Fotografiazã lumea din jurul tãu cu camera sau doar cu mintea. Învaţă "să vezi" înainte de a apăsa pe declanşator.
d. Nu cropa (decupa) o fotografie. Încearcă a spui cât mai mult, dacă se poate totul, în cadrul pe care îl capturezi în fotografia ta.





marți, 6 septembrie 2016

Hanurile Iașului

Ideea de a realiza un eseu fotografic despre hanurile de altã datã ale Iașului pare provocatore și frumoasã. Dar sã pui în aplicare o astfel de idee nu este chiar simplu pentru că în ultimii ani, urmele vechilor clãdiri sunt din ce în ce mai rare, unele construcții sunt în litigiu, iar terenurile vechi sunt astãzi rapid ocupate de noi investitii imobiliare. Câteva rãmășite arheologice din centrul orașului au fost reabilitate (vezi Pasajul Sf.Vineri în zona Hala Centralã) și au intrat în circuitul turistic, dar altele au fost demolate (de exemplu, clãdirile vechii Fabrici de Bere din Pãcurari).

Am început sã mã documentez pe subiectul acesta acum 17-18 ani pe vremea când susțineam si aveam abonați la un newsletter online ce se numea Turist-RO-Mania.

Hanul "Trei sarmale"-imagine prelucrata dupa o carte poștalã www.delcampe.net

Conform studiilor făcute de istoricul Nicolae Iorga, cel mai vechi han din zona orașului Iaşi, ce a rezistat pânã în zilele noastre este Hanul "Trei Sarmale", care apare în documente încã din anul 1675. Hanul se aflã la ieşirea din oraş pe drumul naţional ce duce spre Vaslui. Un catren cunoscut spune:

"Cãtre rai mai scurtã cale
Alta nu găseşti mai bună
Vino drept "La Trei Sarmale"
Şi-o să meargă totul strunã"

Hanul "Trei sarmale" în anul 2001
 Aflate în centru, în cartiere sau la intrările în oraş hanurile aveau denumiri diverse: han, ratoş, cârciumã sau ospeţie, iar mai târziu chiar otel (hotel).

În apropierea Spitalului Sf. Spiridon se găseşte o clãdire construită în anul1845. Este vorba de clădirea fostului Han Binder numit "otel" de către membrii Societăţii Literare Junimea,  din care făceau parte  la acea vreme M. Eminescu, Ion Creanga, Titu Maiorescu, I. Slavici, I.L. Caragiale si altii. În una din invitaţiile satirice, lansate în acei ani la Junimea se spune:



"Otel" Binder - anul 2000

"Otel" Binder - anul 2016

"Citaţiune
Membrii tuturor triburilor societăţii "Junimea", fundatori, lipoveni, caracudã şi cei nouã sunt citaţi ca în ziua de 26 octombrie să se afle la scaunul societăţii din Iaşi, unde se va da cu mult chef şi cu puţine parale, în otelul Binder, oarele 6 seara, al 20-lea praznic tradiţional. Mâncarea va fi fudulie, iar bãutura temelie. Spiritul nu este de rigoare.
Secretar: Iacob Negruzzi."


O altă ospeţie, vestitã datorită membrilor societăţii "Junimea" este Bolta Rece, numită şi "Universitas Vinorum" (universitatea vinurilor). Renumită prin pivniţele sale, ospeţia a fost ridicată în 1806, pe locul unei alte locante mai vechi. Amintind de toţi cei care i-au trecut pragul, de-a lungul timpului, Bolta Rece îşi invita şi astãzi oaspeţii să o viziteze:

"Bolta Rece"


"Drumeţule dacă sãtul de mersuri,
În târg la Iaşi va fi să-ţi fie masul,
Să te îndrepte şi acolo pasul,
La Bolta Rece se gândeste-n versuri."

"Bolta Rece" - Intrarea în grãdinã

"Bolta Rece" - Intrarea în cramã






























duminică, 4 septembrie 2016

De-ale fotografiei (II)

Magazinul Yellow Store, al celor de la Nikon a dispãrut (fizic) din Iaşi. Acum un an un alt "Store" pentru fotografi, al celor de la Canon, a fost închis. Se pare cã vânzarea camerelor foto şi a echipamentelor în acest domeniu se restrânge sau se extinde dacã vreţi, încet-încet, doar la piaţa online.

Nimic neobişnuit ar spune specialiştii. dar citeam un articol pe una din revistele online destinate fotografilor şi am tras o concluzie interesantă. Din ce în ce mai multă lume are acces la informaţie şi la instruiri în domeniul fotografiei. Iar de cele mai multe ori aceste informaţii şi date sunt gratuite.

În acelaşi timp producătorii de camere şi echipamente foto măresc preţurile propriilor produse şi limitează accesul celor care nu au "posibilităţi materiale" sau pasionaţilor care nu sunt dispuşi să aloce "o mică avere" pentru pasiunea lor cea de toate zilele.

Dacă eşti fotograf profesionist lucrurile sunt mai simple. Ai nevoie, scoţi banul, investeşti, ai cu ce să munceşti mai frumos şi mai bine şi recuperezi banul. Eşti  fotograf pasionat!? Faci rost de bani, investeşti, ai cu ce să-ţi satisfaci pasiunea, să-ţi măreşti numărul de endorfine /cm cub corp şi gata. Sau te mulţumeşti cu mai puţin şi mai ieftin şi eşti fericit pânã la adânci bătrâneţi cu ceea ce ai. 


Revenind la subiectul de bazã al acestei postãri am aflat cã de câteva zile profesorul Marc Levoy de la Universitatea din Stanford a pus la dispoziţie gratuit, celor interesaţi, cursurile sale de tehnicã a fotografiei. Toate acestea pot fi gãsite AICI . Voi mai reveni la subiect.


Acum câteva zile am invitat cititorii blog-ului FOTO-IDEEA să se înscrie la un curs gratuit finalizat cu Diploma în Photography


Prezentări, cursuri, informaţii pe înţelesul tuturor, gratuite și utile mai ales pentru începători. Cu o singurã condiţie... sã cunoascã limba engleză! În acelaşi timp producãtorii de echipamente foto contribuie la procesul de "segregare" a fotografilor pasionaţi care "AU" de cei care "NU AU".



vineri, 2 septembrie 2016

Invită-ţi geniul la cină

Atât grecii cât și romanii credeau într-un zeu al creativitãții. Era un fel de înger pãzitor care te veghea și funcție de entuziasmul și energia cu care abordai anumite probleme ce țineau de imaginație și creativitate te ajuta chiar să  le pui în practică și îti ordona gândurile. Romanii au botezat acest înger păzitor - geniu, iar credinta lor era că o persoană foarte "înzestrată" NU ESTE un geniu ci ARE un geniu.

Cu alte cuvinte, atunci când ai dispoziția necesarã și ești pregãtit poți... să-ți inviți geniul la cinã !


O construcție psihologicã înțeleaptã, spune Elizabeth Gilbert. "Ideea unui geniu exterior îl ajutã pe artist sã-și țina in frâu orgoliul să se ferească de a-și asuma fie meritul deplin, fie vina absolută pentru rezultatul muncii sale. Altfel spus, dacă ai succes, trebuie să-i multumesti geniului tău pentru ajutor, ceea ce te apără de narcisismul total. Iar dacă dai gres, vina nu-ți aparține în întregime. Poți să spui: <Hei, nu te uita la mine - geniul meu nu s-a arătat azi>. Oricum ar fi, sinele vulnerabil al creatorului este protejat. Protejat de influența corupătoare a laudelor. Protejat de efectele corozive ale rușinii."

Mai multe despre acest mod de a vedea lucrurile, despre creativitate, despre succes și... geniu puteți afla urmărind filmulețul de mai jos cu prelegerea pe care Elizabeth Gilbert a tinut-o in cadrul evenimentelor TED Talks (filmul este tradus in limba românã.)



Ești pasionat de fotografie!? Învață, fotografiază, imită, fotografiază, pregătește-te, fotografiază, iar atunci când ai dispoziția necesară treci la masă căci ai musafiri... Poftă bună cãci la cinã urmeazã o sedintã foto cu geniul! Si vei face Big Picture ! S-auzim numai de bine !


marți, 30 august 2016

Viața la țară (II)


Acum câteva zile am postat pe Facebook o fotografie reprezentând o văcuţă, fotografie pe care am realizat-o într-un apus frumos de vară la Vatra Moldoviţei. Mi-am pus întrebarea: oare câţi din copii mici de la oraş vor mai avea ocazia, în urmtorii ani,  să vadă animale domestice ce îşi fac de obicei traiul în gospodãriile rurale. 

Fotografia de pe FB

Am auzit poveşti de genul:
- Oare de unde ia mama lapte!? - întreabă educatoarea la grădiniţă
- De la văcuţa mecanică...- vine repede răspunsul celui mic.

Şi poate că acestea nu sunt doar fabulaţii. Acum când găinile şi iepurii şi vacile şi celelalte animale care ne dau carne, ouã sau lapte sunt crescute departe de lumea "dezlănţuită" a oraşelor în crescătorii automatizate, iar rudele de la ţară se împuţinează pe măsură ce trece timpul, generaţiile viitoare vor avea din ce în ce mai puţin ocazia sã intre în contact cu viaţa în mediul rural şi cu "minunăţiile" pe care le implica o gospodărie ţărănească.

Par fireşti în acest caz iniţiativele unor întreprinzători de a înfiinţa parcuri cu animale domestice (ce erau prezente acum 20-30 de ani atât în mediul rural dar şi în cartierele mărginaşe ale oraşelor. Am intrat în UE şi lucrurile s-au schimbat). Iată două "ferme publice" de animale domestice despre care am cunoştinţă (pot fi vizitate). Noile parcuri cu animale sunt tratate acum ca niste veritabile grãdini zoologice:
Ferma animalelor - Bucuresti


Arca lui Noe (foto I)

Arca lui Noe (foto II)

Arca lui Noe (foto III)

Pentru fotografi recomandarea este să se deplaseze acum în spaţiul rural şi să fotografieze cât mai mult pe subiecte lesne de identificat, (vezi şi postarea anterioară): "imagini din gospodãriile rurale, din viaţa la câmp a locuitorilor, cultivarea plantelor şi creşterea animalelor", etc. Efortul nu va fi inutil. Mai jos aveti alte fotografii personale din spatiul rural, "în ton" cu subiectul postãrii.


































luni, 22 august 2016

Când simfonia te scoate în stradã

 Primăria Municipiului Iași deruleazã în perioada iulie - septembrie 2016 un proiect cultural pilot, intitulat „Weekenduri muzicale la Palatul Roznovanu”.

Pe perioada verii (sâmbãta si duminica în perioada iulie-septembrie), timp de 2 ore seara, pe pietonalul Ștefan cel Mare și Sfânt din Iaşi, în fața Palatului Roznovanu (sediul Primăriei) interpreţi de muzicã amatori și profesioniști sunt invitaţi şi susţinuţi sã performeze în fața ieșenilor.

O serie de fotografii faine de la manifestãrile organizate pe pietonal  au fost realizate de colegii mei de la Clubului Fotografilor Iaşi şi le găsiţi pe blogul CFI - AICI 






Ideea de a oferi sprijin logistic celor care au ceva de spus în domeniile artistice la Iaşi ar trebui extinsã pe toatã perioada anului. Acum ceva timp în vizitele pe care le-am fãcut la Praga am vãzut cum tinerii artişti cehi îşi promovau propriile manifestãri artistice în oraş pe traseele și în locurile mai des frecventate de turiştii strãini. Partea interesantã consta în faptul cã spaţiile unde se organizau spectacole era pusã la dispoziţie de Primãria oraşului Praga. Aceasta le amenaja simplu, le dota corespunzãtor şi le oferea gratuit tinerilor artişti amatori şi profesionişti. Multe spaţii goale și neutilizate îşi gãseau întrebuinţare iar performerii aveau locaţii pentru antrenament şi manifestare. Se rodau şi se testau cu alte cuvinte tinerele talente în relaţia cu publicul şi orice spaţiu liber era optim utilizat.





Am postat aici o serie de fotografii personale realizate în Iaşi dar şi în alte locaţii. Ideea unei expoziţii foto având ca subiect muzica de stradã mi se pare de luat în seamă. Şi nu mã refer doar la la cei care se produc pentru a face bani ci mai ales la cei care sunt pasionaţi de munca lor şi au ceva de oferit comunităţilor din care fac parte. 
































luni, 8 august 2016

Câte ceva despre foto-manipulare

Am vizitat anul trecut la Odorheiul Secuiesc un studio foto vechi de peste 100 de ani. Aparţine familiei Kovats şi este incã funcţional. Se lucrează cu metodele clasice pe placi fotografice. Una din operaţiunile de bază ale procedurii este retuşarea negativului pe placã (Vezi fotografia de mai jos). L-am urmărit pe domnul Kovats care la o vârstã înaintatã retuşa cu migalã imaginea înainte de a o transfera pe hârtie.

Domnul Kovats din Odorheiul Secuiesc în atelierul vechi de peste 100 de ani
Retuşarea în era fotografiei pe film nu era totdeauna necesarã şi unii fotografi îşi făceau un titlu de onoare în a realiza direct fotografii bune pe film fără intervenţii suplimentare.

Odată cu apariţia tehnologiei digitale prelucrarea fotografiei (postprocesarea digitalã) a devenit parte integrantă a procesului de realizare a imaginii, iar prelucrarea culorii/contrastului/expunerii sunt acum operaţiuni considerate foarte utile şi chiar necesare. Editoarele grafice au devenit tot mai performante iar manipularea fotografiei a devenit o artă şi necesită cunoştinţe solide.

Astăzi ştim că aproape toate fotografiile din reclame sunt trucate sau „retuşate”. Mã refer acum la retuşările aplicate corpului omenesc, operaţiuni care manipuleazã constiinte, atitudini si pãreri.

Am ales un exemplu simplu care durează puţin peste 1 min


Cineva îşi punea întrebarea dacă ar mai exista revistele în cazul în care fotografiile nu ar putea fi retuşate. Un exemplu interesant este prezentat pe site-ul Refinery29 iar mai jos găsiţi o adaptare a articolului în limba românã.


Tehnologia digitală a evoluat tot mai mult şi de circa 10 ani vorbim de Recunoaşterea facialã (face recognition). Pe aceastã tehnologie se bazeazã o serie de efecte grafice de înlocuire a feţei anumitor caractere. Exemple de astfel de website-uri sunt: faceinhole, festisite sau jpgfun.

Bucãtarul Victor îsi preparã "teza de doctorat"

Presedintele Klaus si pokemon-ul sãu preferat

Doamna Elena Udrea ne face urãri de Crãciun. Care Crãciun? Cel din 2015.

Onoarea de a te afla pe bancnota de 100 de ruble

Astãzi recunoaşterea facială este folosită în primul rând la sistemele de securitate pentru verificarea identităţii unei persoane, dar au apãrut semne cã poate fi utilizatã cu succes şi în manipularea maselor. Mai jos sunt douã exmple din domenii diferite (politicã şi anti-securitate).

George Bush "manipulat" în timp real
Toatã lumea lucreazã. Toatã lumea manipuleazã. Viaţa-i frumoasã! Sã ne bucurãm de ea!


duminică, 31 iulie 2016

Pagini noi pe blogul FOTO-IDEEA

 
Dupã cum poate aţi observat deja în meniul blogului FOTO-IDEEA au apãrut... butoane noi. Vreau sã spun câteva vorbe despre trei dintre ele. Ultimul "venit" este cel botezat "Poate chiar ACUM" şi în pagina respectivã veţi gãsi link-uri cãtre evenimente care se desfăşoară sau se vor desfăşura în direct (LIVE). Majoritatea sunt gratuite (free). Anunţurile le voi face cu cel puțin 24 pânã la 48 de ore înainte de ora de început a evenimentului. E bine ca doritorii sã revinã cât mai des pe aceastã paginã. S-ar putea ca un  eveniment care te intereseazã sã aibã loc în momentul vizitei pe blog. "Poate chiar ACUM".

Localizarea celor 3(trei) butoane "proaspete" (vezi partea de sus a paginii curente)

De curând a apãrut şi pagina "România ca model" unde veţi gãsi scurte prezentãri şi fotografii ale unor locuri frumoase pe care le-am vizitat şi fotografiat în România.

A fãcut-o si ... Google !
Un alt buton puţin mai vechi este "De urmãrit" . Prin acesta puteţi ajunge la o paginã care conţine link-uri cãtre proiecte interesante aflate în plinã desfăşurare. Proiectele sunt implementate de diverse persoane şi instituţii / organizaţii. Sunt proiecte fotografice sau care au legãturã, într-un fel sau altul cu fotografia. Şi încã ceva! Proiectele sunt derulate în oraşul Iaşi sau sunt/vor fi prezentate şi în oraşul nostru. 






miercuri, 20 iulie 2016

Cel care dă... tonul în fotografie

Răsărit de soare la Baia Mare

Astăzi am în minte o idee care ţine mai mult de compoziţie și postprocesare în fotografie și mai puţin de tehnicã și setãri.

Am citit de curând un articol al lui John Lovett despre contrast. John Lovett este un pictor şi designer australian cunoscut la nivel internaţional, care se autodenumeşte "watercolor and mixedmedia artist".

Lovett spune şi specialiştii în domeniu ştiu desigur cã existã mai multe tipuri de contrast şi anume:
  • contrastul dat de culorile complementare (ex: roşu/verde, galben/violet)
  • cel dat de direcţiile diferite (orizontal/vertical)
  • al diferenţelor date de tonuri (alb/negru, culori săturate)
  • al diferenţelor de texturi (aspru/fin)
  • contrastul dat de linii (subțire și drept / masiv și curbat) și altele

La toate acestea John Lovett mai adaugă un tip de contrast şi anume contrastul conceptual. Am încercat sã aplic informaţiile pe care le-am citit la fotografiile mele şi m-am orientat către două tipuri de contrast, care mi  s-au părut mai uşor de exemplificat: contrastul tonal şi cel conceptual.

Contrastul tonal

Galbenul este cea mai deschisă culoare atunci când este saturatã pe cercul culorilor. Acesta este motivul pentru care semnele cu mare vizibilitate pe şosele şi în alte condiţii care solicita atenţia privitorului folosesc un contrast galben-negru şi dispunerea diagonală (asta ţine de contrastul dat de direcţiile diferite ale liniilor). Bine luminat un astfel de semn este greu de ratat.


Când priveşte ceva, inclusiv o fotografie, este natural ca ochiul sã se îndrepte spre tonurile cele mai luminate. Mai apoi privirea se îndreaptã spre celelalte zone ale cadrului.

Culoarea roșie, atunci când este saturatã are un ton relativ întunecat. În contrast cu negrul ar avea un impact vizual mai mic decât perechea galben / negru. În schimb literele albe pe fond roșu au un contrast tonal destul de mare. Acest lucru, combinat cu asocierea "culturală" a culorii roșii cu pericolul, face ca această combinație sã fie utilizat în situaţii în care se solicitã atenţia.

În fotografie utilizarea acestor combinaţii de culori poate fi "periculoasã" pentru cã distrage atenţia privitorului de la subiect/mesaj. Alteori combinaţii ale tonurilor de culoare "vii" plac ochiului şi atrag atenţia spre subiect. Este cazul răsăritului şi apusului de soare (vezi fotografia de la început). 

Cât de repede identificați subiectele (avion, pilot, aparenta staționare a apartului de zbor), în raport cu fotografia de mai jos.
Tonurile vii ale culorilor (roșu, portocaliu) nu mai distrag atenția de la subiect, spre deosebire de prima fotografie (color)


Aş vrea să punctez și alte două situaţii pe care le-am întâlnit. 
a. În prima vorbim de fotografia convertită în alb şi negru. Trebuie ținut seama că tonuri ale unor culori diferite convertite în alb/negru pot da tonuri asemãnãtoare de gri. 
b. A doua situație este cea în care, în funcție de context, o culoare este percepută diferit ca tonalitate.  În fotografia de mai jos cele două pătrate de culoare roșie au aceeași tonalitate, dar în cel de-al doilea caz ea pare mai vie fiind pusă în evidență de verde-culoarea complementară a roșului.



Contrastul tonal poate aduce în prim plan ceea ce ne interesează, mesajul pe care dorim să-l transmitem/

Pun în evidență atmosfera și concentrarea celor ce asistă la spectacol și mai puțin locația și ceea ce urmăresc aceștia.

Desigur există şi alte situaţii de analizat când vorbim de contrastul tonal, dar n-au intrat zilele în sac (!)

Distragerea atenţiei privitorului de la subiect/mesaj prin intermediul culorilor este unul din motivele, dar nu singurul, pentru care mulţi fotografi prefera fotografia alb/negru şi mãrturisesc cã sunt unul din aceştia.


Contrastul conceptual

Contrastul conceptual oferã un impact mai mare a elementelor aflate la extrem, care se condiţionează reciproc:  nou şi vechi, tânãr/bãtrân, alăturări și conexiuni inedite, etc.

Crucea bisericii vs. antenele de comunicații

Casa din lemn vs. antenele parabolice

Vacile ce vin de la păscut de către un văcar modern (pe bicicletă)

În orice condiții o casă de bilete nu își găsește locul în această clădire

Avionul de la scara blocului

Văcuța care vine de la păscut așteaptă încheierea convorbirii telefonice
Lucrurile sunt mai uşor de exemplificat în acest cazuri, dar mesajul şi înţelegerea acestuia depind totuși de perechea fotograf/privitor. S-auzim numai de bine !