Fotografiazã emoţia / atitudinea / starea

Conform definiţiei, comunicarea nonverbală se realizează prin intermediul unor mijloace cum sunt corpul uman, spaţiul sau teritoriul şi imaginea. Informaţiile sunt codificate şi transmise printr-o diversitate de semne legate direct de postură, mişcare, gesturi, mimică, înfăţişare. Comunicarea nonverbalã se bazează în mare măsură pe elemente înnăscute: diverse comportamente expresive primare, datorate atât emoţiilor dar şi unui proces de învăţare, la început imitativã.

Palas Iaşi  - Cei doi muzicieni "trãiesc" melodia pe care o interpreteazã

Comunicarea nonverbalã însoţeşte comunicarea verbală şi este mai uşor de decodificat decât aceasta. Unele gesturi pur-şi-simplu, le intuim/le simţim. Limbajul corpului contribuie la comunicarea nonverbalã prin expresia feţei, mişcarea corpului (forma, poziţia lui), comunicarea tactilă şi prin îmbrăcăminte. Comunicarea prin expresia feţei include mimica, zâmbetul şi privirea. 

Grãdina Copou - Iaşi - când nepoţica vrea... altceva

Mai multe detalii despre <comunicarea nonverbalã> puteţi afla cu o simplă căutare pe Internet (de ex. AICI). În general, când fotografiezi persoane în afara studioului vrei ca:

• subiectul respectiv să se afle în poziţii cât mai naturale;
• să introduci mişcare în imagine;
• să surprinzi emoţia / mesajul/starea;
• să transmiţi un mesaj/un sentiment/o stare.

Câteva sugestii privitoare la fotografierea persoanelor şi "pozele" ce trebuie evitate în fotografie puteţi găsi în filmuleţul următor (doar 4 minunte).

Emoţiile, prin natura lor, nu respecta nişte reguli. Ele se întâmplă doar pe baza a ceea ce simte o persoană într-un moment dat. Ceea ce poţi face este să intri "în rezonanţă" cu subiectul tău şi să îi induci încredere astfel încât el să se comporte normal atunci când te afli în apropierea lui. Ar fi indicat chiar că subiectul să nu ia în seama existenta camerei foto din mâna ta. 

Cunoscãtorii, ca de obicei, dau indicaţii "importante":

• renunţă la clasicul "smile" sau "cheese" sau "păsărica";
• încearcă să anticipezi momentul;
• fotografiază între "momente";
• concentrează-te pe faţă;
• din când în când lasă camera jos şi ... observă;
• revino la scenă şi la personaj în alt moment, dacă este necesar.

Piaţa Unirii - Iaşi -contemplare

Am exemplificat ideea acestei postări cu câteva fotografii personale. Desigur abilităţile despre care vorbeam mai sus le capeţi în timp prin mult exerciţiu.

Piaţa Palatului - Iaşi - E veselie, toatã lumea învaţã un dans medieval

Parcul Expoziţiei - Iaşi - Bucuria baloanelor

Sã auzim numai de bine. 

Iaşi Underground

Ca în orice altã metropolã care se respectã, lumea bârfeşte că şi în subteranele Iaşului existã o reţea de tuneluri la intersecţia cãrora se aflã pivniţe trainice din piatrã. O legendă mai veche spune cã existã un tunel care trece pe sub Bahlui şi leagã zona fostei curţi domneşti (azi Palatul Culturii) de curtea mãnãstirii de la Cetăţuia.

De-a lungul timpului, în ultimii 50 de ani am avut ocazia sã vãd în diverse cartiere ale oraşului urmele a diverse construcţii subterane din piatrã.

Iaşi Underground - "Turnul străjerilor" - lângã Palatul Culturii (foto: an 2001)

Voi încerca sã le trec în revistã şi voi prezenta câteva fotografii pe care le-am putut realiza la "locul faptei." Îmi amintesc cã prin 1997-1998 am citit pe o paginã de web a fostului furnizor de Internet Dynamic Network Tehnology (DNT) o informaţie legată de aceste construcţii subterane. Se spunea acolo ca pe la începutul sec XX, în urma unui inventar, armata a reuşit să descopere tuneluri subterane pe teritoriul oraşului, care însumate atingeau mai bine de 100 km lungime.  

Primele informaţii pe care le-am aflat încă din copilărie erau legate de "Turnul străjerilor" aflat în apropierea Palatului  Culturii  (în curtea fostului gimnaziu "Alexandru cel Bun" din str. Palat). Se  spune că de aici pleacă tunelul care se îndrepta spre Cetăţuia.

Iaşi Underground - santier la intersectia str. Colonel Langa, sf. Andrei, Uzinei (foto:an 2014)

În timpul lucrărilor de modernizare a orașului, în vremea comunismului şi în anii de după, s-au descoperit multe ruine ale fostelor tuneluri şi pivnițe adânc săpate în pământ. Unele dintre ele, cele mai multe, au fost distruse sau "plombate" cu zeci de metri cubi de beton iar unele, destul de puţine, au fost păstrate și conservate.

Iaşi Underground - Pasaj Hala Centralã

Dari cercetătorii de azi nu susţin teoria existenţei unei reţele subterane pe teritoriul oraşului Iaşi. Şi asta atât din cauza lipsei dovezilor care au dispărut dar şi datorită inexistentei, spun unii, a unei "abordări arhitectonice" reale în studiul istoric al "dulcelui târg".

Se pare că pe Bulevardul Ștefan cel Mare şi Sfânt, în zona Cubului, există intrarea într-o galerie de catacombe, dar ea este închisă astăzi.

Iaşi Underground - Bulevardul Ștefan cel Mare şi Sfânt, în zona Cub

În ceea ce priveşte beciurile din piatrã, sunt bine cunoscute pivniţele de la "Bolta Rece", cele de la "Casa Pogor", dar şi din zona altor construcţii vechi.

Majoritatea caselor erau ridicate din lemn, paie și șindrilă, dar tunelurile şi pivniţele erau zidite din piatră. Există o ipotezà care spune că în zona satului Pietrărie, comuna Bârnova, lângă Iaşi, trăiau meşteri renumiţi pentru construcţia de tuneluri şi beciuri trainice din piatrã.

Iaşi Underground - sunt cunoscute cramele de la "Bolta Rece" si "Casa Pogor"

S-au mai descoperit şi alte intrări în tuneluri subterane pe teritoriul Iaşului şi enumăr doar câteva:

• la teatrul de varã, încã nefinalizat din zona Palas;
• deasupra benzinăriei de la intersecţia străzilor Colonel Langa, Sf. Andrei şi Uzinei;
• în zona Pasajului "Mihai Eminescu", lângã Biblioteca Centralã Universitarã ("plombate");
• pe teritoriul complexului Palas ("plombate");
• în zona pasajului Sf. Vineri de lângă Hala Centrală (reabilitate partial);
• pe strada Lapuşneanu în apropierea cinematografului Republica;
• la mănăstirea Cetăţuia; etc.

Expoziţia colectivã "SubExpus" -Piata Unirii

Există diverse ipoteze în ceea ce priveşte utilizarea unor astfel de construcţii trainice. Iată câteva

• adăposturi în cazul atacării localităţii de către armatele străine. Se spune că erau folosite de populație pentru a se retrage din calea cotropitorilor, cunoscând frica popoarelor migratoare faţă de întuneric şi  zona subterană;
• căi de deplasare în caz de pericol;
• foste conducte de canalizare;
• locuri de tortură;
• crame / locuri de adăpostire a vinului (având în vedere tradiţia viticolă a localnicilor).

Folosesc prilejul pe care mi-l oferă această postare pentru a insera  câteva fotografii personale, propuse pentru o expoziţie colectivă în luna mai, anul 2013. Expoziţia s-a numit "SubExpus" şi a avut ca tema pasajele terane şi subterane ale oraşului Iaşi.

Expoziţia colectivã "SubExpus" - Piata Unirii

Expoziţia colectivã "SubExpus" -pasaj Hala Centralã

Expoziţia colectivã "SubExpus" - str. Cuza Vodã

Expoziţia colectivã "SubExpus" - zona Casa Modei

Să auzim numai de bine.