Proiecte cu umbre

Umbra ca subiect - varianta bazatã pe editare

Despre Shadow Art sau arta cu umbre aţi mai auzit probabil, sau aţi citit. Pe net găsiţi materiale fără număr-fără număr, care oferă informaţii, imagini şi filme despre această formă de artă. Da, este vorba despre o formă aparte de artă sculpturală în care umbrele 2D generate de o sculptură 3D oferă instrumentul necesar pentru generarea efectului artistic. (vezi pe scurt AICI).

Umbra ca subiect - varianta bazatã pe editare (de remarcat textura)

Umbra ca subiect - varianta bazatã pe editare

Întotdeauna am susţinut că umbră în fotografie, ca şi alte câteva elemente speciale (ex: siluetele, reflexiile, etc), generează efecte aparte oferind fotografului posibilitatea de a realiza imagini "artistice" care au un efect deosebit asupra privitorului. Fără a avea pretenţia că am stabilit vreo legătură între fotografie şi Shadow Art am încercat să găsesc o serie de elemente similare care să stârneascã imaginaţia fotografului doritor să experimenteze.

Prin urmare, pe scurt, astăzi vă propun două idei de proiecte fotografice cu umbre.

Prima este bazatã pe editare şi constã în a fotografia oamenii/lucrurile şi umbrele lor de sus în jos, iar mai apoi de a edita fotografia. Scopul final este acela de a  "aşeza" umbra într-o poziţie... fireascã, adică verticală. Pe acesta idee, Claudiu Bârliba - colegul meu de la Clubul Fotografilor, a realizat o expoziţie acum ceva timp despre care am amintit AICI.

Umbra ca subiect - varianta bazatã pe editare

Dacă este vorba de persoane (în majoritatea cazurilor) umbra va fi orientată cu capul în sus. Umbra ia astfel locul subiectului care a generat-o şi devine ea însăşi subiectul principal. Efectul este uneori neaşteptat, iar dacă fotografia devine monocromã rezultatul poate fi spectaculos. Iată câteva exemple, mai jos: 

Umbra ca subiect - varianta bazatã pe editare

A doua idee de proiect-shadow este bazatã pe un scenariu şi constã în a fotografia umbrele "intervenind" cumva în cadru, oferind un sens mesajului său generând o poveste. Cel mai simplu mod  este de a-ţi fotografia propria umbră în relaţie cu o alta. Sau te poţi folosi de umbra cuiva dar asta presupune, de multe ori, să aştepţi... momentul. Şi în acest caz fotografiile alb-negru sunt de efect, mai ales dacă pun în valoare texturi deosebite. În aceastã variantã "aranjatã" existã posibilitatea de a crea personajele şi/sau scenariul. Pe această idee se bazează spectacolele cu umbre ( vezi AICI) şi aşa numitul Shadow Puppets în care păpusile-umbrã sunt realizate cu ajutorul mâinilor.


Exemplele de mai jos ilustrează acest al doilea ţup de proiect.

Umbra ca subiect - varianta bazatã pe scenariu (C©nstantin)

Umbra ca subiect - varianta bazatã pe scenariu (C©nstantin)

Umbra ca subiect - varianta bazatã pe scenariu (C©nstantin)

Umbra ca subiect - varianta bazatã pe scenariu (C©nstantin)

Luminã bunã, umbre "prietenoase" şi succes!
Să auzim numai de bine.

Cu G. Top din Bulgaria la Iaşi

"Te salut, oraş romantic, plin de parcuri şi de flori

Unde noaptea stau de vorbă trubadurii visători

Cu tăcerea de pe uliţi, cu trecutul şi cu luna…

Te salut, oraş istoric, oropsit ca-ntotdeauna..."

(Salut, Iaşi! (George Topîrceanu)

George Topîrceanu în 1920

Am participat zilele trecute la un eveniment, aparent banal, la care nu a fost prezentã prea multă lume. Muzeul Național al Literaturii Române din Iași, ȋn parteneriat cu Asociația Pro–SMEC Moțca şi Asociația M.G. Entertrainment din Iaşi au organizat o lansare de carte ce a avut loc la Casa Memorialã George Topîrceanu de pe strada Ralet. Sunt convins cã acest eveniment ar fi meritat mai multã atenţie din partea ieșenilor.

Evenimentul de la Casa Memorialã George Topîrceanu din Iaşi

Cartea despre care vorbesc este traducerea în limba bulgarã a cărţii lui George Topîrceanu, „Memoriile unui prizonier român în Bulgaria”. Vreau sã spun câteva cuvinte despre autorul traducerii, un păşcănean de-al nostru, domnul Corneliu – Ionel Ciubotaru. Domnul Ciubotaru, pe care am avut plãcerea sã îl cunosc, este un diplomat român, om de culturã, traducător al mai multor autori români în limbile bulgarã, rusã şi ucraineanã.

Consulul Corneliu – Ionel Ciubotaru

Domnia sa ne-a spus în câteva cuvinte povestea traducerii cărţii lui Topîrceanu, motivele care l-au făcut să traducã aceastã lucrare şi câteva din întâmplãrile petrecute în cei aproape 10 ani cât a durat traducerea.

Dupã cum unii poate ştiu G. Topîrceanu a fost sergent activ în Primul Rãzboi Mondial. În vara lui 1916, România a intrat în rãzboi, iar poetul mobilizat G. Topîrceanu a ajuns într-un regiment undeva pe malul Dunãrii. A urmat asaltul trupelor bulgaro-germane sub comanda mareşalului Mackensen şi în cinci zile de lupte a avut loc dezastrul de la Turtucaia. Au murit peste 6.000 de români, iar Topîrceanu a împărtăşit soarta celor 28.000 de prizonieri: ajunşi în lagãrele din Bulgaria. Amintirile sale din război au  fost publicate în două volume (‘Amintiri din luptele de la Turtucaia, 1918, şi ‘Pirin Planina, 1936).

Afişul evenimentului ce a avut loc la Sofia

Cartea tradusã de domnul Ciubotaru include lucrările „Însemnări din campanie”, „Luptele de la Turtucaia”, „Prizonieratul în Pirin-Planina”, o serie de scrisori, precum și poezia „De profundis”. A avut loc o lansare a lucrării şi la Ambasada României din Sofia,  la care au participat peste 50 de invitaţi. Editorul cărții, Daniela Ubenova, a subliniat frumusețea textului bulgar prin care tinerii bulgari pot afla astăzi despre întâmplãrile tragice petrecute în Primul Război Mondial pe teritoriul Bulgariei.

Îmi plac proiecte fotografice cu teme precum "Pe urmele lui Y... la Iaşi...". sau "Cu X... pe strãzile Iaşului. Una din propunerile mele poate aţi văzut-o deja (M.Eminescu) şi iată că evenimentul de ieri îmi prilejuieşte o întâlnire cu inteligentul G. Top. (cum îi plãcea sã se semneze). Voi face o trecere rapidã prin biografia sa insistând asupra perioadei ieşene.

George Topârceanu s-a născut la Bucureşti la 20 martie 1886

Garabet Ibrăileanu îl cheamă la Iaşi în anul 1911, ca subsecretar de redacţie la Viaţa românească. În calitatea pe care o are Topîrceanu cunoaşte şi colaborează cu scriitori de frunte, precum Mihail Sadoveanu, Gala Galaction, Tudor Arghezi, Mihai Codreanu sau Hortensia Papadat-Bengescu.

Sediul Revistei Viaţa Româneascã - str. V. Alecsandri

În 1912 se căsătoreşte cu învăţătoarea Victoria Iuga, cu care a avut un fiu. Căsnicia i se va destrăma şi mai târziu va începe o poveste de dragoste discretă cu poeta Otilia Cazimir.

Casa memoriala Otilia Cazimir

La Iaşi încearcă să-şi termine studiile de filozofie dar este mobilizat în 1916 şi urmează episodul din Bulgaria unde rãmâne pânã în 1918. Se întoarce la Iaşi.

Două, post-meridiane...

Sună lung şi monoton

Ornicul cu trei cadrane

De la Sfântul Spiridon.

"Ornicul cu trei cadrane de la Sfântul Spiridon"

În 1926 George Topîrceanu  primeşte Premiul Naţional de Poezie.

În 1936 este ales Membru corespondent al Academiei. Bolnav de cancer la ficat G. Topîrceanu pune bazele, împreună cu Sadoveanu şi Grigore T. Popa revistei ”Însemnări ieşene”.

”Însemnări ieşene”(anul 1937)

 Poetul a murit în mai 1937 în casa lui Demostene Botez, din "dulcele târg", astãzi Casa memorialã "George Topîrceanu". Este înmormântat în cimitirul ”Eternitatea”, din Iaşi.

Casa memorialã "George Topîrceanu"

"Te salut, oraş arhaic, plin de suveniruri sfinte!

Te salut cu toată stima, te salut şi …n’am cuvinte."


Desigur se pot spune şi fotografia multe locuri în legãturã cu perioada ieşeanã a lui G. Top. Dacã poți mai mult şi mai bine, "stimate cetitoriule", eşti invitatul meu...

Sã auzim numai de bine.

Fotografia şi strada prietenoasã

De câţiva ani încoace, la sfârşitul lunii mai sau începutul lunii iunie, strada V. Pogor din Iaşi este blocată de un baraj, de un cort sau de o construcţie mai puţin obişnuitã.

Street Delivery - strada şi Casa Pogor

Apar desene pe carosabil şi tot felul de activităţi deosebite "încurcã" trecătorii obişnuiţi ai zonei. Dar şi curtea Muzeului de Literatură a Moldovei se bucurã de animaţia momentului, ba uneori şi cea a Palatului Copiilor. Organizatorii spun că acest eveniment anual este "evenimentul ce împrietenește orașul cu oamenii"

Street Delivery - 2017

Am căutat detalii despre eveniment pe Internet, dar se pare că se lucrează pe principiul "tac şi fac" şi de aceea constat că numărul persoanelor din grupul-ţintă este totuşi scăzut. Cel puţin în oraşul nostru. Street Delivery a fost fondat în mai 2006 de Fundația Cărturești și Ordinul Arhitecților din România. La Iași evenimentul se  desfășoară din anul 2013, fiind realizat în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române Iași.

Street Delivery - 2017

Foarte mulţi tineri, individual sau în echipe vor să construiască în zona pusă la dispoziţie un alt cartier, un cartier dintr-un oraș mai prietenos. Se vând  tot felul de produse deosebite şi fiecare vrea să-şi aducă aportul propriu în ceea ce priveşte autenticitatea.

Street Delivery - 2017

Acţiunile din cadrul proiectului "Street delivery" nu sunt noi. În Bucureşti au amploare mai mare pentru că au sponsori şi se desfăşoară de mai mulţi ani, dar încet - încet s-au extins şi în alte oraşe ale ţării: Timişoara, Iaşi, Baia Mare. Se lansează o temă principală, se creează o pagină pe net şi doritorii propun proiecte(vezi AICI).

Street Delivery - 2017

Proiectele fotografice pe subiectul "street delivery" se pot derula uşor. E relativ simplu să surprinzi spiritul activităţilor deosebite din... strada autentică, populată timp de 3 zile. Mai greu este să alegi un subiect specific din cadrul numeroasele teme propuse iniţial de cãtre participanţi.

Street Delivery - 2017

Street Delivery - 2017

Câteva teme sunt aceleaşi în fiecare an : artă, carte, muzica, activități pentru copii, sport, activităţi spectacole, etc. Dar anul acesta la Iaşi proiectele propuse au avut tema „Grădini posibile”.

Street Delivery - 2015

Am înserat în text câteva fotografii personale realizate în Iaşi,  la ediţiile din ultimii 4 ani ai evenimentului ce capăta de la an la an tot mai multă notorietate.

Street Delivery - 2014

Să auzim numai de bine.

Avion cu motor...

Nu  vreau să mă refer la proiectele fotografice realizate în cadrul show-urilor aviatice ci la fotografierea avioanelor sau aparatelor de zbor aflate în misiuni de rutină. De multe ori, când vezi pe cer un aparat de zbor (avion, helicopter, planor, etc.) eşti tentat să duci camera la ochi şi să declanşezi.

Zbor la mare înãlţime

Cel mai simplu mod de a realiza a un proiect cu aparate de zbor este să te afli în apropierea unui aeroport. Şi ideal ar fi ca aparatul tău să se afle într-o "relaţie"cu ceva. În perspectivă cu o clădire, cu solul sau  cu alt subiect aflat în zbor (balon, pasăre, etc)

Despre relaţia aparatului de zbor cu solul  (avionul decoleazã)

Câteva cuvinte despre activităţile organizate în relaţie cu Aeroportul Iaşi am amintit în postările de AICI şi AICI . Voi mai reveni la subiecte gen "airshow"

Chiar dacã avionul nu este foarte vizibil , imaginea spune o poveste  

Dar acum aşa vrea să pun în discuţie câteva idei pe care le sugerează cunoscãtorii în ceea ce eu numesc "fotografia de lângă aeroport" sau "aero-fotografia". Pentru asta, ca de obicei, am citit o serie de articole pe net, am studiat indicaţiile şi le-am aplicat personal. Drept urmare, iată la ce concluzii am ajuns.

• Încearcă să surprinzi "esenţa" - spiritul acţiunii în ceea ce fotografiezi - şi numesc prin asta... zborul. Pentru asta, ai în vedere şi relaţia de care aminteam mai sus..  Norii pot juca un rol important.

Fotografia unui avion "suspendat" în aer nu îţi oferã alte informaţii decât cele legate de aparat si de numele operatorului de zbor

• Camera compactă nu este cea mai indicată pentru fotografierea avioanelor în zbor. Ai nevoie de un mirrorless sau un DSRL cu care să poţi face câteva reglaje esenţiale. Vei avea cu tine şi un teleobiectiv cu care vei putea face fotografii frumoase, având în vedere şi posibilitatea pe care ţi-o oferă de a "separa" subiectul-avionul de background (mã refer al bokeh).

Prezenţa norilor în astfel de cadre poate sã ofere profunzime fotografiei

 

• În cazul unor astfel de fotografii, spun specialiştii, expunerea nu respectă reguli. Vei descoperi curând că fotografierea avioanelor care zboară pe cer poate duce la expuneri greșite, chiar și la cele mai sofisticate sisteme de evaluare (metering). Nu aş putea spune că am remarcat personal "erori", dar probabil că asta ţine şi de experienţa fiecărui fotograf.

Un teleobiectiv este întotdeauna bine-venit

• Nu "îngheţa" mişcarea elicei (unde este cazul). Unii spun că atunci când poţi să vezi clar, într-o fotografie, elicea unui avion în mişcare e semn că fotograful nu a fost prea priceput. Reglează viteza de declanşare pe undeva între 1/125 şi 1/500. S-ar putea să cobori chiar şi mai mult sau să urci, vei obţine efecte diverse dar reţine, o elice care "stã" la un aparat care zboarã nu dă bine în fotografie.

Elicea care "stã" a unui avion care pluteşte nu "dã" foarte bine

• Du-te după avion (panning). Vei putea astfel să redai mai bine mişcarea. Pentru a realiza astfel de imagini îţi trebuie experienţă iar aceasta se obţine exersând "panning-ul"  pe maşini în mişcare.

Panning (avionul se vede bine, backgound-ul apare blurat)

• Experimentează puncte de staţie neobişnuite sau unghiuri diferite. Desigur poţi să "umpli" imaginea cu aparatul de zbor, să fotografiezi chiar nasul pilotului,  dar asta nu este indicat. Cel mai bine este să laşi spaţiu de manevră pentru aparat. Vei sugera astfel esenţa zborului. Poţi obţine lucruri deosebite profitând de spaţiul negativ. Dar pentru asta fii curajos  şi experimentează.

Foto(a) - spaţiul negativ sub avion şi planor - este mai bine sugerat zborul (înãlţarea)

Foto(b) - spaţiul negativ deasupra avionului şi planorului

Mult succes la fotografiat şi să auzim numai de bine.

Fotografii cu soare

Movileni - Rãsãrit la Larga Jijia (linia orizontului este la 1/3 de bazã)

Aminteam într-o postare de anul trecut despre proiectele ce au ca subiect soarele în diverse ipostaze (răsărit. apus, time-lapse, etc.). Vorbeam acolo despre SunCalc, o aplicaţie online pentru PC. Desigur există multe aplicaţii şi pentru dispozitive mobile, care calculează şi oferă poziţia soarelui de-a lungul zilei.

Am testat câteva din ele şi m-am oprit la următoarele două (ambele gratuite).

• Sun Position Map   
• Sun Locator Lite 

În continuare vreau să mă refer la câteva recomandãri pe care ni le pun la dispoziţie cunoscătorii în acest gen de fotografie, recomandãri pe care le-am verificat şi eu. Unii vorbesc de echipamente diverse pentru orientare, de filtre sofisticate şi scumpe, de softuri, dar eu aş vrea să punctez doar câteva elemente care au în vedere reguli simple ce pot să te ajute să realizezi fotografii deosebite.

Larga Jijia - două lebede matinale (priveşte împrejur; de remarcat elementul din prim-plan)

• În primul rând cred că fotografiile realizate la răsăritul sau apusul soarelui trebuie foarte bine planificate. Când începi sã fotografiezi, cât timp ai la dispoziţie, când vei putea trage ultimele cadre? Pentru asta studiază poziţia soarelui cu ajutorul aplicaţiilor pomenite mai sus. Din start ai în vedere utilizarea unui trepied, precum şi curăţarea prealabilă a obiectivului/obiectivelor. Dacă vrei ca soarele să aibă un contur mare în imagine foloseşte teleobiectivul iar dacă nu, un obiectiv wide-angle.

Iaşi Catedrala Metropolitanã - uneori soarele la apus/rãsãrit lumineazã doar anumite locuri

• Încearcă să ajungi la "locul faptei" cu câteva minute mai devreme de "ora H", la care răsare sau apune soarele. Vei avea timpul să găseşti punctul de staţie potrivit şi să analizezi împrejurimile. De multe ori şi acestea îţi pot oferi subiecte interesante, inclusiv pe perioada zorilor (înainte de răsărit) sau crepusculului (după apusul soarelui).

• Ai în vedere pe perioada foto-turei/evenimentului (zori - răsărit şi după răsărit) sau (înainte de apus-apus-crepuscul) linia orizontului (LO). Aceasta reprezintă un element foarte important şi recomandările cunoscătorilor sunt:
• niciodată nu poziţiona linia orizontului (LO) pe mijloc;
• dacă ai un apus frumos poziţionează  LO în treimea de jos a imaginii;
• dacă apusul nu este prea spectaculos LO trebuie să se afle la 1/3 de partea de sus a cadrului.      

Larga Jijia (soarele intrase în nori - linia orizontului în treimea superioarã)

• Încearcã sã te raportezi la un element din prim-plan. Asta va da profunzime imaginii tale şi va ajuta compoziţia. Setează camera şi foloseşte formatul RAW. Pot spune că am pierdut multe cadre faine pentru că m-am "zgârcit" cu aceastã setare. Cele mai frumoase imagini de acest fel sunt cele in care ai şi nori în peisaj. De exemplu, se spune că cele mai reuşite cadre la apus le faci în zilele în care a plouat înainte.

Rãzboieni - Iaşi (în acest caz apusul este element auxiliar, dar afecteazã toatã compoziţia şi dã profunzime cadrului)

• atenţie la păsări, la umbre, siluete, reflexii, etc. Nici nu bănuieşti ce "minuni" poţi surprinde. Nu uita să priveşti şi în spate. Nu folosi ochelari de soare că s-ar putea să pierzi detalii şi atenţie când priveşti soarele prin obiectiv, poate fi periculos.

Rãzboieni - Iaşi - Eram la plecare, dincolo de gard dar am vãzut şi "vânat" silueta DJ-ului

Mult succes la fotografiat şi să auzim numai de bine.

Despre copilãrie cu dragoste

Tabãra"Micii meşteri din Copou" - atelier picturã icoane pe lemn

De multe ori m-am întrebat până la ce vârstă am continua să ne jucăm şi să vedem viaţa ca un joc, dacă nu am fi constrânşi de regulile vieţii să începem să ne gândim la nevoile noastre materiale. Zâmbet, gingăşie, candoare, ce poate fi mai reprezentativ pentru un suflet de copil!?

Copilăria e o lume minunată, plină de lumină şi bucurie. Când suntem mici şi neştiutori ne dorim atât de mult să devenim mai repede mături, dar o dată ajunşi la maturitate tânjim după armonia, echilibrul şi lipsa de griji a copilăriei.

"Când nu mai suntem copii, suntem deja morţi". spune un citat celebru al lui Constantin Brâncuşi. Matur fiind cauţi locuri, instrumente şi mijloace de relaxare specifice copilăriei. Vrei să "te joci". Să faci cu prietenii, o partidă de volei, fotbal sau tenis. Sunt la mare căutare filmele tip poveste/basm şi mai nou consolele Playstation sau Xbox. Ce zarvă a stârnit anul trecut, inclusiv printre adulţi, vânătoarea de pokemoni!

Tabãra"Micii meşteri din Copou" - împletituri din sfoarã-tehnica nodurilor

Iar sistemul economic mondial "a simţit" atracţia oamenilor, inclusiv a adulţilor, pentru subiecte specifice perioadei copilăriei. Desigur nu e vorba de jocuri specifice primilor ani de viaţă (păpuşi, jucării de plus sau maşinuţe), ci despre alte activităţi relaxante, activităţi sportive, puzzle, şah, board games, jocuri electronice de echipa sau pentru întreaga familie. 

Dacă pentru adulţi este un mijloc de relaxare şi eliberare de stress, pentru copii jocul este un important mijloc de formare şi învăţare, .

Mâine este 1 iunie, este Ziua tuturor copiilor şi mă gândesc acum doar la ei.

Tabãra"Micii meşteri din Copou" - atelier olãrit

Există proiecte care au ca obiectivo învăţarea şi formarea unor abilităţi tehnico-artistice pentru copii. Iată în continuare un astfel de proiect, aflat anul acesta la cea de-a X-a editie.

Se numeşte Tabãra de creaţie populară "Micii Meşteri din Copou" şi este organizată de către membrii Asociaţiei "ART - Meşteşugurile Prutului" (vezi şi postarea de AICI) în Parcul Expoziţiei din Iaşi.

Tabãra"Micii meşteri din Copou" - ciopliturã în lemn

Evenimentul îşi propune să reunească peste 100 de elevi, cu vârste cuprinse între 9 – 17 ani, cu scopul de a-i familiariza cu câteva dintre meşteşugurile tradiţionale româneşti. Ca şi la celelalte ediţii, instructori vor fi meşteri populari renumiţi din România şi Republica Moldova. 

Atelierele propuse pentru Tabăra de Creaţie Populară „Micii meşteri din Copou”, ediţia a X-a sunt:

1. Pictura icoane lemn - Valentina Acasandrei, Iasi
2. Cioplitură lemn - Sonia Apalaghiei, Hulub, Botosani
3. Măști tradiționale – Stan Dănuță, Zăicești, Botoșa
4. Impletituri paie - Eugenia Moldovanu, Balți, Rep. Moldova
5. Podoabe din margele - Elena Gheorghian, Suceava
6. Podoabe croșetate - Maria Vasiliu, Tg. Neamt, Neamț
7. Pâslarit cu acul - Melinda Pal, Sf. Gheorghe, Covasna
8. Olarit - Daniel Ifrim, Schitul Stavnic, Iași
9. Împletituri prin noduri - Alexandra Petrovici-calfă, Iasi
10. Pielărit- Smaranda Cozmîncă- calfă, Iasi

Programul taberei: zilnic de luni până sâmbătă între orele 9:00  –  14:00, cu  pauză de o oră la mijlocul intervalului.

Tabãra"Micii meşteri din Copou" - atelier modelaj lut

Înscrierile se fac în perioada  06 iunie – 23 iunie a.c.  (în limita locurilor disponibile),  în holul  Palatului Culturii – de luni până vineri între  orele 14,00-17,00, iar sâmbăta între orele 10,00-14,00.

Numărul maxim admis de elevi/atelier: 10 persoane.
Evenimentul se va desfăşura în Parcul Expoziţiei din Copou (vis-a-vis de Grădina Botanică).
–persoane de contact:

•  Silvia Cozmîncă, coordonator tabără - tel. 0741217734; e-mail : mestesugurile.prutului@gmail.com;
•  Constantin Ciobanu, vicepreședinte ART- tel.0757934767; e-mail: ciobanu.constantin@gmail.com

Tabãra"Micii meşteri din Copou" - festivitatea de premiere

E frumos să fotografiezi copiii atunci când sunt implicaţi în activităţi meşteşugăreşti şi am inclus în cuprinsul postării fotografii personale de la ediţii anterioare ale "Taberei..." Urez viaţa lungă evenimentului şi persoanei care de 10 ani este sufletul  Asociaţiei ART şi al evenimentelor organizate, doamna profesoară  Cozmîncă Silvia, care este şi Preşedinte al organizaţiei.

Tabãra"Micii meşteri din Copou" - Împletituri din sfoară prin tehnica nodurilor (îndrumãtor d-na Silvia Cozmîncã, presedinte Asociatia ART)

Copii sunt întotdeauna foarte încântaţi de ceea ce învaţã şi expun cu mândrie la final produsele de artã tradiţionalã pe care le-au realizat în perioada taberei.

Şi pentru că urmeazã ziua lor, urez  "La mulţi ani" tuturor copiilor, oriunde s-ar afla ei!