Se afișează postările cu eticheta Palatul Culturii. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Palatul Culturii. Afișați toate postările

duminică, 13 noiembrie 2016

Orologiile Iaşului

Dupã cum spuneam într-o postare anterioarã, oamenilor le plac lucrurile vechi, eventual uitate de istorie. Poate, pentru ineditul pe care îl aduc în viaţa noastrã. Poate, pentru energia pozitivã pe care o poartã amintirile unor astfel de lucruri. Poate, pentru cã sunt nostalgici.
Am gãsit pe facebook pagin unui pasionat de cultura şi istoria oraşului Iaşi, Corneliu Coman. Este vorba de pagina Monumente abandonate. Autorul a fãcut o cercetare destul de serioasã, a fotografiat ceasurile şi mecanismele, a încercat sã adune informaţii. A intrat în contact cu persoanele care le-au întreţinut/le întreţin sau care au informaţii cu privire la ceasurile Iaşului.

Uliţa Mare -Turnul cu ceas de la Mănăstirea Trei Ierarhi
Uliţa Mare -Turnul cu ceas de la Mănăstirea Trei Ierarhi (sec. XVII)
Trebuie menţionat cã în Iaşi a apărut primul turn cu orologiu din Ţările Române. Este vorba de ceasul din turnul Mãnãstirii "Trei Ierarhi". Ceasul avea 8 clopote şi este amintit pentru prima dată la 1640, în scrierile lui Achacy Taszycki, secretarul unei solii poloneze spre Istanbul, aflat în trecere prin Iaşi.

FOTO-IDEEA: Un proiect fotografic despre ceasurile vechi ale orasului mi se pare deosebit de interesant, mai ales dacã ai acces la fiecare ceas în parte, ai cum să te documentezi şi poţi să le fotografiezi. Fiecare ceas are povestea lui sau are povesti asociate perioadei în care a existat/a funcţionat. Pentru că unele din ele nu mai funcţionează

Iatã în continuare câteva exemple. Şi voi aminti aici nu de poveştile cunoscute ci de cele mai puţin cunoscute.

1. Ceasul de la Palatul Culturii - carillonul


  • ceasul din turnul Palatului Culturii a fost instalat în anul 1925
  • iniţial ceasul a fost ceas-mamã pentru cele 8 ceasuri existente în sãlile Palatului de Justiţie, care îşi avea sediul în clãdire la acea vreme.
  • în turnul ceasului existã un spaţiu generos unde, în afarã de mecanismul ceasului, se aflã urme ale trecerii Armatei Roşii  prin oraş, la sfârşitul celui de-al II-lea rãzboi mondial (o semnãturã a unui soldat sovietic). În turn se doreşte înfiinţarea unui «Muzeu al Timpului», conform declaraţiilor celui care se ocupã de buna funcţionare a carillonului, restauratorul Ion Cristea.

2. Ceasul de la Sfântul Spiridon

Turnul cu ceas de la Sf. Spiridon
Turnul cu ceas de la Sf. Spiridon
  • ceasul are patru cadrane şi a fost adus de la Paris în anul 1843. În acel an erau aplicate hotărârile Regulamentului Organic, care prevedea ca în fiecare oraş din Moldova sã existe un ceas pentru orientare, pe clãdirile înalte, în special în turnurile bisericilor.
  • existã informaţii cã ar fi existat un orologiu în turnul de la Sf. Spiridon, încã din anul 1802.
  • la baza turnului se află cele doua cișmele cu inscripții în limbile turcă, greacă și română, care atestă faptul că în anul 1765, în timpul domniei lui Grigore Alexandru Ghica al III-lea (ucis de turci în anul 1777), a fost adusă apa în oraș prin olane de lut ars


3. Ceasul de la Biserica Bãrboi

Turnul-clopotniţă cu ceas - Biserica Barboi
Turnul-clopotniţă cu ceas - Biserica Barboi

Ceasul - Biserica Barboi
Ceasul - Biserica Barboi

  • turnul cu patru nivele are înălţimea de 42 de metri. Primul nivel este şi locul prin care se intră în ansamblul mănăstirii. Nivelul doi şi trei al turnului adăpostesc clopotele iar al patrulea ceasul 
  • se pare că ceasul a fost montat în anul 1841, anul ridicării bisericii, deşi turnul-clopotniţă a fost construit în anul 1729 şi unii cercetãtori afirmã cã acesta ar fi şi anul apariţiei ceasului din turn.


4. Ceasul de la Mitropolie

Ceasul de la Mitropolie
Ceasul de la Mitropolie
 
Ceas Mitropolie (reflexie)
Ceas Mitropolie (reflexie)

  • este amintit pentru prima datã în anul 1883
  • se pare că ceasul de la Mitropolie juca şi rolul de ceas oficial al oraşului
  • conform celor spuse de Corneliu Coman cel mai vechi clopot vãzut în turnurile de la Mitropolie dateazã din 1821. Mecanismul seamnă cu cel al ceasului de la Catedrala Notre Dame din Paris

5. Ceasul de la liceul Internat "Costache Negruzzi"

Liceul Internat "Costache Negruzzi" - Iaşi
Liceul Internat "Costache Negruzzi" - Iaşi (astăzi)
Nu pot sã nu amintesc în aceastã postare de ceasul de la liceul meu de suflet, unde am învăţat şi unde m-am
format ca om, Liceul "Costache Negruzzi". Într-o fotografie veche nedatatã, apare un ceas pe faţada Liceului Internat "Costache Negruzzi". Fotografia pare a fi apãrut înainte de anul 1948 anul în care liceul şi-a pierdut numele de Liceul Internat.

Ceasul de la Liceul Internat (înainte de 1948) + detaliu

Ceasul de la Liceul Internat într-o imagine veche (înainte de 1948) + detaliu

Cert este cã ceasul a existat şi asta pânã în 4 martie anul 1977, când la cutremur, ceasul s-a prăbuşit de sus, distrugând cu zgomot asurzitor treptele din fata liceului. Şi asta cu câteva clipe înainte ca elevii aflaţi în internatul şcolii sã iasã înspăimântaţi afarã. Iar de atunci se pare cã ceasul nu a mai apãrut !

Mai existã ceasuri în Iaşi la Biserica Lipoveneascã, la Universitatea "Al.I.Cuza" (sistem mecanic de armare), la Hotel Grand Traian şi la Biserica Armeneascã, ultimele douã fiind orologii electronice fãrã clopot. Fiecare cu povestea lui, mai nouã sau mai veche.
Aşa cum spuneam, o expoziţie care sã ilustreze poveştile despre şi de lângã orologiile Iaşului meritã realizatã. De ce nu, chiar şi câte o expoziţie pentru fiecare ceas în parte!

Ceas Grand Hotel Traian
Ceas Grand Hotel Traian



sâmbătă, 27 august 2016

Iașul vãzut de sus

M-am gândit cã un proiect fain de promovare a oraşului Iaşi ar fi realizarea unei expoziţii itinerante de fotografii cu imagini panoramice realizate din câteva puncte de belvedere ale oraşului. Şi iatã ce propun.


  • Cupola Bibliotecii "Mihai Eminescu" - clãdirea fostei Fundaţii Ferdinand
Palatul Fundațiunii Universitare „Regele Ferdinand I” este o clădire monumentală situată în Piața Mihai Eminescu  din Iaşi. Clădirea a fost construită în stil neoclasic între anii 1930-1934. În cupola BCU sunt amenajate spaţii pentru galerii de artã şi de aici se poate vedea Piaţa Eminescu şi împrejurimile bibliotecii spre Dealul Copoului şi Pãcurari.

Imagine din Cupola BCU spre zona de E a orasului - Piata M.Eminescu -B-dul Independentei - anul 2016

Imagine din Cupola BCU spre zona de NE a orasului - anul 2016

  • Etajul XIII al Hotelului Unirea din Piaţa Unirii

Hotelul a fost construit în anii '60, iar de la etajul al XIII-lea vizitatorul are o imagine panoramicã în zona centralã a Iaşului pânã spre Catedrala Metropolitanã şi Palatul Culturii, dar şi spre Copou şi cartierele din estul, sudul şi vestul oraşului.

Imagine din Hotelul Unirea spre Piata Independentei - anul 2001




Imagine din Hotelul Unirea spre zona de Nord - cartierul Copou

Imagine din Hotelul Unirea spre zona centrală a orasului - anul 2001

  • Turnul Mãnãstirii Golia
Turnul Goliei are o înălțime de 30 metri. Clãdirea are o bazã pătrată cu lături de 5 metri, un parter, două caturi boltite, o încăpere a clopotelor, o galerie superioară și terase. Pentru a ajunge pe terasã, cel care dorește să vadã panoramă a orașului trebuie să urce 120 de trepte. turnul este unul dintre simbolurile oraşului Iași.

Imagine din Turnul Golia spre strada Cuza Vodă

Imagine din Turnul Golia spre zona de SE a orasului - fosta Zonă Industrială


  • Turnul cu ceas de la Palatul Culturii
Clãdirea Palatului Culturii din Iași a fost construitã între anii 1905 şi 1925 şi este ultima clădire din lume construită în stil neogotic.  Turnul cu ceas (carillon) atinge o înălţime de 55 metri

Imagine din turnul Palatului Culturii spre zona de SV a orasului (Mircea cel Bătrân- Alexandru cel Bun) - anul 2000

Imagine din turnul Palatului Culturii spre zona centrală a orasului (Stefan cel Mare - Piata Unirii) - anul 2000

Sã auzim numai de bine!







joi, 28 iulie 2016

Scurtã istorie a fotografiei la Iasi

Clădirea Academiei Mihăilene de pe strada Arcu
Pentru cã este vacanță și lumea are nevoie de destindere m-am gândit să fac o scurtă descriere a modului în care a evoluat fotografia și activitatea fotografică în Iași încă de la momentul aparaiției acestei frumoase invenții. Reiau pe scurt o prezentare pe care am făcut-o la cea de-a 133-a întrevedere: publică a CFI din 5 mai 2015.

Anul 1839 este considerat anul oficial al invenţiei fotografiei. Este anul în care Jacques Mande Daguerre a inventat procedura de transpunere a unui cadru din realitate într-o imagine pe o placă metalică (dagherotipie).

Prima fotografie făcută vreodată – Vedere de la fereastra din Le Gras - a fost realizatã de Nicephore Niepce așa cum ați putut afla și din postarea De-ale fotografiei .

Albina Românească, gazetă care a apărut la Iași între 1829-1850. Proprietar și redactor Gh. Asachi
Clădirile de pe str. V. Alecsandri, unde a funcționat sediul Gazetei Albina românească
În urma documentării pe care am făcut-o voi puncta în continuare căteva etape ale istoriei fotografiei în "dulcele târg al Ieșilor". Fotografiile îmi aparțin, iar câteva sunt scanate după diverse documente la care am avut acces în cursul documentării mele.
  •  La câteva sãptãmâni de la patentarea dagherotipiei – Revista “Albina Româneascã” a lui Gh. Asachi anunta vestea cea mare (februarie 1839) 
  • În 1840 la Academia Mihãileanã se fãceau studii privind dagherotipia
  • In 1841 Școala de Arte și Meserii Iași deschidea primul atelier fotografic pentru public
  • In 1850 este fondat Atelierul fotografic al fratilor Ioan si Nestor Heck


  • La sfârșitul sec XIX, în cartierele Iașului apar diverse ateliere pentru fotografii la minut
  • pe str. Lapusneanu existau mai multe ateliere fotografice : Chaland (nr.10), Flaschner (nr.41),
    Franchette (nr.44). (Almanachul tipografic” din 1897).
 
Coperta Almanachului tipografic

Atelierele fotografice din Iași la data apariției Almanachului


  • În 1932, în Iași existau patru studiouri fotografice: două pe Strada Lăpușneanu, unul în Piața Unirii și unul în Târgu Cucu, iar în 1940 erau deja 8(opt) (sursa: Ion Mitican).
  • În perioada de după 1945 numărul atelierelor fotografice din Iași s-a stabilizat la 5-6 și acestea au fost preluate de către sistemul cooperatist. 
  • În ceea ce privește fotografii vreau să amintesc aici două nume pe care le admir și respect pentru ceea ce au făcut și fac în domeniul fotografiei ieșene: Ion Matei Agapi și Dan Mititelu
La Palatul Culturii din Iași există o foarte valoroasă colecție, unică în țară, cu peste 100 de aparate fotografice ce ilustrează evoluția lor în timp.

Fără îndoială ar fi multe de povestit despre fotografie la Iași. Voi continua documentarea și discuțiile cu persoane abilitate pe această temă. Ideea de a face un muzeu al fotografiei la Iași mi se pare în continuare de actualitate și vreau să realizez acest proiect. Ce șanse sunt !?  Dumnezeu știe... Aș vrea ca proiectul să facă parte din obiectivele unei Asociații Clubul Fotografilor din Iași, dar și aici lucrurile se mișcă greu. 
Mergem înainte.
Să fim sănătoși cu toții și s-auzim numai de bine !

 

vineri, 22 iulie 2016

Despre Pokemon, "Urzeala tronurilor" și prietenii din Era Mezozoică


 
"Parcurile şi bulevardele din Capitală sunt deja populate de zeci de pokemoni..."
"Cu telefonul în mână...  tinerii au pornit în căutarea renumiţilor pokemoni..."
"Adolescenţii au găsit o metodă şi mai rapidă de a ajunge la pokemoni..."

Sunt câteva din anunţurile pe care ziarele din ultimele zile le afişează pe primele pagini. Febrã digitalã, exaltare, proslãvire digitalã...!? Nu mã pricep sã definesc exact fenomenul, dar este ceea ce vãd cã se întâmplã, în perioada din urmã în întreaga lume. Și România nu face excepţie. Tehnologiile pãtrund în viaţa de zi cu zi şi schimbã modul de exprimare şi participare la evenimente al oamenilor. "Imaginea" a devenit caracteristica nr.1 pe care se bazeazã evaluarea lucrurilor, persoanelor şi fenomenelor. Dar în acelaşi timp, spunea cineva, "este ca şi cum ai introduce alcoolul într-o comunitate aborigenă."

Nu prea reuşesc sã rezonez cu vremurile dar le iau aşa cum sunt cu speranţa că... nu va dura prea mult. Unii ar spune că vârsta e de vinã, dar cei care mã cunosc ştiu "în ce ape mă scald"... Aşadar...

Umblăm zilele trecute prin oraş să fac ceva fotografii cu Dinu şi Pache, prietenii mei din Era Mezozoicã. Când... deodatã... ce-mi vãd ochii...!? Un pokemon.. Îl urmăresc şi îl fotografiez, că n-aveam "scule" să-l omor. Şi din fata Primăriei merge spre Piaţa Palatului... Apoi mai colindãm vreo câteva locuri prin oraş...



Mai în glumã, mai în serios îmi amintesc cum se agita lumea la Iaşi şi fãcea coadã sã se fotografieze cu tronul din "Urzeala tronurilor", cu ceva timp în urmã. Totul funcționa după un regulament strict si... erau si personaje cu sutanã pe-acolo !





Şi  atunci dragii mei, vin şi vã întreb: de ce nu ar avea succes Dinu şi Pache în misiunea nobilã de a promova frumosul oraş Iaşi!? Cu puțin efort. Ca să mă refer strict la fotografie, ar fi ceva în genul animaţiilor de mai jos:




Chiar acum câteva ore l-am întâlnit pe Dinu la Primãria Iaşi. Oare voia o audientã !?



Dar gata cu gluma! Cu o zi înainte Dinu si Pache erau la TVR Iaşi în emisiunea Bunã dimineaţa Moldova ! Uite şi dovada...



Până una alta, numai bine vã doresc tuturor!



joi, 14 iulie 2016

Puțină istorie la grãdină, fotografii și o invitație


Pe la sfârșitul secolului XX... Ce "tare" sună asta !!! Nu!? Cum spuneam... la sfârșitul anilor 1900... (ha!)... prin 1998-1999, lucram la CD-ul Multimedia "Iași - A Magical Tour" și am făcut o documentare în ceea ce privește istoricul Grădinii Botanice din Iași. Acum câteva zile am dat peste informații și fotografii și m-am gândit că un proiect fotografic pe această temă, merită discutat. Fotografiilr personale chiar sunt făcute la sfârșitul secolului XX (!)

Ultimul fotograf "la minut" din Grădina Botanică ( foto 1998)

În anul 1856 este înfiinţată la Iaşi prima Grădina Botanicã din România, de către medicul şi naturalistul Anastasie Fãtu, mare patriot, filantrop şi om de cultură.

Casa lui Anastasie Fătu (intersecția străzilor A. Fătu și Florilor), imagine realizată cu ajutorul prietenului... Google Earth

Grãdina era amplasată pe un teren cumpărat din fonduri proprii în apropiere de Râpa Galbenã. unde se afla şi propria sa casã.  În prefaţa la lucrarea sa "Enumeratiunea speciilor cultivate în Grãdina Botanicã din Iaşi", medicul Fãtu scria cã la început grãdina "a propăşit încet", fiind finanţata din fonduri proprii, dar a mers din ce în ce mai bine, după ce a început să fie finanţată "de Casa Statului şi a Comunei Iașilor".

Societatea de Medici şi Naturalişti din Iaşi înfiinţează în 1873 o a doua Gradinã Botanicã în jurul clãdirii în care funcţiona atunci, actualmente sediul Muzeului de Istorie Naturalã.

Micul parc de lângă sediul Muzeului de istorie Naturală (foto 1999)

Sarcina organizãrii acestei noi grãdini este încredinţată naturalistului Dimitrie Brândzã, fondurile au fost furnizate de societate, iar plantele vii şi seminţele au fost oferite de A. Fãtu din grãdina sa.

O parte din plantele sãdite atunci (1873) mai dãinuiesc şi astãzi în părculeţul din curtea Muzeului de Istorie Naturalã.

Primul sediu al Universitãții din Iași (astăzi Universitatea de Medicină și Farmacie)


În 1870 şi 1900 au loc douã tentative de înfiinţare a unei grădini botanice proprii a Universităţi : una în zona clădirii UMF de astăzi (fost sediu al Universităţii), iar al doilea în spatele Palatului Culturii (zona Palas de astăzi). Dezvoltarea acestor zone eşuează din cauza situaţiei istorice dificile din acea perioadă (inclusiv Primul Război Mondial).
Zona din spatele Palatului Culturii (fotografie din anul 2000) - astăzi aici este zona Palas

Pentru a satisface totuşi cerinţele Învăţământului biologic în 1921, este înfiinţată o mică grădină (1ha) în spatele clădirii noi a Universităţii "Al.I.Cuza" (zona Complex Titu Maiorescu).

Seră în fostul Parc Pușkin (astăzi Titu Maiorescu) - foto 1998
În 1963 este înfiinţată actuala Grădina Botanică consideratã, la un moment dat, cea mai mare grãdinã botanicã din România.



Grădina Botanică actuală (fotografie din 1963, preluată dintr-o broșură proprie de prezentare)

Realizarea unui proiect fotografic (documentar sau artistic) în cadrul Grãdinii Botanice Iaşi este o provocare frumoasã şi interesantã, având în vedere numeroasele elemente ce pot fi luate în calcul şi fotografiate:

- anotimpurile în grădina botanicã,
- zonele cu copaci şi arbuşti







- rosarium-ul
- alte flori
- zona lacului




- animalele ce vieţuiesc în gadina (păsări, mamifere, insecte)
- obiectivele tursitice, izvoarele si ruinele din grãdinã
- expoziţiile organizate peste an şi multe altele 




Expoziție de toamnă în cadrul Grădinii Botanice iași


























Ce spuneți!? Merită să vizitați și să fotografiați orașul Iași și Grădina Botanică din Dealul Copoului !? Eu spun că da !